Trecerea la învăţământul online din cauza pandemiei de COVID-19 riscă să agraveze inegalităţile deja mari în România și este necesară asigurarea unei mai bune dotări a școlilor cu echipamente digitale, arată Comisia Europeană, care a publicat joi Monitorul anual al educației și formării, ce analizează situația în statele membre UE, axându-se pe trecerea la învățământul la distanță.
Principalele concluzii în cazul României:
- S-au depus unele eforturi pentru îmbunătățirea calității educației și a îngrijirii preșcolarilor și pentru consolidarea formării inițiale a cadrelor didactice.
- În pofida mai multor inițiative, este necesară îmbunătățirea competențelor digitale ale profesorilor, ale instructorilor și ale elevilor/studenților și este necesară asigurarea unei mai bune dotări a școlilor cu echipamente digitale.
- Un procent ridicat de tineri au un nivel inadecvat în ceea ce privește competențele de bază.
- Asigurarea educației și formării de calitate și relevante pentru piața muncii reprezintă în continuare o provocare majoră.
- Contextul socio-economic afectează în mod semnificativ performanțele elevilor/studenților, limitând rolul pe care îl poate juca educația ca garant al egalității de șanse.
- În pofida măsurilor de atenuare a impactului pe care îl are COVID-19 asupra educației, trecerea la învățământul la distanță riscă să agraveze inegalitățile deja mari.
"Sunt încântată de faptul că educația digitală este tema principală a Monitorului educației și formării din acest an, raportul emblematic al Comisiei privind educația în Europa. Considerăm că este necesar să aducem schimbări profunde în educația digitală și ne angajăm să sporim alfabetizarea digitală în Europa. Recent, Comisia a propus un pachet de inițiative, inclusiv noul Plan de acțiune pentru educația digitală 2021-2027, care va consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și va contribui la construirea unei Europe digitale și ecologice", afirmă comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
Disparități mari atât între țări, cât și în interiorul acestora
Conform sursei citate, în pofida investițiilor pe care statele membre le-au făcut în ultimii ani în infrastructura digitală dedicată educației și formării, persistă disparități mari atât între țări, cât și în interiorul acestora.
Contrar opiniei larg răspândite conform căreia tinerii de astăzi reprezintă o generație de "nativi ai erei digitale”, rezultatele sondajului indică faptul că mulți dintre ei nu-și dezvoltă competențele digitale la un nivel suficient. În toate țările care au făcut obiectul analizei, peste 15 % din populația de elevi dispun de competențe digitale insuficiente.
În plus, dovezile furnizate de OCDE indică faptul că profesorii din învățământul secundar inferior din țările UE beneficiază rareori de formare privind utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) pentru predare și că profesorii își exprimă nevoia puternică de dezvoltare profesională în utilizarea competențelor TIC pentru predare.
În evaluarea sa anuală a modului în care sistemele educaționale din Uniunea Europeană abordează principalele provocări în materie de educație, Comisia subliniază progresele înregistrate în reducerea părăsirii timpurii a școlii și creșterea participării în toate sectoarele educației, începând de la vârsta preșcolară și până la învățământul terțiar. Cu toate acestea, Monitorul evidențiază provocarea pe care o reprezintă asigurarea unor competențe de bază pentru toți tinerii.
1 din 5 adolescenți, nivel insuficient la citire, matematică și științe
Aproximativ 1 din 5 adolescenți în vârstă de 15 ani demonstrează un nivel de competență la citire, matematică și științe care este insuficient pentru participarea deplină la mersul societății.
Având în vedere impactul contextului socio-economic asupra performanței elevilor în ceea ce privește competențele de bază și digitale, este esențial să se abordeze dezavantajele în materie de educație și formare și să se reducă decalajul digital dintre elevi, conform CE.
Monitorul educației și formării analizează principalele probleme cu care se confruntă sistemele de educație europene și prezintă politicile care pot îmbunătăți capacitatea de reacție a acestora față de nevoile societale și ale pieței forței de muncă. Raportul cuprinde o comparație între țări, prezentând și 27 de rapoarte de țară aprofundate.
0
1
