Un text fără pic de substanță educativă, din care copiii află că există cel puțin patru pedepse atunci când greșesc și unde se vorbește de o mamă care nu își susține copilul. Astfel analizează o învățătoare din București textul care a stat la baza cerințelor de la evaluarea națională la clasa a patra, proba de limba română, care îi acuză pe cei care au elaborat subiectele de „lipsa de responsabilitate”. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a admis că „sunt discuții cu privire la cât de adecvate au fost subiectele la proba de limba română”. În opinia cadrului didactic cu care a discutat HotNews.ro, nu a fost singura problemă identificată la această evaluare națională, principala fiind, mai ales în cazul probei la matematică, lupta cu timpul - 20 de exerciții în 60 de minute.

Subiecte evaluare nationala clasa a patra controversate prieteni Foto: Hotnews

Evaluare națională clasa a patra - Descarcă de aici subiectele la limba română

Evaluare națională clasa a patra - Descarcă de aici subiectele la matematică

Într-o postare pe Facebook preluată de site-ul educațieprivată.ro, Dana Tufeanu, învățătoare la Școala Matei Basarab din Pitești și evaluator extern ARACIP, se declară oripilată de subiecte:

• „Pe scurt, pentru cei care nu știu subiectele: doi copii, în drum spre casă, intră într-o livadă și își îndeasă buzunarele cu fructe (caise/portocale). Unul dintre ei conștientizează că nu a făcut o faptă bună și îi dă fructele celui de-al doilea. Al doilea copil se duce fericit spre casă și ÎI ARATĂ mamei fructele, fiind chiar foarte vesel de isprava sa. Mama, care până la acel moment NU A AVUT UN COMPORTAMENT PREVENTIV (il citez pe dl. prof. Ovidiu Panisoara) se face foc și pară, se răscoala în ea morala avutului public și, în loc să meargă cu copilul și să plătească fructele luate din pom, să ceară scuze și să vadă copilul un comportament DEMN, ca model, cum procedează? Își umilește copilul trimițându-l cu fructele înapoi (deh, grija pentru avutul obștesc!), care fructe se înmânează paznicului. Ba copilul se mai simte și culpabil că ”a îndrăznit” să mănânce o caisă/portocală!” este sinteza făcută de Tufeanu.
• „Una dintre cerințe era să spună copiii care pot fi consecințele negative ale faptelor prezentate în text. Care ar fi răspunsul, Onor Minister???? Că eu nu știu ce aș răspunde….. Să fac trimitere la Codul penal? Să fac trimitere la bullying-ul pe care însăși mama revoluționară îl face asupra copilului, trimițându-l singur, cu fructele în mână, la paznicul plantației?
  

Întreaga postare poate fi citită aici.

„Sunt discuții cu privire la cât de adecvate au fost subiectele la proba de Limba română” din 18 mai, a spus ministrul Sorin Cîmpeanu miercuri, într-o intervenție în cadrul Telejurnalului de la TVR 1, semnalată joi de Edupedu.ro.

Am întrebat-o pe Coziana Zaharia, învățătoare la Școala Gimnazială „Ionel Teodoreanu” din București care predă anul acesta la clasa a patra, ce ar sancționa la subiectele la română și matematică.

În ceea ce privește textul de la limba română, aceasta a atras atenția, în interivul acordat HotNews.ro, că mai ales în contextul de pandemie ar fi trebuit să se aleagă măcar o perspectivă diferită.

• „Acolo se vorbește de o mamă care nu își susține copilul. Tu ca și copil te duci și îi zici „mamă, te rog, vino cu mine să soluționăm această problemă”. Mama, precum Vrâncioaia, îi închide ușa și zice „du-te și rezolvă situația, cine te-a pus?” Păi noi, eu și colege de-ale mele, ținem ore de reechilibrare emoțională pentru copii, încercăm să le implementăm ideea că le suntem aproape și noi și părinții. Și tu te trezești acum după stat acasă și după această pandemie să vii cu acest tip de subiect?” afirmă aceasta.

Redăm analiza făcută de Coziana Zaharia:

• „Ca învățător de clasa a patra îți pregătești copiii pentru această evaluare. Cum am putut să îi pregătim? În principal în online, iar acum am reluat testele care există acum pe internet. Pentru clasa a patra au fost trei modele de teste. Și în felul ăsta ne-am antrenat.
• Știam că anul acesta se schimbă structura și că structura va fi inspirată din testele PISA, foarte corect, dar dacă tot schimbi ceva de ce nu există un model de test de antrenament virtual, inclusiv pentru părinți, pentru că și părinții au lucrat acasă cu copiii pentru a le asigura liniștea și confortul înaintea unui examen cum spun ei.
• Odată, lipsa testelor de antrenament model înainte examenului o consider că este un punct care ar fi trebuit să existe.
• Pe de altă parte, timpul. Timpul alocat a fost de 60 de minute, care au fost împărțite de mine ca adult după evaluarea copiilor astfel: am citit - deci eu ca adult - numai cerințele în 15 minute. Deci copiilor le-ar fi luat cel puțin 20 de minute să citească cerințele.
• Două dintre cerințe au fost blocante. De ce?
  
• Una dintre cerințe era o creație literară. Aici a fost blocant în momentul în care cerința spunea „selectați din text patru substantive care denumesc cuvinte cheie specifice faptelor textului”. Și eu m-am blocat citind. Și evident că m-am dus la text. Pentru mine cuvinte cheie care au legătura cu faptele sunt niște substantivizări ale verbelor. Ceva de genul „înșelătoria, furtul”. Ele nu existau. Și atunci copiii s-au prins de niște cuvinte care li s-au părut lor mai prietenoase. Alea nu erau cuvinte cheie, dar s-au agățat de ceva. Sunt convinsă că nici acum nu au primit răspunsul pentru că nici noi învățătorii nu am știut care sunt până nu am primit barem.
• Mai este o cerință cu „urmări negative ale faptelor”. Cu alte cuvinte care sunt pedepsele care se administrează copiilor din text. Dar nu puteam găsi o altă formulare? O altă perspectivă? Cum s-ar fi putut soluționa această experiență a copiilor? De ce trebuie să ne găsim la pedepse? Copiii ce au înțeles - că dacă ei greșesc, sigur patru pedepse pot fi aplicate.
• Și revin la text, care nu a avut niciun pic de substanță educativă. Acolo se vorbește de o mamă care nu își susține copilul. Tu ca și copil te duci și îi zici „mamă, te rog, vino cu mine să soluționăm această problemă”. Mama, precum Vrâncioaia, îi închide ușa și zice „du-te și rezolvă situația, cine te-a pus?”
• Păi noi, eu și colege de-ale mele, ținem ore de reechilibrare emoțională pentru copii, încercăm să le implementăm ideea că le suntem aproape și noi și părinții. Eu am chemat în online un coach și le-a vorbit despre ce înseamnă încrederea în sine. Și tu te trezești acum după stat acasă și după această pandemie să vii cu acest tip de subiect?
• Bun, copiii au fost șocați în primul rând de structură și apoi de lupta cu timpul. Au fost mereu cu ochii pe ceas. Asta mi-au povestit colege de-ale mele pentru că eu nu am putut să supraveghez. Ei erau obișnuiți cu o ciornă la compunere.

Despre proba la matematică

• La matematică, ca și conținut, eu personal nu am nimic de reproșat. A fost o împletire frumoasă de științe și matematică, s-a mers pe lumea exploratorilor, fiecare cerință avea trimitere către un explorator.
• Însă unde a fost buba: 20 de subiecte, 60 de minute, 3 minute pe subiect, nu mai punem că au de completat datele de identificare care din start iau 3 minute.
• Eu am reluat testul cu ei astăzi. Am stat o oră și jumătate, evident cu sprijinul meu. Așadar au fost probleme care au necesitat explicații, a fost o problemă care avea două metode, presupunea desen grafic.
• 3 dintre probleme au necesitat ciornă și transcris pe foaie.
• Împărțire la un număr de 2 cifre - nu era cazul să se ajungă la așa ceva. La matematică urmărim gândirea logică, sinteza. Nu era cazul să le dăm un exercițiu pentru că PISA nu urmărește algoritmi, urmărește structurarea gândirii.
• Deci la matematică spun: Dacă cel care a elaborat acest test ar fi luat un creion în mână și ar fi încercat să rezolve, garantat vă spun ca depășea o oră.
• La matematică au fost copii care la final au lăcrimat pentru că si-au simțit neputința în lupta cu timpul. Li s-au ridicat subiectele pentru că așa zice metodologia.
• Despre lipsa modelelor de subiecte: Nu vrem rezultate relevante? Vrem să vedem rezultate surprinzătoare? Ca să existe o realitate, trebuie să îi pregătim, nu să îi luăm prin surprindere. Eu de asta am pus, este o provocare sau o frustrare? Pentru ca mulți copii au simțit frustrare.
• Ce vor înțelege ei, că se vor duce în clasa a șasea și vor spune „nu mai vreau ca tot nu este obligatorie”. Știți cu câte plăcere au venit ei la testare? „Doamna, abia așteptăm”. Și asta s-a transformat într-o frică și fugă de ceea ce înseamnă testare.
• Ideea e asta, de lipsa de responsabilitate a oamenilor care ar trebui să măsoare niște capacități ale copiilor iar rezultatele nu vor fi cele corecte. Vor fi niște rezultate eronate. Iar eu consider că este o măsurare eșuată pentru nu s-au respectat niște piloni foarte importanți.
• Au făcut o chestie introductivă - „copii vă rugăm să fiți relaxați”. Pe urmă deschizi 10 pagini la română și 12 pagini la matematică.
• Eu le propun domnilor care elaborează astfel de subiecte să rezolve dânșii - eu așa am învățat în liceul pedagogic - când concepeți un test de evaluare înmulțiți timpul cu doi.

***

Evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a se susțin din 2014 și au ca model testele PISA.

Testele nu sunt punctate în mod clasic, ci prin niște coduri cunoscute de profesori. Rezultatele nu sunt făcute publice, ci comunicate elevilor. Corectarea se face de către profesorul de la clasă.

În luna martie, secretarul de stat în ministerul Educației Sorin Ion preciza pentru HotNews.ro. că aceste evaluări nu reprezintă „un scop în sine”, ci un instrument.

Precizările făcute de Ministerul Educației săptămâna trecută cu privire la aceste evaluări naționale la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a:

• Evaluarea competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar (la finalul clasei a IV-a / EN IV) are următorul calendar - limba română (18 mai), matematică (19 mai) și limba maternă (20 mai).
• Probele scrise la limba română și limba maternă din cadrul evaluării din clasa a II-a (EN II) sunt programate în data de 25 mai. Testele de citire la aceste discipline vor fi susținute în data de 26 mai. Proba de matematică este programată în data de 27 mai, în timp ce proba de limbă română (scris și citit) pentru elevii din rândul minorităților naționale se va desfășura în data de 28 mai.
• Toate probele se susțin cu prezență fizică, indiferent de scenariile în care se află unitățile de învățământ. Sălile în care se susţin aceste evaluări sunt, de regulă, cele în care elevii îşi desfăşoară activitatea în mod obişnuit. Acestea sunt adaptate în prealabil, după caz, în funcţie de testul planificat, prin eliminarea oricăror materiale didactice care i-ar putea influenţa pe elevi.
• Testele sunt elaborate de Centrul Național Pentru Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), au un format asemănător cu cel al evaluărilor internaționale și trebuie să aibă un nivel mediu de dificultate. Durata alocată rezolvării acestora este de 30 de minute pentru fiecare test administrat la EN II, respectiv de 60 de minute pentru fiecare test administrat la EN IV și EN VI. Testele sunt evaluate în cadrul unităţii de învăţământ, de către cadrele didactice din respectiva unitate, în termen de cel mult 7 zile de la data susținerii ultimului test.
• Rezultatele individuale obținute la aceste evaluări nu se afișează/nu se comunică public și nu se înregistrează în catalogul clasei. Rezultatele vor fi valorificate strict la nivelul unității de învățământ prin elaborarea planurilor individualizate de învățare, acolo unde este cazul, respectiv informarea elevilor și a părinților/reprezentanților legali asupra stadiului formării și dezvoltării competențelor evaluate.

Calendarul pentru evaluările de la clasa a doua, a patra și a șasea:

Clasa a șasea - 12 și 13 mai

Limbă și comunicare - 12 mai

Matematică și științe ale naturii - 13 mai

Clasa a patra - între 18 și 20 mai

Limba română - 18 mai

Matematică - 19 mai

Limba maternă - 20 mai

Clasa a doua între 25 și 28 mai

Scris - Limba română - 25 mai

Scris - Limba maternă - 25 mai

Citit - Limba română - 26 mai

Citit - Limba maternă - 26 mai

Matematică - 27 mai

Scris și citit - Limba română pentru minoritățile naționale - 28 mai