Școala online în vreme de pandemie: Peste 900.000 de elevi din învățământul preuniversitar din România, adică 32%, nu au acces individual la un dispozitiv dedicat funcțional - studiu IRES

de I.H.     HotNews.ro
Vineri, 8 mai 2020, 13:14 Actualitate | Educatie


online
Foto: Needpix.com
Peste 900.000 de copii înscriși în învățământul preuniversitar din România, adică 32%, nu au acces individual la un dispozitiv dedicat funcțional - laptop, tabletă, desktop - pentru școala online, conform unui studiu al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie – IRES. Cifra este de 3,6 ori mai mare decât evaluarea Ministerul Educației, spun autorii studiului.

Studiul IRES privind școala în starea de urgență a fost realizat în perioada 27 - 30 aprilie pentru a afla modul în care copiii din România au acces la educație online și la infrastructura necesară, dar și modul în care părinții percep toate aceste schimbări și cum fac față acestor provocări. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.319 părinți cu copii între 0 și 19 ani, 1.060 dintre aceștia având cel puțin un copil înscris la școală. Culegerea datelor a fost realizată telefonic (CATI - Computer Assisted Telephone Interviewing). Eroarea maximă tolerată este de ± 2,5%.

Concluziile studiului:
  • 32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au acces individual la un dispozitiv dedicat funcțional (ex. laptop, tabletă, desktop) pentru școala online.
  • Peste un sfert dintre părinții care nu au un dispozitiv pentru fiecare copil pe care să îl poată utiliza pentru școala online nu ar plăti deloc ca să achiziționeze un astfel de echipament.
  • 12% dintre copiii din România nu au conexiune de internet suficient de puternică pentru a putea suporta derularea cursurilor online.
  • Doar două treimi dintre părinți au declarat că, pe perioada stării de urgență, au fost organizate zilnic lecții online cu copiii lor.
  • Doar jumătate dintre elevi au avut contact cu profesorii sau învățătorii pentru toate materiile, pe perioada stării de urgență.
  • Mai mult de un sfert dintre elevii din România și-au petrecut cel puțin 4 ore pe zi în perioada de stării de urgență făcând teme.
  • Puțin peste un sfert dintre părinții școlarilor consideră că, în această perioadă, copilul lor primește deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la cadrele didactice.
  • Aproape patru din zece părinți de elevi petrec împreună cu aceștia, în scopul sprijinirii lor cu activitățile de învățare trei ore sau mai mult pe durata unei zile.
Peste 900.000 de copii înscriși în învățământul preuniversitar din România, adică 32%, nu au acces individual la un dispozitiv dedicat funcțional

În 5 mai, ministrul Educației, Monica Anisie, declara că ministerul a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern prin care se alocă 150 de milioane de lei pentru asigurarea de achiziții de dispozitive pentru copiii din mediile dezavantajate. Ea a precizat că statisticile MEC arată că în jur de „250.000 de copii au nevoie de echipamente pentru a putea să facă educație online și aceste echipamente noi le achiziționăm și cu internet pentru 2 ani plătit, în așa fel încât să nu existe probleme”. Calculat din numărul de 2.824.594 de copii înscriși în ciclul preuniversitar, în anul școlar 2019-2020, reiese că doar 9% dintre elevi au nevoie de echipamente pentru a putea să facă educație online.

IRES susține că, potrivit datelor studiului realizat în perioada 27-30 aprilie, 36% dintre familiile cu copii au doi sau mai mulți copii la școală, iar participarea la școala online se face adesea după un orar care presupune, cel mai frecvent, ca toți elevii să participe la ore (clase diferite), ceea ce impune ca fiecare copil să aibă echipamentul lui, alocat pentru școala online.

Din analiza datelor rezultă însă că doar 68% dintre copii au acest acces, ceea ce înseamnă că rămâne pe dinafară un procent semnificativ, 32%, substanțial mai mare decât procentul indicat de MEC, de doar 9%. Potrivit studiului IRES, 32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au acces la un dispozitiv dedicat pentru școala online.

Ținând cont de numărul elevilor înscriși în învățământul preuniversitar, anul școlar 2019-2020 (2.824.594), numărul efectiv al copiilor care nu au acces sau au acces limitat la un dispozitiv pentru a participa la educație online este de fapt de 903.870 elevi, de 3,6 ori mai mare decât evaluarea Ministerul Educației și Cercetării, se menționează în studiul citat.

Autorii studiului spun că cifrele MEC sunt rezultatul culegerii de date inițiate de către acesta, prin intermediul inspectoratelor școlare și a școlilor, pentru a afla care este numărul copiilor care, din motive de dotare, nu au acces la școala online. Ei afirmă că au analizat cât mai multe tipuri de chestionare online, distribuite de către unitățile școlare spre completare de către părinte pentru fiecare copil și au observat că în multe dintre aceste chestionare părintele a fost întrebat doar dacă elevul are acces la un dispozitiv, nu dacă are acces individual și nici dacă acel dispozitiv este funcțional.

Drept urmare, conform declarațiilor părinților acestora, 32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar nu au acces individual exclusiv la un dispozitiv funcțional (desktop, laptop, tabletă), ceea ce face ca prezența elevilor la orele organizate online să fie parțială sau deloc.

Accesul la echipamente este, firește, mai mare în mediul urban. Cât privește situația pe regiuni, accesul este mai scăzut în Moldova în comparație cu Transilvania, Banat, Sud, București și Dobrogea. Învățământul primar este cel mai afectat de lipsa echipamentelor. Doar 63% dintre copiii din clasele primare au acces exclusiv la un echipament funcțional, pe când, la gimnaziu au echipamente 72% dintre copii, iar la liceu, 70%. Elevii din urban sunt mai dotați din acest punct de vedere (76%), în comparație cu colegii lor din rural (62%).

Contactul cu școala pe durata stării de urgență

Întrebați dacă, la momentul realizării studiului, copiii lor au acces la școală online, aproape toți părinții de elevi au răspuns afirmativ (91%). Termenul ”școala online” trebuie înțeles, în acest caz, ca fiind reprezentarea proprie a respondenților cu privire la acest concept.

Despre menținerea legăturii cu învățătorii/profesorii, aflăm că aceasta este prezentă, la nivel declarativ, în cazul a aproximativ șase din zece părinți, fie pentru situații ce țin de predare/învățare la distanță/online, fie pentru solicitat/trimis teme sau pentru discuții informale.

Aproape doi din zece părinți afirmă că ei nu au rămas în contact cu cadrele didactice în perioada în care cursurile au fost suspendate.

De cealaltă parte, doar 2% dintre copii par să nu fi rămas în legătură cu învățătorii/profesorii în această perioadă. Din relatările respondenților părinți, însă majoritatea elevilor păstrează un contact prin orele de predare/învățare derulate la distanță/online, iar în proporții puțin mai scăzute și în ceea ce privește solicitarea sau trimiterea de teme.

Chiar dacă nu prezintă diferențe majore între categoriile de răspuns, analizele statistice arată faptul că acei copii a căror părinți spun că nu au acces la școală online fac parte în mai mare măsură din rândul celor înscriși în clasele primare, care locuiesc în mediul rural și au rezidența în regiunea Moldova.

Tot copiii din clasele primare și cei din Moldova sunt cei despre care părinții spun în pondere mai mare decât ceilalți că nu au rămas în contact cu învățătorii/profesorii, însă de această dată, în mai mare măsură cei din mediul urban. Motivele invocate de părinți pentru absența unei legături între aceștia și cadrele didactice sunt diverse, printre care, cele mai des menționate fac referire la faptul că celălalt membru al cuplului gestionează această relație, că nu au timp/muncesc sau că ai lor copii se ocupă singuri de acest aspect; totodată, 8% dintre intervievați afirmă că nu au această posibilitate, ca urmare a lipsei tehnologiei; aceasta din urmă este și principala cauză pentru care elevii nu intră în legătură cu profesorii, urmată de vârsta mică a copiilor, mai arată stiudiul IRES.

Canalele de comunicare cu școala

Dintre persoanele care spun că au rămas în legătură cu profesorii, în scopuri educative, cei mai mulți (93%) menționează că utilizează canale de comunicare precum e-mail, WhatsApp, Messenger, apoi, în ordinea mențiunilor, sunt cei care amintesc de soluții de comunicare și de învățare colaborativă online (ex. Meet, Skype, Zoom etc.) – 64%.

Platformele de învățare online

Platforme de învățare online precum Google classroom, Moodle, Microsoft Teams, Edmondo tind să fie folosite de către aproximativ jumătate dintre părinții de elevi, iar portalul promovat de Ministerul Educației și Cercetării (digital.educred.ro) apare menționat de către aproximativ o treime dintre cei chestionați. Această din urmă opțiune este folosită îndeosebi de către elevi care sunt la liceu și locuiesc în Moldova, în timp ce platformele de învățare online au o răspândire mai largă în categoria școlarilor de gimnaziu, cu rezidența în mediul urban. Soluțiile de comunicare precum Skype, Meet sau Zoom sunt folosite în ponderi mai ridicate de către copiii respondenților din Sud, București, Dobrogea și Moldova, care locuiesc în mediul urban și care sunt înscriși în clasele gimnaziale și liceale.

Teleșcoala

Dintre toți părinții de școlari, aproximativ jumătate spun că elevii au urmărit în această perioadă lecțiile televizate. În cazul elevilor de clasele a VIII-a și a XII-a, celor care aceste lecții televizate le sunt adresate, procentul crește la 72% (au făcut-o, în proporții mai mari, elevii de gimnaziu și cei care locuiesc în mediul urban).

Cât și cum au învățat copiii online în starea de urgență?

Aproximativ două treimi dintre respondenți spun că profesorii de la școală au realizat până acum, în perioada stării de urgență, activități de învățare online cu elevii, zilnic; aproximativ o cincime – spun că profesorii au realizat ore de două ori pe săptămână și aproximativ unul din zece – că profesorii au realizat ore o dată pe săptămână sau mai rar. Odată cu creșterea nivelului de educație al elevilor, scade proporția celor care declară că școlarii au realizat activități de învățare online zilnic.

Conform declarațiilor părinților intervievați, aproximativ un sfert dintre elevi petrec lucrând pentru rezolvarea temelor patru ore sau mai mult, aproximativ un sfert – trei ore, trei din zece – două ore și unul din zece – o oră sau mai puțin.

Pentru toate materiile aproximativ jumătate dintre copii au avut contact cu profesorii sau învățătorii; doar pentru unele materii – aproximativ patru din zece elevi, iar 8% dintre școlari nu au avut deloc contact cu elevii, conform spuselor părinților lor.

În cazul a opt din zece elevi care au rămas în legătură cu profesorii pe durata stării de urgență, activitățile s-au concentrat pe predare; în cazul a șapte din zece școlari – pe rezolvare de exerciții sau solicitare de exerciții sau discuții specifice materiei, iar în cazul a două treimi – rezolvare de exerciții în grup sau solicitare de rezolvare a unor exerciții individual. Modalitățile de verificare a temelor sau activității elevilor sunt trimiterea de teme rezolvate prin diferite canale de comunicare, sub forma unui fișier (în nouă cazuri din zece), adunarea într-un portofoliu personal a temelor rezolvate și verificarea acestora ulterioară (în aproximativ opt cazuri din zece) și urmărirea intervențiilor în cadrul sesiunilor video online organizate de profesor/învățător (trei sferturi din cazuri).

Cât de mulțumiți sunt părinții de sprijinul pe care îl au copiii din partea profesorilor?

Puțin peste un sfert dintre părinții școlarilor consideră că, în această perioadă, copilul lor primește deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la cadrele didactice, iar aproape două treimi cred că sprijinul este mult sau foarte mult. Părinții copiilor din învățământul primar consideră că aceștia primesc sprijin mult într-o măsură mai mare decât părinții elevilor de gimnaziu sau liceu, iar părinții care locuiesc în Transilvania/Banat declară în proporții mai mari că sprijinul este puțin, comparativ cu părinți care locuiesc în alte regiuni.

Proporția elevilor care iau meditații suplimentare în perioada stării de urgență, comparativ cu înainte de starea de urgență, a scăzut de la 30% la 8%. Dintre cei care iau meditații, în perioada stării de urgență, 13% menționează că acestea se desfășoară față în față.

Cât se implică părinții în activitățile de învățare ale elevilor?

Aproape patru din zece părinți de elevi petrec împreună cu aceștia, în scopul sprijinirii lor cu activitățile de învățare trei ore sau mai mult pe durata unei zile; puțin peste un sfert dintre părinți petrec aproximativ două ore pe zi, iar trei din zece părinți petrec o oră, mai puțin sau deloc ajutându-și copiii cu activitățile de învățare.

Accesul copiilor la internet

93% dintre părinți spun că în gospodăria lor există acces la internet, în cele mai multe cazuri conexiunea fiind realizată prin intermediul unui abonament. Șase din zece persoane care au internet în gospodărie se conectează (și) prin intermediul datelor mobile.

Conexiunea la internet este suficient de puternică pentru a putea suporta derularea cursurilor/interacțiunilor online în cazul a 85% dintre părinții care au participat la cercetare. Alți 12% spun că tipul de conexiune nu suportă desfășurarea cursurilor online.

Dintre cei care nu au la dispoziție câte un dispozitiv pentru fiecare sau vreunul dintre copiii lor, între 26 și 31% spun că nu sunt dispuși să plătească pentru ca școlarii să aibă aceste device-uri. Pentru un desktop sau laptop, 16-18% dintre părinți ar fi dispuși să investească 1001-2000 lei, iar pentru o tabletă – 21% ar fi dispuși să plătească între 251 și 500 lei.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2024 vizualizari

  • -1 (5 voturi)    
    ce conteaza? (Vineri, 8 mai 2020, 13:20)

    cucuveauamov [utilizator]

    se uita la guvernanti la TV si invata de acolo. Ce iti poti dori mai mult?
  • +1 (3 voturi)    
    ei si... (Vineri, 8 mai 2020, 13:27)

    stilatu [utilizator]

    mare pierdere, chiar daca mergeau la scoala tot nu invatau nimic..., de altfel de la cine, majoritatea profesorilor au nevoie la randul lor de meditatii... salariile sa mearga inainte, cat mai mari, vacante si zile libere cat mai multe si ne-am asigurat viiotrul...
  • 0 (0 voturi)    
    trist dar adevarat (Vineri, 8 mai 2020, 15:25)

    blacksheep [utilizator]

    La fel ca multe alte "prioritati" din Romania subfinatare, lipsa unei planificari pe termen lung, lipsa adoptarii unui model de success din alte tari pentru ca este prea scump si nu se potriveste realitatilor de aici.
    Cate scoli sunt fara apa curenta, toalete in fundul curtii? Cum se spala pe maini acei copii?
    Apa calda, mofturi. Constructii reabilitari facute de firme de casa, ( ale politicienilor la putere, sau apropiatilor acestora ) de proasta calitate.
    Prea multi oameni saraci care abia reusesc sa asigure mancarea de fiecare zi.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...





Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by