Jacalopii nu există, s-o spunem din prima. Dar un cercetător român, Elena-Alexandra Dumitru, a vrut să testeze în ce măsură tinerii români iau de bună o informație falsă. Așa că a creat un site, punând un grup de participanți să răspundă (printre altele) la întrebarea: Dacă Greenpeace v-ar cere să semnați pentru salvarea jacalopilor, ați semna? Doar 7% din participanți au spus că animalul nu există, dar cu toate acestea și ei ar semna petiția Greenpeace ”pentru a nu se face de râs în fața colegilor”. Autoarea studiului recomandă în final includerea în programa școlară a unor cursuri de alfabetizare digitală și de identificare a știrilor false. Într-o discuție cu HotNews.ro, rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, spune că aspectele legate de faknews trebuie abordate inca din educatia preuniversitara.
În vara anului 2018, un utilizator al Facebook a încărcat o poveste emoționantă care a captat interesul celorlalți ciititori ai platformei de socializare, iar apoi a meass-media. Postarea prezenta eforturile unui român – Vasile Melinte- care ar fi salvat peste 70 de vieți în incendiile din Grecia.. Autorul postării mai preciza că „eroul” a fost internat la Viena cu 70% arsuri pe suprafața corpului. Și punea și fotografia ”eroului”. După câteva zile, timp în care postarea s-a propagat viral, s-a demonstrat că era un fake ordinar și că fotografia aparținea actorului Ryan Reynolds, machiat pentru rolul său din filmul Deadpool. Incidentul nu e deloc singular, Internetul fiind plin de știri false sau de conspirații periculoase. Cum platformele de socializare sunt preferate de tineri ca sursă pentru obținerea de informații, aceștia sunt expuși deseori unui conținut ne-verificat și/sau fals.
Daniel David: Trebuie făcută listarea explicită a autorilor/mediilor care promovează fake news-ul
”Alfabetizarea digitala este din nou un aspect important in sine pentru lumea moderna, care trebuie abordat, la randul sau, in zona preuniversitară.
Cele doua fenomene, desi pot sa fie combinate intr-un "curs", nu trebuie neaparat combinate, putand fi oferite si separat sau ca parte a unei abordari integrative mai largi (De exemplu: ”competente transversale ale lumii moderne"). Important este insa sa fie facute de experti si bine definite in termeni de competente (cunostinte declarative/ cunostinte procedurale/ valori) si rezultate ale invatarii”, explică Daniel David.
Ca posibile măsuri pentru ca știrile false și autorii să fie descurajați, profesorul David menționează: ”In primul rand educarea publicului, pentru a face fata fenomenului de fakenews. Aceasta educatie trebuie insa facuta de specialisti/experti, nu de oricine. Apoi, trebuie facuta listarea explicita a autorilor/mediilor care promoveaza fake news-ul, pentru a atentiona publicul si a izola, in logica prestigiului social, astfel de autori/medii; lista trebuie sa aiba o functie educationala, schimbandu-se si in functie de modul in care autorii/mediile trateaza fakenews-ul, odata semnalat”.
Ce mai arată rezultatele studiului
Să revenim la jacalopii noștri. Participanții la studiu locuiau în același oraș, fiind elevi ai unei școli publice. A fost desigur obținut consimțământul părinților pentru toți participanții minori. Cercetarea a fost efectuată în conformitate cu Declarația de la Helsinki, iar protocolul a fost aprobat de Comitetul de Etică al SNSPA (Universitatea Națională de Studii Politice și Administrație Publică).
Participanții au fost rugați să acceseze site-ul web cât timp doresc, li s-a permis să caute pe net și alte informații despre jacalopi, după care au primit un chestionar cu mai multe întrebări, pe care au fost rugați să îl completeze anonimizat.
9% din tineri nu ar salva jacalopii. Printre motivele invocate: „Nu, pentru că este o creatură periculoasă”, „Nu, deoarece este un animal agresiv”, „Nu, pentru că ucide”.
40% ar sprijini eforturile Greenpeace pentru salvarea jacalopilor. Motive: ”Protejarea speciilor pe cale de dispariție este foarte importantă!”
Când au fost întrebați dacă ar dori să facă comentarii suplimentare 7% au apreciat informațiile de pe site: „Mi s-a părut un site interesant din care am învățat lucruri noi”, „Ar fi util dacă ar exista și un material video pe site. ”Cred că ar trebui să insistați pe faptul că noi, oamenii, prin acțiunile noastre egoiste, distrugem această specie ”.
Alți respondenți s-au îndoit de sursa informațiilor („Există acest animal în lume?”, „Imaginile nu au niciun sens”, „Este acest animal real?"). Din discuțiile ulterioare experimentului au reieșit motivele pentru care participanții au oferit anumite răspunsuri. Unul dintre tineri spune că a căutat pe net și alte informații despre jacalop. Dar nu a găsit. „Am căutat online, dar nu am găsit nicio fotografie a acestuia”, „Eu și colegul meu am discutat varianta de a nu răspunde la întrebări întrucât nu am găsit nicio informație despre jacalopi, dar cum bănuiam că toți ceilalți vor răspunde..”.
Întrucât tinerii cu vârsta de peste 18 ani își pot folosi dreptul de vot, căderea în capcana unor știri false poate reprezenta un risc la adresa bunăstării sociale, mai spune autoarea studiului. Ea mai precizează că există o lipsă de mecanisme care să ajute tinerii să verifice informațiile din online. În timpul discuțiilor deschise, doar 5% au confirmat că au încercat să confirme și din alte surse existența jacalopilor.
Principalul mod în care oamenii pot ajunge la un nivel mai bun de identificare a știrilor false este, fără îndoială, prin educație. Italia și SUA sunt doar câteva dintre statele care au inclus în sistemul de Educație materia alfabetizarea digitală, fenomenul știrilor false, efectele acestora, mecanismele prin care putem distinge între știri false și informații de încredere. Ceea ce ne dorim și nouă!
5
3
