​Aproape jumătate dintre părinții din România asociază produsul educației din primii ani ai copilului cu respectul, o treime cu „cei șapte ani de acasă”, și doar 1 din 6 părinți vrea ca educația să rezulte în creativitate și independență pentru copil, arată un sondaj IRES, realizat la comanda Centrului Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională. În plus, două treimi dintre părinții din România nu cunosc conceptul de educație timpurie, proporție valabilă chiar și în rândul părinților de copii cu vârstă preșcolară.

GradinitaFoto: Agerpres

Potrivit studiului, 61% din respondenți menționează spontan educația ca fiind importantă în dezvoltarea copilului, comparativ cu cel puțin alte 13 nevoi cheie, în afara celor de bază: hrană, sănătate și afecțiunea părinților.

Produsul educației din perspectiva părinților trebuie să fie respectul, decența, disciplina și rezultatele școlare bune, ceea ce probează mai degrabă un tip de conformism social și mai puțin unul creative independent, menționat de mai puțin de 1 din 6 respondenți, concluzia fiind că un copil creativ și independent este mai degrabă indezirabil, în timp ce unul respectuos, conformist și cu rezultate bune este preferabil, susține Centrul Step by Step, pe baza acestui studiu.

Din rândul celor care au copii de vârstă preșcolară, numai 28% dintre părinți aleg creșa, în timp ce 71% preferă familia pentru îngrijirea și educarea copilului. Doar 1 din 3 participanți la sondaj apreciază oferta de creșe ca fiind suficientă, iar 1 din 5 menționează faptul că nu există astfel de servicii de educație timpurie în localitate.

  • Cercetarea a fost desfășurată de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie la începutul lunii martie, prin metoda CATI, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1303 persoane cu vârste peste 18 ani, și are o eroare maxim tolerată de +/-2,8%.

Redăm principalele rezultate ale sondajului IRES - descarcă aici documentul în întregime

Rolul educației

  • Părinții conștientizează importanța educației pentru dezvoltarea copilului: 61% din respondenți menționează spontan educația, comparativ cu cel puțin alte 13 nevoi cheie în afara celor de bază hrană, sănătate și afecțiunea părinților.
  • Educația este valorizată mai mult de femei, persoane peste 50 ani, din mediul urban și cu studii superioare.

Așteptările privind educația copilului

  • Produsul educației din perspectiva părinților trebuie să fie respectul - 48%, decența, disciplina („cei șapte ani de acasă„) - 31% și rezultatele școlare bune („să învețe bine”) - 23%, ceea ce probează mai degrabă un tip conformist social și mai puțin unul independent creativ, menționat de mai puțin de 1 din 6 respondenți - 12%.
  • Disciplina este apreciată mai mult de către cei vârstnici și școlaritate redusă, în timp ce independența este valorizată mai mult de către tineri și cei cu studii superioare.
  • Pentru cei care au copii de vârstă preșcolară, dominantele educației sunt respectul, buna creștere și rezultatele școlare și apoi, independența.

Educație în mediu organizat sau în familie?

  • Pentru copiii cu vârsta de până la 3 ani, așteptarea largă a majorității este de a sta acasă cu cineva din familie, în timp ce numai o treime preferă creșa în locul familiei.
  • Explicația poate sta cel mai probabil în oferta scăzută de creșe pe piață, dar și în prejudecata că un copil este mai bine îngrijit și educat acasă decât la creșă.
  • Creșa este preferată mai mult de vârstnici și cei din mediul urban, în timp ce tinerii au mai degrabă o preferință pentru familie drept cadru educațional pentru primii 3 ani.
  • Din rândul celor care au copii de vârstă preșcolară, numai 28% aleg creșa, în timp ce 71% preferă familia pentru îngrijirea și educarea copilului.
  • În cazul grădiniței, 93 preferă grădinița în locul familiei, în timp ce numai 7 din respondenți aleg familia. Tinerii, cei cu educație scăzută și din mediul rural preferă într o proporție mai mare familia decât cei peste 50 de ani și din mediul urban.

Cunoașterea conceptului de educație timpurie

  • Există un deficit major de cunoaștere privind educația timpurie, conceptul fiind asimilat de numai 1 din 3 respondenți și mai degrabă de către cei peste 35 ani, cu școlaritate medie sau ridicată și din mediul urban. Surprinzător, proporția ignoranței privind cunoașterea conceptului se păstrează similar și în rândul părinților de copii de vârstă preșcolară, potențialii beneficiari ai serviciilor de educație timpurie.
  • Educația și dezvoltarea sunt pentru majoritatea respondenților esența educației timpurii, în timp ce paradigma medicală a îngrijirii copilului rămâne semnificativă pentru o treime din cei care declară că știu ce este educația timpurie, cu precădere în rândul celor peste 50 ani, fără studii superioare.
  • 1 din 3 părinți cu copii de vârstă preșcolară și care declară că a auzit de conceptul de educație timpurie consideră îngrijirea copilului ca fiind prioritară în fața educației și dezvoltării.
  • Sfera conceptului de educație timpurie cuprinde o multitudine de semnificații, de la asocierea educației cu înscrierea timpurie în sistemul educațional, receptivitate la nevoile copilului, dezvoltare mentală, învățarea regulilor și disciplinei, până la socializarea și dezvoltarea comunicării și a limbajului.
  • Față de creșă, grădinița este asociată cel mai mult cu educația timpurie, fiind urmată de alte servicii educaționale ( de tipul after school , înot, muzică etc.).
  • De fapt, 71% din părinții de copii cu vârsta preșcolară nu asociază educația timpurie cu creșa.
  • Cu toate acestea, creșa este văzută ca un mediu propice pentru comunicare, socializare, cunoaștere, joc, muzică, desen etc., dar și îngrijirea și hrănirea corespunzătoare sunt definitorii pentru așteptările părinților cu copii de vârstă preșcolară.
  • Grădinița este asociată cu educația timpurie de aproape 49% din părinții de copii cu vârsta preșcolară. Paradigma medicală se estompează aici, importantă fiind educația copilului prin comunicare, socializare, joc, învățarea scrisului și cititului, dar și experimentarea activităților diverse (muzică, desen, poezie etc.) .

Oferta de creșă și grădiniță în plan local

  • Informarea despre oferta de servicii de creșă și grădiniță la nivel local este de numai 37% la nivel general, dar crește la 61% în rândul părinților de preșcolari. Principalele surse de informare sunt prietenii, familia și apoi creșele, autoritățile locale, Internetul și mass-media joacă mai degrabă un rol secundar. Pentru părinții de preșcolari informarea directă de la creșe sau grădinițe este principala
  • sursă după recomandarea prietenilor.
  • Cei mai mulți din respondenți consideră insuficientă oferta de creșe din localitate. De fapt, în rândul părinților de preșcolari numai 1 din 3 apreciază oferta de servicii de educație timpurie ca fiind suficientă, iar 1 din 5 menționează faptul că nu există astfel de servicii în localitate.
  • Calitatea serviciilor oferite de creșele din localitate este apreciată de 64% din respondenții la nivel general care confirmă existența serviciilor de acest tip , fără diferențieri majore.
  • În cazul grădinițelor, oferta este semnificativ mai bună, 58% dintre respondenții care știu despre acest tip de servicii considerând numărul acestora ca fiind suficient. Oferta este semnificativ mai buna (74% față de 46%) în mediul rural față de cel urban. Peste 60% dintre părinții de preșcolari apreciază oferta de grădinițe ca fiind suficientă.
  • Și evaluarea calității serviciilor din grădinițe este apreciată la nivel general mai bine decât în creșe - 76% față de 64% - ponderea fiind chiar mai mare în rândul părinților de preșcolari - 83%.
  • Percepția generală este marcată de existența preponderent publică a serviciilor alternative de educație timpurie, ponderea celor private fiind semnificativ mai mică mai ales în mediul rural. Totuși 36% din respondenți, mai ales tineri și cu educație superioară, menționează existența unei oferte mixte public privat, cu preponderență în mediul urban 53% față de 16%.
  • Personalul creșelor și grădinițelor se bucură de o încredere relativ ridicată 54% fără diferențieri majore pe alte criterii.

Alegerea creșei și grădiniței

  • Decizia privind alegerea creșei sau grădiniței este luată de regulă împreună 78% principalele criterii invocate pentru selecție fiind: apropierea față de casă - 59%, calificarea personalului - 47%, dotarea și calitatea spațiilor - 38%, dar și existența autorizațiilor.
  • Recomandare altor persoane joacă un rol catalizator, mai ales în rândul celor fără studii superioare și din mediul rural - 28%.

***

Centrul Step by Step este membru fondator al International Step by Step Association, organizație neguvernamentală care dezvoltă programe internaționale în domeniul educației. Din 1994, în parteneriat cu Ministerul Educației, Centrul Step by Step implementează Alternativa Educațională Step by Step, aplicată în prezent în grădinițe și școli publice din 95 de localități din România.