România educată, surprinsă într-o imagine statistică. Cifrele îngrijorătoare ale abandonului școlar

de D.P.     HotNews.ro
Sâmbătă, 30 ianuarie 2021, 18:54 Actualitate | Educatie


Fara cursuri
Foto: frwl/ Wikimedia Commons
În România, băieţii abandonează şcoala într-un număr mai ridicat decât fetele, iar în zonele rurale doar 36% din copii merg la școală, arată datele INS transmise la solicitarea HotNews.ro. Rata abandonului a înregistrat valori mai mari pentru băieți, atât în învăţământul primar şi gimnazial, în învăţământul secundar superior (liceal şi profesional) cât şi în învăţământul postliceal. Abandonul școlar se manifestă cel mai evident în învățământul postliceal, rata celor care părăsesc sistemul de educație fiind de 9,7% (9,7% în cazul fetelor, respectiv 9,8% în cazul băieților), spun experții INS.





În țară, valori mai crescute ale ratei abandonului şcolar, în învăţământul primar şi gimnazial din mediul urban, s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Vest, Centru şi Sud-Est, iar în mediul rural în regiunile Centru, Sud-Est, Vest şi Nord-Vest. În învăţământul liceal şi profesional, rata abandonului şcolar a înregistrat valori ridicate în regiunea Centru şi în regiunea Vest. Suntem a treia țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește abandonul școlar, alături de Malta și Spania. La polul opus, țările cu cea mai mică rată sunt Croația, Lituania și Slovenia.

Diminuarea continuă a populaţiei din ultimele decenii a afectat și structura pe vârste a populaţiei şcolare. În anul şcolar 2019-2020, populaţia şcolară din România a înregistrat 3,5 mil. persoane, cu 18,5% mai puţin decât în urmă cu un deceniu (anul școlar 2008-2009). Scăderea a fost mai accentuată la populaţia şcolară feminină (-18,8%), comparativ cu cea masculină (-18,2%).

În învăţământul preuniversitar, populaţia feminină este aproape egală cu cea masculină. În învăţământul superior, în anul universitar 2019-2020, 53,9% din studenţii înscrişi la programele de licenţă, respectiv 56,6% din învăţământul universitar de masterat, cursuri şi studii postuniversitare şi doctorat, erau persoane de sex feminin. Excepții privind echilibrul populației școlare, pe sexe, se înregistrează în învățământul profesional, unde de regulă se înscriu mai mulți băieți (66,8%, în anul școlar 2019-2020) și în învățământul postliceal, unde populația școlară feminină este superioară celei masculine (69,3%).

  • Cele mai mici rate nete de cuprindere se înregistrează în învățământul antepreșcolar, atât pentru băieți (3,4%) cât și pentru fete (3,2%). Disparităţile în educaţie se manifestă cel mai evident în profil teritorial, între regiunile de dezvoltare economică şi între mediile de rezidenţă. Deşi municipiul Bucureşti se caracterizează prin cea mai ridicată rată netă de participare la educaţie din România (98,4%, în anul şcolar 2018-2019), se evidenţiază şi prin cea mai pronunţată diferenţă de gen (12,1 puncte procentuale în favoarea fetelor).
  • Cea mai scăzută rată netă de participare la educaţie se întâlneşte în judeţul Ilfov, pentru ambele sexe (36,7% în cazul fetelor, 37,0% în cazul băieţilor).
  • Mediul rural este, de asemenea, un pol al lipsei de participare la educație, comparativ cu mediul urban. Numai 36,7% din copiii care locuiesc în comunele și satele României merg la școală. Între regiuni, se evidențiază vestul, cu cea mai scăzută rată netă de cuprindere în învățământ, de 34,8%. Rata brută de şcolarizare a fost în anul școlar 2018-2019 de 72,1%. (Rata brută de cuprindere reprezintă numărul total al copiilor/ elevilor/ studenţilor din învăţământul preşcolar/ primar/ gimnazial/ liceal şi profesional, postliceal şi superior, indiferent de vârstă, ca expresie procentuală din populaţia totală de vârstă corespunzătoare fiecărui nivel de învăţământ într-un anumit an şcolar-n.red). Şi acest indicator a înregistrat valori diferite pe sexe (74,2% la fete, respectiv 70,5% la băieţi).

În ultimii ani, sistemul de educaţie din România s-a confruntat cu un fenomen nefavorabil: scăderea numărului de absolvenți cu diplomă de bacalaureat (reușiți la examenul de bacalaureat). Deși fenomenul se află într-o ușoară tendință de ameliorare, ratele de succes în învățământul liceal abia depășesc 60%. La nivel individual, fenomenul are puternice influenţe asupra elevilor aflaţi în această situaţie, însă acesta se propagă la nivelul societăţii şi economiei naţionale, prin impactul pe care îl are asupra pieţei forţei de muncă.

La finalul anului şcolar 2018-2019, doar 62,6% din totalul elevilor care au promovat anii terminali de liceu (clasele a XII-a şi a XIII-a) în acel an au reuşit să obţină diploma de bacalaureat, cu 1,4 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul precedent. Situaţia este diferită pe sexe, în sensul că rata de succes la examenul de bacalaureat este mai ridicată în cazul fetelor (68,7%), comparativ cu cea a băieţilor (55,8%). Nivelul scăzut al ratei de succes este influenţat şi de faptul că un număr mare dintre elevii care absolvă liceul nu s-au prezentat la examenul de bacalaureat, în anul absolvirii. Pentru absolvenţii anului şcolar 2018-2019, ponderea elevilor care au reuşit să obţină diploma de bacalaureat, în totalul celor care s-au prezentat, a fost de 77,5%.

În învăţământul profesional şi în cel postliceal ratele de succes sunt ridicate (95,3%, respectiv 88,0% la finele anului şcolar 2018-2019). Se înregistrează totuși diferenţe mai mari pe sexe în învățământul postliceal și de maiștri (8,8 punte procentuale, în favoarea fetelor).

În învăţământul superior, aproape toţi absolvenţii programelor de licenţă reuşesc să finalizeze studiile cu diplomă, ceea ce înseamnă rate de succes foarte mari. În anul universitar 2018-2019, rezultatele examenului de licență arată că ponderea studenților care au obținut diploma de licență în totalul celor care s-au prezentat a fost de 96,6%.


La nivel de judeţ, valori mari ale ratei abandonului în învăţământul primar şi gimnazial s-au înregistrat în: Covasna şi Călăraşi (cu 3,7% fiecare), Braşov și Vrancea (cu 3,2% fiecare), Mureș și Ialomița (cu 2,9% fiecare), Maramureș (2,6%). Cele mai mici valori ale ratei abandonului şcolar au fost semnalate în: Vâlcea și Gorj (cu 0,7% fiecare), Arad (0,8%), Dâmbovița, Argeș, Suceava, Neamț (cu 1,0% fiecare), Botoșani (1,1%), Timiș, Prahova, Municipiul Bucureşti, şi Cluj (cu 1,2% fiecare), Teleorman, Vaslui, Sălaj și Bistriţa-Năsăud (cu 1,3% fiecare), urmate de Hunedoara, Olt şi Alba (cu 1,4% fiecare), arată datele INS.

În învăţământul liceal şi profesional au abandonat şcoala 2,6% dintre elevi. Pe regiuni, valorile ratei abandonului şcolar în învăţământul liceal şi profesional au fost cuprinse între 3,6% în regiunea Centru şi 2,1% în regiunile București-Ilfov și Sud-Muntenia (fiecare în parte). Cele mai ridicate valori ale ratei abandonului s-au înregistrat în judeţele: Mehedinți (5,4%), Sibiu (5,0%), Caraş-Severin (4,6%), Călărași (4,2%), iar cele mai scăzute în judeţele: Dâmboviţa (0,9%), Prahova (1,4%), Olt (1,5 %), Argeş, Bihor și Suceava (1,7% fiecare în parte).

Partea proastă este că, la fel ca întreaga populație, și cea de vârstă școlară urmează să se contracte. La orizontul anului 2060 (în următorii 40 de ani), estimările INS arată că numărul populaţiei rezidente preşcolare şi şcolare dva scădea la 2,1 milioane persoane. Pe grupe de vârste cea mai mare scădere ar urma să se înregistreze la copiii de 3-5 ani (-45,4%).

În profil teritorial, scăderea populaţiei preşcolare şi şcolare va fi resimţită în toate judeţele. Cele mai mici scăderi relative (sub 22,0%) se vor înregistra în judeţele Ilfov (-21,6%) şi Braşov (-20,7%). Judeţul care ar înregistra cea mai mare diminuare a populaţiei preşcolare şi şcolare este judeţul Gorj (-69,8%). Printre cele mai afectate judeţe de scăderea populaţiei preşcolare şi şcolare se vor număra judeţele Botoşani, Brăila, Caraş-Severin, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea (cu peste -60,0%), mai arată datele Statisticii.









Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















6462 vizualizari

  • +13 (17 voturi)    
    Reformarea invatamantului (Sâmbătă, 30 ianuarie 2021, 19:09)

    ty [utilizator]

    nostru trebuie sa inceapa de la Legea educatiei nationale 1 din 2011. La inceputul lui septembrie 2011 a inceput aplicarea ei. De prin mai 2012 ciuma rosie a inceput macelarirea ei cu nenumarate ordonante. Aceasta lege trebuie puricata de prostiile inserate, actualizata cu noile realitati si aplicata.
    Proiectul Romania educata nu a fost capabil sa releve nici macar daca se va reveni la legea 1\2011 si in ce fel sau daca se va construi o alta lege(o prostie - parerea mea). Nu a reusit sa aduca in fata personalitati capabile de a reforma sistemul de invatamant. Asa ne-am trezit cu d-na Anisie (de la presedintie) si acum dl Campeanu (intelegere politica pe spinarea noastra)
    In ultimi 31 de ani am vazut 2 oameni care au avut profesionalismul si curajul de a reforma invatamantul nostru: dl. Miclea si dl. Funeriu. Sunt persoanele cele mai criticate de interesatii sistemului nostru de educatie, sunt cei care apar cel mai rar pe posturile de tv. Foarte rar am mai vazut pe la tv profesori care mi-au atras atentia pe aceasta tema. Din pacate acest program nu i-a scos in fata. Pe la tv apar prea des cei care au adus invatamantul nostru la coada lumii.
    • 0 (10 voturi)    
      relativ profesionisti (Sâmbătă, 30 ianuarie 2021, 22:02)

      Roman_Cetatean [utilizator] i-a raspuns lui ty

      Miclea a fost si ramane profesionist si echilibrat.
      Funeriu insa, cand a venit la MEC a adus o intreaga gasca de oportunisti si penali de-ai lui Udrea, pile, amante, etc, era teribila atmosfera pe vremea lui.
      O fi facut el LEN nr 1, dar degeaba, daca in spate se sprijinea pe o camarila pedelista vorace....cum poti sa impui o reforma si sa clamezi onestitatea, cinstea, promovarea pe criterii de valoare etc in sistem, cand tu la varf te sprijini pe o asemenea echipa?Asa ca lasati-o mai moale cu preaslavirea lui Funeriu, gugaliti un pic de fostul lui Secretar General-Nedelcu Corvin, unul care in campania electorala din 2009 a fost bataus.
      Cu acesta a lucrat duomnul Funeriu...ceea ce spune tot, stiti cum se zice "cine se aseamana se aduna"
      • 0 (0 voturi)    
        Putin imi pasa daca cea ce ati scris despre (Luni, 1 februarie 2021, 10:56)

        ty [utilizator] i-a raspuns lui Roman_Cetatean

        echipa ministrului Fumeriu de la MEN este adevarat sau nu.
        Apreciez legea LEN 1/2011 pentru cel putin 2 motive:
        - este ministrul despre activitatea caruia Comisia europeana zicea asa: "Romania a adoptat o reforma sistemica, ambitioasa, la toate nivelurile educationale."
        Opinia a fost exprimata ca urmare a unei scrisori trimise la comisie de catre doi aventurieri politici cu gura mare: ponta si Antonescu.
        - Efortul pe care l-a depus PSD pentru macelarirea acestei legi si rezultatul acestor actiuni: Romania a ajuns azi la coada lumii in cea ce priveste calitatea invatamantului. Din pacate nu doar in cea ce priveste invatamantul . . .
  • +8 (10 voturi)    
    Estonia (Sâmbătă, 30 ianuarie 2021, 20:53)

    Broscuta2018 [utilizator]

    Sigur putem sa discutam iar despre cat de nepotrivite sunt reglementarile din Romania si sa ii critiam pe cei de la Guvern.

    O varianta ar fi sa ne uitam la exemplu EstonieiȘhttps://www.facebook.com/watch/?v=2765779253689334

    E rusinos sa spunem ca transportul gratuit, masa si cartile ar reduce abandonul scolar? Hai sa observam ca multe din judetele cu abandon ridicat au si grave probleme de saracie si somaj. Cred si facultatile ar trebui sa ofere gratuit cartile studentilor. In acest fel, s-ar termina si povestea cu xeroxatul cartilor.
    • +3 (5 voturi)    
      DA, modelului Estonian (Sâmbătă, 30 ianuarie 2021, 21:47)

      AM1981 [utilizator] i-a raspuns lui Broscuta2018

      Asta e unul din problmele sistemului, scoatem absolventi de facultate pe banda rulanta, o parte trec ca gasca prin apa si obtin o foaie. Avem fabrici de diplome. De aceea un angajator nu pune prea mult accent pe diploma pentru un absolvent.

      Dar sunt total de acord cu modelul Estonian, care se vede de mult din teste si evaluari ca e superior - si asta pentru majoritatea studentilor nu doar pentru elite.
  • -6 (8 voturi)    
    asta-i dramatic, copii care abandonează școala (Sâmbătă, 30 ianuarie 2021, 22:09)

    di livio [utilizator]

    nu moșii care mor la ati de covrig, ăia și-au trăit traiu, au mîncat mălaiu...copii care abandonează școala, pă ăștia nu-i numără apeviștii gcs, nu intere pă nime de viitoru țării...chiar pe nime, văd că nici comentarii nu sînt aici, numa la articole cu Teodosie, aclo se activează postacii din cazărmi
    • +6 (6 voturi)    
      Mosii aia (Sâmbătă, 30 ianuarie 2021, 22:40)

      Trofeul Arthur gaurit in Courvoisier [utilizator] i-a raspuns lui di livio

      Unii au construit scoala aceea despre care vorbesti. Dar ce pretentie sa ai de la cineva care nu cunoaste nici macar semnificatia unor termeni ca empatie si respect dara-mi-te sa ii si simta.

      Cat despre tine, uite, eu consider ca si tu ai mancat destul malai.
      • -2 (2 voturi)    
        ai dreptate, pîm la 60 anișori mîncai destul (Duminică, 31 ianuarie 2021, 0:07)

        di livio [utilizator] i-a raspuns lui Trofeul Arthur gaurit in Courvoisier

        și n-am pretenția să stea copiii și tinerii în case pt mine, am io grijă de mine, nu tră să mă protejeze prostalău de comandantu acțiunii cu botnițe...întrebați bunicii , vor să fie ei în siguranță sau nepoții la școală?...întrebați-i și veți avea surprize...da asta n-o să faceți, comandantu acțiunii știe el răspunsu la tăte dilemele, botnița universală peste tot...așe zise la UM Digi 24, cre că are orgasm cînd diktează el botnița universală peste tpt
        • +2 (2 voturi)    
          Amice (Duminică, 31 ianuarie 2021, 10:11)

          Trofeul Arthur gaurit in Courvoisier [utilizator] i-a raspuns lui di livio

          Da-mi voie sa te felicit. Cand voi avea nevoie de text aleator voi folosi textele tale, ce pot spune decat ca bati si Lorem Ipsum, de departe...
          • -2 (2 voturi)    
            io nu bat pă nime (Duminică, 31 ianuarie 2021, 10:37)

            di livio [utilizator] i-a raspuns lui Trofeul Arthur gaurit in Courvoisier

            fără violență, domnu Lorem nu-mi făcu nica, dăcît că era vorba de copiii care abandonează școala...matale divagași către empatie și domnu Lorem, stilu seku, părerea mea
      • +1 (3 voturi)    
        mai bine... (Duminică, 31 ianuarie 2021, 9:06)

        escrocu [utilizator] i-a raspuns lui Trofeul Arthur gaurit in Courvoisier

        inveti sa scrii corect romaneste, daca tot vorbesti de scoala.
        • -1 (3 voturi)    
          Ai inteles textul? (Duminică, 31 ianuarie 2021, 10:09)

          Trofeul Arthur gaurit in Courvoisier [utilizator] i-a raspuns lui escrocu

          Daca da, inseamna ca am scris destul de bine. Nu am pretentia ca sunt nici Razvan Theodorescu si nici Patapievici. Sunt un inginer, nu scriu literatura.

          PS: Imi poti explica ce anume nu e scris corect, ca sa nu mor prost?
  • 0 (4 voturi)    
    hehe (Sâmbătă, 30 ianuarie 2021, 22:41)

    blackstar [utilizator]

    in bucuresti sa fie bine in rest nu ne intereseaza....
  • +6 (8 voturi)    
    Romania educata (Sâmbătă, 30 ianuarie 2021, 22:50)

    Jolly Roger [utilizator]

    Din păcate cei care ar trebui să țină steagul sus sunt în aceeași situație ca întreaga cultură românească din prezent: o grămadă de moși și țațe, de precupețe și de parveniți, de numiți, de fâsuri și cunoscuți care nu numai că ocupă locuri de profesori fără a fi, ba chiar și posturi de directori, inspectori sau alți decidenți într-un domeniu cu care nu au absolut nimic în comun!!!

    Ce să educi? Cu cine? Ce?

    Și de aici se duce totul la vale din ce în ce mai rău și fără putința de îndreptare!
  • 0 (2 voturi)    
    dar noi (Sâmbătă, 30 ianuarie 2021, 23:52)

    liviu_ [utilizator]

    avem ca prioritate nationala pensiile speciale si pensionatu la 40 de ani...

    am si eu o intrebare: la nivelul de migratie si educatie din romania cine o sa plateasca pensiile "batranilor" pensionari de 40 de ani peste 20 de ani?!
    • 0 (0 voturi)    
      Cel mai probabil nimeni (Duminică, 31 ianuarie 2021, 15:35)

      Trofeul Arthur gaurit in Courvoisier [utilizator] i-a raspuns lui liviu_

      Si stiind acest lucru iti faci si tu niste provizii: investesti, cumperi aur, cumperi un apartament pe care sa il inchiriezi, etc.
  • +1 (3 voturi)    
    Uite (Duminică, 31 ianuarie 2021, 0:04)

    a87 [utilizator]

    de unde vine AURul tarii.
  • +4 (6 voturi)    
    Hmmm (Duminică, 31 ianuarie 2021, 2:06)

    Sah [utilizator]

    ''Romania educata'', un alt mare ''succes'' al presedintelui...care s-a laudat cu el inainte sa existe!!
  • +3 (5 voturi)    
    Da' el stie? (Duminică, 31 ianuarie 2021, 9:20)

    ZVrk [utilizator]

    Tatuku lu' "romania educata" vede cifrele astea? Sau e ceata pe partie ...
  • +3 (3 voturi)    
    Romania educata pas cu pas (Duminică, 31 ianuarie 2021, 10:14)

    mihaipricop [utilizator]

    1. anisie - monumentul de competenta.
    2. campeanu - seful plagiatorilor
  • +2 (4 voturi)    
    asa o fi (Duminică, 31 ianuarie 2021, 10:27)

    codrean [utilizator]

    "Pe bune" chiar mai rau ! Dar intr-o tara in care populatia rroma are o pondere (reala) de cca 10% de ce va mirati ? Cred ca intr-acolo ar trebui sa se indrepte atentia atat a guvernantilor cat si a organizatiilor rrome !
    Si ar mai fi ceva : un psihiatru infantil mi-a spus candva ca 10% dintre copii n-au capacitatea de a asimila programa obisnuita. Ei ar trebui sa invete intr-un sistem special. Cati copii, in Romania, sunt cuprinsi in acest sistem ? Cum e acesta organizat, cum functioneaza ? De ce oare parintii evita sa-si lase copiii sa invete acolo ?
  • +4 (4 voturi)    
    sunt uimit (Duminică, 31 ianuarie 2021, 14:59)

    hdd [utilizator]

    Că nu citește nimeni până la sfârșit:

    știrea șocantă nu e că abandonează 1% ci că
    populația va scădea la jumătate!!!

    Nu cred că vă e clar că efectiv în România vor fi doar jumătate din oamenii care sunt azi, și asta până la sfârșitul vieții noastre.

    _Asta_ e moștenirea lui Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...





Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by