Consorțiul Universitaria - din care fac parte Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia de Studii Economice din București - atrage atenția că decizia luată de Guvern de a reduce cu aproximativ 70% fondurile alocate învățământului superior pentru investiții prin Planul Național de Redresare și Reziliență este una periculoasă. Rectorii celor cinci universități spun că o țară care refuză să facă investiții majore în educație este una condamnată pentru a deveni o colonie științifică și tehnologică și vulnerabilă la demagogie și fake news.
Rectorii celor cinci universități atrag atenția, printr-un comunicat de presă transmis joi, că decizia de a reduce drastic investițiile din învățământul superior este una nefericită pentru că România ratează o șansă importantă prin care putea deveni o națiune competitivă din perspectiva învățământului superior, prin intermediul unor poli de excelență.
În absența unor investiții semnificative în zona învățământului superior, decalajul față de universitățile europene de prim plan se va amplifica, iar România va rămâne în afara primei ligi, din perspectiva ierarhiilor bazate pe cercetare și educație, spun rectorii universităților din Consorțiul Universitaria.
Ei consideră că măsura este și una periculoasă, prin consecințele pe care le implică.
În opinia rectorilor, o țară care refuză să facă investiții majore în educație este o țară condamnată pentru a deveni o colonie științifică și tehnologică, o țară vulnerabilă la demagogie și fake news, o țară cu o productivitate și valoare adăugată scăzută, pentru că educația este factorul esențial în prosperitatea oricărei națiuni.
Ei mai spun că absența investițiilor semnificative în învățământul superior este în contradicție cu țintele majore ale Comisiei Europene și, implicit, ale României. Concepte precum inovație, digitalizare, specializare inteligentă, combaterea schimbărilor climatice riscă să rămână simple clișee – jargoane politice, cu mici șanse de reușită în absența unor investiții majore la nivelul învățământului terțiar menite să schimbe mentalități și să dezvolte competențe și soluții tehnice de vârf, arată rectorii.
- "Din păcate, trebuie să o spunem deschis, în competiția internațională a universităților nu este posibilă stagnarea, nimic nu este static. Schimbarea ierarhiilor universitare este permanentă. Universitățile care nu vor persevera și care nu își vor dezvolta centrele și calitatea programelor de educație și cercetare vor involua, în timp ce universitățile care vor investi inteligent în resurse ale performanței și competitivității vor evolua.
- Învățământul superior românesc are nevoie de investițiile majore care pot fi operaționalizate prin proiectele din cadrul PNRR, diminuarea drastică a bugetului din acest capitol fiind o cale sigură către decăderea învățământului superior românesc în plan european, cu consecințe catastrofale pe termen lung.
- Consorțiul Universitaria, ca alianță reprezentativă a universităților românești de top, are o responsabilitate crucială față de viitorul României Educate, față de evoluția societății românești în ansamblu. Din această postură, Consorțiul Universitaria propune reîntregirea planului bugetar dedicat învățământului superior din cadrul PNRR, de care depine șansa noastră la un viitor prosper”, spune președintele în exercițiu al Consorțiului Universitaria, Marilen Gabriel Pirtea.
Consorțiul Universitaria cere Guvernului să revină asupra deciziei de reducere bugetară sau să identifice surse alternative credibile și concrete de finanțare pentru a realiza investițiile și reformele structurale necesare pentru învățământul superior românesc: "Dacă educația este cu adevărat o prioritate națională este important ca acest lucru să se reflecte în nivelul investițiilor propuse".
HotNews.ro a scris miercuri, citând surse oficiale, că o “tăiere” importantă ar putea afecta capitolul Educație pentru proiectele prevăzute inițial să fie finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru care alocarea inițială era de 4,4 miliarde de euro, iar o reducere semnificativă va fi pentru universități.
Miniştrii Proiectelor Europene şi Educaţiei, Cristian Ghinea şi Sorin Cîmpeanu, au transmis ulterior că s-a impus o reducere a alocărilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență de la 42 la 29,2 miliarde euro, ceea ce presupune o ajustare a alocărilor pentru toate domeniile. Astfel, este redusă și alocarea pentru proiectul ”România educată”, dar România, cu 12% fonduri direcţionate către educaţie, tot are o alocare peste media europeană, susțin cei doi miniștri.
0
4
