Premierul Ludovic Orban a anunțat că școala ar putea începe după ce se termină starea de urgență, adică după 15 mai, iar toți elevii vor fi obligați să poarte măști de protecție. Mulți dintre părinți și profesori au spus că supraaglomerarea din clasele cu peste 30 de elevi ar pune în pericol viața copiilor. HotNews a stat de vorbă cu câțiva profesori despre posibilitatea chemării elevilor la școală după jumătatea lunii mai.
Coziana Zaharia, învățătoare la Scoala ”Ionel Teodorean” din Capitală, arată că ideea redeschiderii școlii nu ar fi bună. ”Simplu spus, ne-am juca de-a scoala. Nu putem prelua modelul suedez de desfasurare a activitatilor educative - 4 din cele 5 ore și jumătate outdoor, restul în incinta clasei. Spațiile exterioare sunt insuficiente și lipsite de funcționalitate. Poate așa ne gândim la grădini pedagogice, la spații ofertante ale bibliotecilor școlare, la parteneriate reale cu spațiile muzeale și bibliotecile bucureștene, în cazul nostru, unele dintre ele necunoscute de copii, unde clar se pot desfășura activități nonformale, dar atât de atractive și cu sens”, a spus Coziana Zaharia.
Învățătoarea spune că, cel puțin la clasa ei, învățământul online funcționează foarte bine cu o structură clara de program. Coziana Zaharia le dă copiilor material cât mai divers din punct de vedere al elementelor învățării, cât și al conținuturilor.
”Să nu uităm că înaintea acestei perioade multe clase/chiar școli au fost închise pe perioade repetate uneori, din pricina gripei de tip A sau B. Ne-am jucat și atunci de-a școala - copiii stăteau acasă 3 zile, reveneau apoi, deși dezinfectări eficiente nu aveau loc. Când vom avea proceduri clare pentru protejarea sănătății copiilor, nu exerciții de imagine, voi fi hotărâtă să îmi primesc copiii în clasa cu încrederea ca totul va fi bine”, a mai spus învățătoarea.
Învățătoarea arată că pentru mărirea spațiilor în care învață elevii pot fi folosite containerele care sunt deja folosite în unele școli.
”Containerele amplasate în curțile școlilor pot fi soluții de creare de spații suplimentare, personalul e deficitar. Și pentru că va fi o Școala Altfel, clar, atragerea muzeografilor, actorilor, antreprenorilor pentru susținerea unor activități în paralel cu cele ale profesorului poate constitui soluția lucrului cu grupe mici de copii. Eu am clar o problemă cu paralizarea spațiilor gen biblioteci, muzee și blocarea oportunității de activități co-teaching (profesor-specialist în alt domeniu)”, a mai spus învățătoarea.
- Profesoară de limba română: Programul școlar ar trebui modificat
Cristina Tunegaru, profesoară de limba română la o școală de lângă București, spune că nu ar fi deloc o idée înțeleaptă să îi aducem la școală pe toți copiii în același timp.
”Revenirea la școală trebuie să se facă pe etape. De exemplu, să se întoarcă, numai pe bază de voluntariat, elevii din clasele terminale. Programul școlar ar trebui, de asemenea, modificat. De exemplu, să stea la scoală 3-4 ore, timp în care să studieze o singură disciplină și să intre în contact cu un singur profesor. Numărul de copii într-o clasă ar trebui redus. În niciun caz nu cred că e o idee bună să revenim cu toți elevii în același timp”, a spus Cristina Tunegaru.
Claudia Chiru, o altă învățătoare din București, susține că soluția pentru începerea școlii în condiții de siguranță pentru toți elevii ar trebui sa vina de la specialiștii in domeniu. ”Cred că virusologii și medicii ne pot spune cum e bine să ne purtăm și ce să facem pentru a fi în siguranță. Din punctul meu de vedere întoarcerea la scoala se poate face oricând, eu știu ce am de făcut. Imediat mă apuc de predare-învățare-evaluare. Întrebarea este dacă vom fi în siguranță. La această întrebare nu știu să răspund, nu mă pricep”, a spus Claudia Chiru.
- Director de școală: Optez pentru examene amânate sau date online
Directoarea Școlii Ferdinand din București, Violeta Dascălu, spune că ar opta pentru examene amânate sau date online. ”Din câte am ascultat, văzut, nu reiese că vom începe scoala toți! Cred că vor veni în grupuri mici elevii din anii terminali, pentru încheierea situației, iar ceilalți vor absolvi cu notele care sunt, plus ce vor mai fi. Optez pentru examene amânate sau date online”, a spus Violeta Dascălu.
Pe de altă parte, Remus Pricopie, rectorul SNSPA și fost ministru al Educației spune că redeschiderea școlilor și universităților, pe 16 mai, și organizarea examenelor de final de an, în sistem clasic, este un scenariu nerealist, iar Ministerul Educației și să aibă un Plan B.
Fostul ministru spune că din acest plan B ar trebui să facă parte și o măsură precum cea ca încheierea mediilor aă aibă loc după o formulă adecvată – chiar și prin notă unică pentru fiecare disciplină (fără teze, fără număr minim de note, în funcție de disciplină, profil etc.).
Pricopie spune că organizarea examenelor naționale în sistem digitalizat și individualizat, asemănător testelor de tip TOEFL. Dacă acest lucru nu poate fi realizat în timp util, Pricopie propune să se recurgă la o formulă de echivalare a notelor pentru examenele naționale, procedură atipică, dar deja asumată și de alte țări.
5
5
