Se desființează școlile speciale sau Centrele Județene de Asistență Educațională? Ce răspunde ministrul Educației și ce prevede proiectul România Educată / Câți copii cu nevoi speciale învață în școlile din România - UPDATE

de Iulia Rosca     HotNews.ro
Joi, 16 septembrie 2021, 18:37 Actualitate | Educatie


Sorin Cimpeanu
Foto: Agerpres
Școlile cu învățământ special nu vor fi desființate, afirmă ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, după ce în spațiul public a circulat informația că se dorește acest lucru prin proiectul „România Educată”. În plus, președintele Federației Asociațiilor de Părinți, Iulian Cristache, avertiza pe Facebook, în urmă cu trei zile, că s-ar dori desființarea Centrelor Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE), plecând de la faptul că nu se mai organizează concursuri pentru ocuparea posturilor de directori în aceste centre care se ocupă, printre multe alte atribuții, și de copiii cu dizabilități și cerințe educaționale speciale.

CJRAE apare în prezent ca structură în organigrama propusă prin intermediul proiectului România Educată. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, afirmă, într-o declarație pentru HotNews.ro, că aceste centre au „un rol esențial”, amplificat de criza sanitară, și că acestea vor funcționa tot sub denumirea CJRAE ca parte a Centrului județean pentru învățământ preuniversitar, adică structura care va înlocui inspectoratul școlar județean.

Ce susține Iulian Cristache:

„Știam ca sunt niște discuții în sensul în care ei își doreau într-o formă sau alta să reorganizeze aceste centre, dar una este sa reorganizezi și alta este să desființezi,” a declarat acesta pentru HotNews.ro.

„La modul în care se încearcă să copiem unele țări de afară, în care centrele speciale unde învață acești copii cu nevoi speciale cu adevărat, cu lucruri grave, pentru că acolo ai parte de niște profesori specializați pe așa ceva și un învățător în învățământul de masă nu are calificarea să vină în sprijinul acestor copii. Adică, din dorința de a îi integra pe acești copii în învățământul de masă, lucru care ar putea fi lăudabil, s-ar putea să aducem de fapt prejudicii și copilului cu retard care nu va avea cine să se ocupe de el... Dacă îl duci în învățământul de masă din păcate îl distrugi și pe el, pentru că nu va avea resursa necesară la dispoziție, și pe ceilalți pentru că distrugi actul de predare. Dacă am fi avut personal suficient, nu ar fi o problemă să îi integrezi pe acești copii, ușor ușor.

În afară de acest ordin de ministru, a apărut și o notă (...) excluzând posturile de conducere de la Centrele de Excelență și CJRAE, ceea ce întărește temerile că se dorește desființarea.

În proiectul România Educată se face referire la centrele speciale, se dorește într-o formă sau alta desființarea lor și integrarea copiilor în învățământul de masă”, a mai spus Cristache.

„Nu suntem împotriva acelor cazuri care pot fi integrate pentru că și acum, chiar dacă ai certificat de orientare școlară de la CJRAE și ei orientează copilul către învățământ special, tu ca părinte te poți opune și îl trimiți la învățământul de masă. Sunt copii care nu pot face învățământ de masă”, a continuat acesta.

Ce spune ministrul Educației



Într-o declaratie pentru HotNews.ro, Sorin Cîmpeanu afirmă că școlile speciale nu vor fi desființate, iar integrarea copiilor cu CES în învățământul de masă trebuie făcută treptat.

„Școlile speciale sunt cu adevărat speciale si trebuie să rămână, iar integrarea copiilor cu cerințe speciale în invățământul de masă trebuie să fie susținută într-o manieră adaptată nevoilor fiecărui copil cu CES și într-o manieră treptată”, a declarat Cîmpeanu pentru HotNews.ro.

Despre CJRAE, acesta susține că „sunt structuri cu un rol esențial la modul general, mult amplificat pe parcurs de perioada de criza sanitară în care un număr important de elevi au suferit tulburari comportamentale și socio-emoționale generate îndeosebi de lipsa socializării.”

Cîmpeanu a repetat faptul că numărul consilierilor școlari va fi mărit, existând acum o medie de un consilier la 1200 de elevi.

„Numărul consilierilor scolari va trebui să fie crescut semnificativ, fiind necesare atât competențe psiho-pedagogice cât și competențe de orientare școlară. Mai exact, prin noul pachet legislativ, asum existența unui consilier pentru școlile cu un număr mai mic decât 500 de elevi, un al doilea consilier pentru școlile care au între 500 și 1000 elevi și un al treilea pentru un număr de elevi mai mare de 1000. Acești consilieri vor trebui să aibă un program complet în școală alături de elevi pentru a le cunoaște problemele, pentru a cunoaște cadrele didactice, pentru a cunoaște mediul de învățare și pentru a putea interacționa cu părinții.

Coordonarea va trebui să fie asigurată la nivel județean, respectiv municipiul București de către CJRAE, respectiv CMBRAE. Pentru a avea un mod eficient de funcționare, conform obiectivelor strategice asumate la nivelul proiectului România Educată, CJRAE vor funcționa la nivel CJ - IP - centrul județean pentru învățământ preuniversitar, care vor prelua de la inspetoratele școlare județene componenta de rețea și infrastructură școlară, componenta de resursă umană și parcurs profesional, componenta de manangement școlar, la care se adaugă componentele de asigurare a echității precum și sprijin și consiliere (prin intermediul CJRAE/ CMBRAE).”

  • Conform OUG 99 adoptată vineri și publicată luni 13 septembrie în Monitorul Oficial, se pot organiza concursuri, în perioada stării de alertă, pentru conducerea tuturor unităților de învățământ preuniversitar, dar nu și pentru unități conexe. CJRAE sunt unități conexe, astfel că nu există bază legală pentru organizarea acestor concursuri.

UPDATE Câți copii cu nevoie educaționale speciale învață în școlile din România și câte școli speciale sunt


Potrivit datelor transmise de ministrul Educației la solicitarea HotNews.ro, în România sunt, în anul școlar 2021-2022:

- 181 școli speciale dedicate în care învață 19.916 elevi cu cerințe educaționale speciale (CES)

- în alte 5073 unități de învățământ se regăsesc 51.000 elevi cu CES, cu certificate de orientare școlară emise de CJRAE

- Cei mai mulți elevi sunt înmatriculați la nivel gimnazial - 29 558. La primar sunt 19.487, liceu - 10.350, postliceal 338

- În învățământul preșcolar se regăsesc 3581 de copii cu CES.

Ce prevede proiectul „România Educată” la capitolul Învățământ special




„În România, practicile educaționale în ceea ce privește elevii cu dizabilități reflectă un model ce acordă mai multă atenție tratamentului medical decât dezvoltării de competențe pentru independență. Categoria de „copii cu nevoi educaționale speciale” (CES) se referă adesea la copiii cu dizabilități. Cadrul legal existent prevede integrarea elevilor CES fie în școli speciale, fie în clase speciale din școlile „de masă”, fie în grupuri speciale din clase de masă, fie individual în clase de masă, în școli de masă. Astfel, reglementările legale în vigoare creează confuzie și lipsă de încredere în rândul părinților și al beneficiarilor. În plus, ele subliniază, mai degrabă, dreptul copiilor cu dizabilități la educație segregată. În absența unor măsuri de incluziune, „dreptul la educație pentru copiii cu dizabilități din România nu este respectat” (UNESCO 2020: 30). De asemenea, un sistem robust de monitorizare a datelor privind copiii cu dizabilități / CES nu există în România.”

OBIECTIVE ȘI MĂSURI
Obiectiv 1. Crearea și promovarea de practici incluzive și asigurarea resurselor materiale necesare unei educații incluzive


Măsuri:

O1.a. Ministerul Educației va sprijini tranziția tuturor școlilor către un sistem pedagogic diferențiat pe un model pedagogic de intervenție în trei pași36, care ghidează personalizarea strategiei pedagogice pentru fiecare elev, în funcție de nevoile sale, în detrimentul identificării doar a elevilor cu CES. Un astfel de model de intervenție începe cu monitorizarea generală a tuturor elevilor, la clasă, pentru a identifica acei elevi cu dificultăți. Pentru aceștia, se pun la dispoziție intervenții de niveluri de intensitate diferită, pentru a le accelera rata de învățare, iar progresul lor este monitorizat atent. În funcție de răspunsul individual al beneficiarului la intervenție, aceasta este adaptată:
• Nivelul 1 de intervenție presupune activități de grup derulate la școală în timpul programului normal de educație.
• Nivelul 2 presupune intervenții targetate pentru elevii care nu înregistrează un ritm de progres educațional adecvat. Ele sunt oferite în grupuri mici, în completarea educației de grup.
• Nivelul 3 se referă la intervenții intensive care țintesc deficiențele de competențe și care sunt oferite prin intermediul serviciilor de educație specială.

O1.b. Fiecare director de școală este responsabil de crearea unei echipe de incluziune alcătuite din profesioniști care vor ghida întreaga comunitate școlară în abordarea nevoilor tuturor elevilor (indiferent dacă au o dizabilitate, CES sau nu);

O1.c. Fiecare director de școală se va asigura că toți elevii cu CES au un Plan educațional individualizat (creat și/sau revizuit) și un Plan de tranziție către școlile de masă dezvoltat între școala de proveniență a elevului și de echipa de incluziune a școlii;

O1.d. Directorii de școli sunt responsabili de promovarea și de realizarea înscrierii tuturor elevilor din comunitățile din vecinătatea școlii, indiferent de clasificarea acestora ca „elevi cu CES”, în acord cu Planul de tranziție amintit la O1c.

O1.e. Centralizarea la nivel național a informațiilor privind resursele necesare și, respectiv, disponibile pentru incluziunea tuturor elevilor cu CES în școlile de masă, în primele 30 de zile ale anului școlar 2022-2023. În acest interval de timp, fiecare școală va comunica către Ministerul Educației și către autoritățile locale resursele de care au nevoie pentru a asigura tranziția către educația de masă a tuturor elevilor cu CES. În același timp, fiecare școală specială va comunica către Ministerul Educației și către autoritățile locale resursele rămase disponibile după tranziția elevilor către școlile de masă;

O1.f. În primele 60 de zile ale anului școlar, Ministerul Educației va aloca școlilor de masă resursele de care au nevoie pentru a asigura sprijinul necesar tuturor copiilor cu CES, prin realocarea resurselor identificate la O1.e. ca fiind disponibile și inactive (inclusiv alocarea unor resurse către un grup de școli);

O1.g. Asigurarea infrastructurii nesare/dotărilor din incinta unităților de învățământ care să permită participarea elevilor cu dizabilități la procesul educațional;O1.h. Asigurarea materialelor didactice și auxiliare necesare, adaptate nevoilor elevilor cu dizabilități sau cu cerințe educaționale speciale.

O2. Asigurarea și formarea resursei umane din unitățile de învățământ de masă, pentru integrarea cu succes a copiilor din învățământul special sau cu CESMăsuri:

O2.a. Formarea și încadrarea unui număr suficient de profesori de sprijin, dar și a unui număr suficient de consilieri școlari și logopezi;

O2.b. Formarea continuă a cadrelor didactice, în vederea realizării planurilor individualizate de învățare;

O2.c. Formarea continuă a managerilor școlari în sfera planurilor individualizate de învătare și a planurilor de tranziție.


România educată - Cum ar urma să arate structura instituțională






La nivel național:

Ministerul Educației sub care să existe:
ARACIP (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar)
O structură dedicată administrării sistemului preuniversitar
O structură dedicată de politici publice în educație
Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare
Centrul Național de formare continuă, asistență și resurse educaționale

La nivel județean:

Consiliul Consultativ pentru Învățământ Preuniversitar
DACIS - direcția județeană de asigurare a calității și inspecție școlară (în subordinea ARACIP)
CJ-IP - Centru Județean pentru Învățământ Preuniversitar (fostul Inspectorat școlar județean, în subordinea ministerului Educației)
CJ-FCARE - Centru județean pentru Formare Continuă, Asistență și Resurse Educaționale (fostul Casa Corpului Didactic, în subordinea Ministerului)

Lâ rândul său, în cadrul CJ-IP ar urma să se regăsească CJRAE/CMBRAE.

Ce sunt Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională - CJRAE



Potrivit ordinului 5555/2011, CJRAE/CMBRAE îndeplinește următoarele funcții:

a) de coordonare, monitorizare și evaluare a serviciilor educaționale specifice din județ/municipiu;

b) de monitorizare a evoluției beneficiarilor serviciilor educaționale;

c) de informare și documentare pentru beneficiarii serviciilor educaționale;

d) de colaborare cu partenerii sociali din comunitate, precum și cu organizații și asociații la nivel național și internațional.
Art. 8. -

CJRAE/CMBRAE dezvoltă următoarele servicii:

a) servicii de asistență psihopedagogică și orientare școlară și profesională, furnizate prin centrele județene și prin cabinetele școlare de asistență psihopedagogică;

b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele și prin cabinetele logopedice interșcolare;

c) servicii de evaluare, orientare/reorientare dinspre școala specială spre școala de masă și invers, prin intermediul comisiei de orientare școlară și profesională, la propunerea serviciului de evaluare și orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE, în baza prevederilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 1/2011;

d) servicii de mediere școlară, furnizate de mediatorii școlari;

e) servicii de consultanță pentru educație incluzivă, furnizate de centrele școlare pentru educație incluzivă;

f) servicii de formare, prin parteneriate cu instituții abilitate să ofere formare inițială, conform unor acorduri-cadru, în baza prevederilor art. 239 alin. (2)-(4) din Legea nr. 1/2011;

g) servicii de informare și consiliere pentru cadre didactice, copii, părinți, precum și pentru alți membri ai comunității;

h) servicii de consiliere și prevenire a delincvenței și predelincvenței juvenile.
Art. 9. -

Responsabilitățile CJRAE/CMBRAE sunt următoarele:

a) coordonează, monitorizează și evaluează metodologic și științific serviciile educaționale realizate de către CJAP/CMBAP, cabinetele de asistență psihopedagogică, centrele și cabinetele logopedice;

b) colaborează din punct de vedere metodologic cu centrele școlare pentru educație incluzivă în vederea furnizării serviciilor specializate;

c) constituie echipe multidisciplinare de intervenție timpurie, menite să realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea și asistența precoce corespunzătoare a celor cu cerințe educaționale speciale sau cu risc în dezvoltarea competențelor personale;

d) propune ISJ/ISMB școlarizarea la domiciliu pentru copiii nedeplasabili, respectiv înființarea de clase sau de grupe în spitale conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în baza prevederilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 1/2011;

e) oferă servicii de evaluare complexă și diagnosticare a gradului de deficiență pentru copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale din învățământul special, special integrat și din învățământul de masă, prin intermediul serviciului de evaluare și orientare școlară și profesională și al centrelor școlare pentru educație incluzivă, pe baza colaborării dintre comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE și comisiile pentru protecția copilului din cadrul direcțiilor generale județene/a municipiului București de asistență socială și protecția copilului, colaborarea între comisii realizându-se conform unui protocol de colaborare, în baza prevederilor art. 50 alin. (1) și (2) și art. 51 alin. 1 din Legea nr. 1/2011;

f) participă la formarea inițială a cadrelor didactice, prin asigurarea practicii pedagogice în unități de învățământ preuniversitar din județ/municipiu, în baza acordurilor/ parteneriatelor;

g) participă la formarea continuă prin identificarea nevoii de formare și furnizează servicii în domeniu în baza prevederilor art. 239 și 240 din Legea nr. 1/2011;

h) colaborează cu instituțiile acreditate în scopul formării inițiale și continue, cu casa corpului didactic, instituții de învățământ superior, organizații neguvernamentale etc., în baza unor acorduri-cadru/parteneriate;

i) informează și consiliază cadrele didactice în domeniul educației incluzive;

j) informează beneficiarii în domeniul consilierii privind cariera;

k) realizează materiale și mijloace de învățământ cu valoare de suport metodico-științific pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar;

l) evaluează specialiștii care oferă servicii educaționale din centrele de asistență psihopedagogică și din centrele logopedice, precum și mediatorii școlari;

m) realizează o bază de date care centralizează toate serviciile oferite beneficiarilor și semnează/aprobă documentele elaborate de profesioniștii din subordine, planuri de activitate, rapoarte de activitate etc.;

n) gestionează registrul de evidență a salariaților din subordine, cu excepția personalului din centrele școlare pentru educație incluzivă;

o) analizează și gestionează propunerile venite din partea unităților din învățământul preuniversitar privind înființarea de cabinete de asistență psihopedagogică și cabinete logopedice, pentru a oferi servicii educaționale specifice direct beneficiarilor, cu avizul/sprijinul consiliului județean și al ISJ/ISMB;

p) realizează studii și cercetări pe baza unei analize de nevoi și la solicitarea partenerilor educaționali;

q) facilitează relaționarea unităților și instituțiilor din învățământul preuniversitar cu comunitatea, prin parteneriate, proiecte și programe.
Art. 10. -

De serviciile CJRAE/CMBRAE beneficiază:

a) copii, elevi și tineri;

b) părinții sau aparținătorii legali ai copiilor;

c) personalul angajat în unitățile de învățământ sau în alte instituții care acționează în domeniul problematicii copiilor;

d) membri ai comunității locale.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















28919 vizualizari

  • -1 (1 vot)    
    Invataman integrat (Joi, 16 septembrie 2021, 20:26)

    Gigel-von-Scularie [utilizator]

    Daca ne gandim la viitor acest CJRAE / CMBRAE ar trebui sa dispara.

    Campeanu bate campii pentru ca probabil habar nu are care este modelul actual de intergrare din Romania.

    Profesorii consilieri sunt angajati ai CJRAE / CMBRAE. Profesorii itineranti si de sprijin sunt angajati ai scolilor speciale. De elevii integrati in invatamantul de masa se ocupa in primul rand profesori itineranti.

    Daca se pastreaza ceva din modelul actual atat profesorii consilieri cat si profesorii de sprijin ar trebui sa fie angajati ai scolii incluzive.

    Anyway, scolile speciale nu se pot desfiintate peste noapte. Cand scolile vor capata autonomie si vor fi ale comunitatii atunci vor putea deveni si scoli incluzive pentru toti copiii din comunitate, indiferent daca au sau nu nevoie educationale speciale.

    Scoala incluziva ar trebui sa ofere in acest caz si servicii pentru toti copii integrati (asistenta sociala, logopedie, kineto, alte terapii, consiliere).

    In momentul asta suntem departe.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...





Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by