INTERVIU Concluzia la care a ajuns ministrul interimar al Educației după ce a analizat programa școlară: Riscăm ca unele informații să fie uitate rapid / Ce spune Daniel Breaz despre testele grilă la examene și despre profesorii cu note sub 5 la titularizare

de Andreea Ofițeru     HotNews.ro
Marţi, 3 septembrie 2019, 8:24 Actualitate | Educatie


Daniel Breaz, ministrul interimar al Educației
Foto: Hotnews
Daniel Breaz, ministrul interimar al Educației, arată într-un interviu acordat HotNews.ro că anul școlar care va începe pe 9 septembrie nu va aduce schimbări în privința examenelor pe care le vor susține elevii. În viziunea ministrului, programele școlare sunt în prezent mult prea încărcate și astfel elevii obțin informații pe care le uită repede. În plus, afirmă ministrul, profesorii ar trebui să se adapteze la elevi și să le transmită informația de care au nevoie elevii pentru a fi pregătiți.

Info pe scurt:
  • Despre programa școlară: Avem în învățământul gimnazial programe școlare cu aproximativ 40-43 de ore pe săptămână, ceea ce este extrem, extrem de mult. Trebuie să gândim o programă școlară care să-i formeze pe tineri, să eliminăm materiile care practic sunt în plus în momentul de față.
  • Despre școlile cu toalete în curte: În anul 2017, noi am avut peste 2.200- 2.300 de școli în această situație. La terminarea anului școlar mai erau circa 1.180 de școli cu toaleta în curte. În momentul de față mai sunt mai puțin de 300 de școli care au toaletă în curte.
  • Despre câte școli nu au autorizație ISU: Mai avem circa 4.000 de școli, diferența până la 26.000, care în momentul de față sunt într-un anumit stadiu vizavi de obținerea acestei autorizații.
  • Despre profesorii cu note sub 5 la titularizare care vor fi primiți în educație: Când discutăm de aceste note sub 5, riscăm ca, la 9 septembrie, când încep cursurile, să ne trezim că nu avem cine să predea materia respectivă.
  • Despre cât costă să ții un copil la școală: Părerea mea este că un cost minimal ar fi undeva la 5.000 de lei pe an - pentru haine, pentru transport, pentru o cheltuială minimală a elevului.
Interviul integral:

HotNews.ro Domnule ministru, dumneavostră veniți din mediul universitar, cum vedeți învățământul preuniversitar și care sunt problemele lui?

Daniel Breaz: Poate suprind pe mulți, dar legătura mea cu învățământul preuniversitar este una extrem de strânsă de ani buni de zile. Sunt implicat în partea de învățământ primar prin coordonarea de lucrări de gradul I didactic, inclusiv făcând parte din unele comisii de examinare pentru definitivat și gradul II didactic. Iar anual vizitez foarte multe școli, mergând în aceste inspecții, ceea ce practic m-a făcut să înțeleg și să văd destul de bine ceea ce se întâmplă în învățământul preuniversitar. Chiar dacă vin din învățământul universitar cunosc problemele din preuniversitar bine sau chiar foarte bine.

Mai e o săptămână până începe școala. Numiți trei probleme ale învățământului preuniversitar.

Eu ce aș vedea, câteva minusuri în învățământul preuniversitar: în primul rând, o programă școlară extrem de încărcată. În viziunea mea, ar trebui să fie o programă școlară mult mai puțin stufoasă și o programă școlară care să-i formeze pe tineri, și să mergem puțin în partea cealaltă și să nu mai avem o informare masivă a tinerilor cu tot felul de noțiuni, să mergem mai mult spre o formare a tinerilor, să-i învățăm să gândească. Aceasta este una dintre probleme datorită faptului să avem în învățământul gimnazial programe școlare cu aproximativ 40-43 de ore pe săptămână, ceea ce este extrem, extrem de mult. Trebuie să gândim o programă școlară care să-i formeze pe tineri, să eliminăm materiile care practic sunt în plus în momentul de față, sau cel puțin să scădem numărul de ore la materiile respective, și să gândim o programă care să ajute la formarea tânărului. Dacă avem o programă care să transmită foarte multe informații tinerilor riscăm la un moment dat ca aceștia să aibă un bagaj de cunoștințe extrem de vast, iar unele dintre acestea să fie uitate foarte repede, nemaifiind de actualitate. Eu spun că este extrem de încărcată făcând o comparație cu ceea ce era în urmă cu 30 de ani.

Dar asta a încercat fiecare ministru care a venit la educație: să schimbe programa școlară. Ce faceți în privința profesorilor?

Trebuie să avem o viziune pe o perioadă îndelungată de timp. Nu poți să schimbi niște programe analitice imediat pentru anul următor. La fel ca în învățământul universitar, programele analitice trebuie făcute pentru studenți, materiile trebuie făcute pentru studenți, profesorul trebuie să se adapteze. Exact același lucru trebuie să-l facem și în învățământul preuniversitar, adică să fim flexibili, adică trebuie să ne adaptăm noi la elevi, trebuie să le transmitem informația de care au nevoie elevii pentru a fi pregătiți, astfel încât să poată să acceadă și în alte etape ale învățământului. Profesorii trebuie să fie implicați și în formarea tinerilor. Eu am mare încredere în corpul didactic din România, chiar dacă mai sunt comentarii la adresa profesorilor, de multe ori comentarii false. Da, apar și unele probleme, dar sunt probleme izolate și corpul profesoral din România este un corp profesoral bine și foarte bine pregătit, care poate să participe la formarea tinerilor.

Ce faceți cu profesorii care nu reușesc să ia 5 la titularizare? Astă-vară Ministerul Educației a spus că nu-i mai primește la catedră, săptămâna trecută ați dat o notă că acest lucru nu mai e valabil. De ce răzgândirea asta?

Nu este vorba de o răzgândire a Ministerul Educației. Este vorba de o stare de normalitate, adică trebuie să tratăm pe toată lumea la fel. Este vorba de un concurs de titularizare. Subiectele la un concurs de titularizare, ca și la bacalaureat sau la orice alt examen, poți să le faci dificile astfel încât să pui în dificultate pe oricine. Nu neg faptul că au fost unii care probabil s-au dus nepregătiți la examenul respectiv. Dar ce încurajăm aici? Încurajăm neparticiparea la concursurile de titularizare, și vor fi foarte mulți care nu vor participa la un concurs de titularizare și vor merge și vor avea dreptul la suplinire în toamnă. Și cel care se duce la un concurs de titularizare, bine pregătit, dar în ziua respectivă nu s-a simțit bine - au fost o grămadă de cazuri, atât de profesori, cât și de elevi- care au avut o zi mai proastă – se duce și obține o notă sub 5. Vom încuraja atunci ca profesorii să nu mai participe la aceste concursuri de titularizare. De ce? Că dacă riscă să ia o notă sub 5 vor sta acasă, să nu se mai poată duce să predea în anul respectiv chiar dacă este un pedagog foarte bun. Și e normal ca toți să fie tratați la fel, e dreptul fiecăruia de a profesa, de a preda.

Nu vi s-a părut o măsură bună? De ce le cereți elevilor să ia peste 5 la Evaluarea Națională, și profesorilor nu?

Sunt două lucruri total diferite. Când discutăm de aceste note sub 5, riscăm ca, la 9 septembrie, când încep cursurile, să ne trezim că nu avem cine să predea materia respectivă.

Ați făcut o evaluare pentru acest lucru?

Au fost făcute evaluări la nivel național și riscam să avem anumite catedre pe care să nu putem să le acoperim cu cadre didactice, specialiști în domeniul respectiv. Și atunci ce făceam? Specialistul care a luat 4.95 să stea acasă un an de zile să nu profeseze și să ducem un nespecialist să predea într-un liceu, într-o școală generală.

Pe de altă parte, sunt profesori cu 10 la titularizare care nu au găsit posturi vacante sau au dispărut aceste posturi. Ce faceți în cazurile astea?

Aici sunt anumite aspecte. Titularizarea este la nivel național. Nu cred că dacă te-ai dus să dai examen într-un anumit an nu găsești în niciun județ al acestei țări un post în domeniul specializării tale. Atunci trebuie să ai și disponibilitatea, de exemplu, dacă ești din Satu Mare și și dai concurs de titularizare acolo, să găsești post în specializarea pe care o ai în județul Tulcea. Și pe urmă, pe baza notelor obținute, poți încet-încet să revii acolo unde ai plecat. Sunt niște chestiuni mai dificile să te trezești că predai undeva la câteva sute de kilometri de casă.

Care e situația școlilor la început de an școlar? Anul acesta e primul an cu ministru interimar.

Ar fi putut să existe un ministru plin, dar președintele a decis că nu e cazul, cu toate că și dumnealui este cadru didactic. Chiar dacă sunt interimar, implicarea mea este totală în învățământ. Anul școlar va începe foarte bine din toate punctele de vedere.

Câți elevi vor începe anul școlar?

Dacă stăm și ne gândim la numărul de copii care vor începe anul școlar anul asta sunt undeva la 1,6 milioane de elevi în liceu, sper să nu greșesc, iar în total cu tot cu preșcolar sunt 2,8 milioane de elevi.

Care este numărul de școli care vor avea toaleta în curte la 9 septembrie când începe școala?

În anul 2017, noi am avut peste 2.200- 2.300 de școli în această situație. La terminarea anului școlar mai erau circa 1.180 de școli cu toaleta în curte. În momentul de față mai sunt mai puțin de 300 de școli care au toaletă în școală.

Promisiunile de anul acesta au fost că nu va mai exista nicio școală cu toaletă în curte la început de an. De ce au rămas aceste școli?

Nu din cauza Guvernului, și nici din cauza Ministerului Educației. Am avut și avem banii propuși spre a fi alocați pentru a se face aceste lucrări încât nicio școală din România să mai rămână cu toaletă în curte. Sunt primari care au rezolvat această problemă, am avut în această vară circa 858 de școli unde s-au construit aceste toalete. Pentru cele 300 de școli care mai au toaleta în curte, primarii nu au măsurile respective, nu știu care au fost considerentele lor de nu au rezolvat și problema acelor școli. Dar eu primesc partea plină a paharului: în 2 ani de zile sunt aproximativ 2.000 de școli unde această problemă a fost rezolvată. Anul trecut erau 1.180, anul acesta rămân mai puțin de 300.

N-o să mai avem cazul copilului care a căzut în fosa septică? Anul trecut a fost tragedia de la școala în care a căzut un copil în fosa septică tocmai pentru că școala avea astfel de toaletă.

A fost o tragedie. Acum haideți să ne gândim că sunt școlile care se găsesc în mediul rural, sunt școli care se găsesc în momentul de față în localități unde nu există canalizare. Normal că această problemă trebuie rezolvată într-o formă sau alta, dar în acest moment pot să vă spun că aceste probleme nu se vor mai repeta în nicio școală sau grădiniță din România.

E o promisiune pentru noul an școlar?

Puteți să o luați și ca pe o promisiune. Dar am rezolvat aproape 900 de școli cu toaleta în curte în ultimul an de zile. Problemele s-au redus foarte mult.

Câți copii rămân pe dinafară la început de an școlar?

Asta o să vedem, pentru că nu știm rata abandonului acum la început de an școlar. Vom vedea pe parcursul anului școlar. Cu siguranță nu cred că există elev care să nu figureze undeva la începutul anului școlar. Dar vom vedea pe parcurs, la finalul anului, câți dintre copiii înscriși într-o formă de învățământ vor renunța.

Are ministerul o situație clară a numărului de elevi aflați în risc de abandon?

Da, sunt anumite zone defavorizate în țară, unde avem aceste probleme și le avem monitorizate.

Ne puteți spune cât costă să dai un copil la școală acum în 2019? Ați făcut un calcul?

Depinde cum vrem să privim lucrurile. Dacă le privim... care ar fi costurile pentru un an întreg școlar, în primul rând e vorba de ținuta fiecărui copil, depinde de fiecare părinte cât este dispus să investească, mai sunt școli unde s-au impus uniformele școlare. Bineînțeles că este începutul de an școlar unde investiția este puțin mai mare, iar pe parcurs cu siguranță, dacă stau și analizez foarte bine, vorbesc aici de un cost minimal, părerea mea este că un cost minimal ar fi undeva la 5.000 de lei pe an - pentru haine, pentru transport, pentru o cheltuială minimală a elevului.

Au fost discuții despre banii pentru transportul interjudețean al elevilor. Ce le spuneți celor aproximativ 100.000 de elevi care sunt în situația de a merge la școală în altă localitate? Care este situația la 9 septembrie?

Acum depinde unde vom ajunge, pentru că discuția cu elevii, părinții, sindicatele și transportatorii a pornit la un moment dat de la un cost operațional prezentat de către transportatori de 7,5 lei pe kilometru. Nu știu cât de real este acest cost pentru că dânșii l-au prezentat. Ceea ce asigurăm noi este ca cel puțin 50% din prețul abonament va putea fi decontat. Este o chestiune care trebuie coroborată și cu prețul abonamentelor. Noi încercăm că limităm prețul abonamentelor, adică prețul abonamentelor să nu explodeze și să avem niște prețuri după bunul plac al unor asociații de transportatori. De asta încercăm o plafonare a acestor prețuri ale abonamentelor pentru elevi, adică trasportatorii să încerce să facă un business din abonamentele decontate de la bugetul de stat pentru elevi. Dar vom asigura sumele necesare, astfel încât fiecare elev să se poată deplasa la școală.

Transportatorii au propus 7,5 lei pe kilometru. Dar Ministerul Educației a făcut vreun studiu de impact asupra costului transportului elevilor?

Nu știu dacă este realist acest preț. Nu, nu am făcut și nu face ministerul un cost, pentru că sunt diverse tipuri de distanțe, discutăm aici și de tipul de zonă geografică, sunt trasee mai greu accesibile, depinde de tipul mașinii. Nu ne ocupăm noi ca și minister să facem acest cost operațional. Noi suntem dispuși să decontăm acest transport conform legii, dar apelul meu, ca și ministru, este ca prețurile la abonamente să fie niște prețuri care să vină și să fie și din partea transportatorilor creat un avantaj pentru elevi.

Care e bugetul pe care dumneavostră îl alocați pentru transportul elevilor începând de la 9 septembrie, astfel încât prețul abonamentului să fie realist?

Depinde câți dintre elevi solicită abonament. Nu pot să vă dau acum o sumă exactă, dar cu siguranță suma care va fi necesară pentru cei 100.000 de elevi pentru transport va fi alocată.

Ne-ați spus despre școlile care nu vor mai avea toalete în școală. Câte școli nu vor avea autorizație ISU în acest an școlar?

Aici iarăși e o poveste întreagă. Autorizațiile ISU se dau pe fiecare clădire în parte, în mare parte școlile sunt compuse din mai multe corpuri de clădiri și putem să avem o școală care să aibă 3 sau 4 corpuri de clădiri, pentru 3 dintre ele să obțină autorizație ISU, pentru unul să nu obțină această autorizație. Părerea mea că aceste criterii de obținere a autorizației ISU trebuie să le regândim. Mă refer aici doar la ceea ce înseamnă sistem educațional. Niciodată Colegiul ”Lazăr” din București nu va primi această autorizație ISU, datorită poziționării clădirilor, ele sunt exact lipite de trotuar. Dar acel colegiu a funcționat de zeci, de sute de ani, nu știu exact când a fost înființat. A funcționat și totul a fost bine. Eu zic că aici ar trebui să ne gândim puțin la criteriile ISU, astfel încât bineînțeles să nu pericliteze integritatea coporală a niciunui tânăr, dar ar trebui să ne gândim punctual pentru fiecare tip de școală, pentru locul unde se găsește școala respectivă.

Anul trecut în Sectorul 5 s-a prăbușit o școală. Ce le spuneți elevilor și părinților despre siguranța în școli?

Se lucrează pe fiecare școală în parte. Sunt bani alocați, școlile sunt multe dintre ele reabilitate, se investesc bani pentru a consolida clădirile, se încearcă găsirea unor soluții acolo unde avem clădiri care ar putea pune în pericol integritatea corporală a elevilor. Clar că incidente pot să apară, chestiuni neprevăzute pot să apară în orice moment, noi nu le putem controla, dacă am putea să controlăm toate aceste lucruri ar fi ideal, dar încercăm să reducem riscul cât mai mult posibil, să-l ducem la zero astfel încât să nu avem nicio problemă de acest gen.

Câte din cele 26.000 de clădiri ale școlilor vor avea autorizație ISU?

Sunt 3.343 de clădiri care dețin autorizație de securitate la incendiu, 18. 641 nu necesită acest act administrativ deoarece au fost puse în funcțiune anterior introducerii obligației de a obține autorizație de securitate la incendiu. Mai avem circa 4.000 de școli, diferența până la 26.000, care în momentul de față sunt într-un anumit stadiu vis-a vis de obținerea acestei autorizații. Asta înseamnă aproximativ 15, 68% dintre școli nu au autorizație ISU. S-ar putea ca la începutul anului școlar procentul să fie mult mai mic.

Aceste școli vor avea anunțul ”această școală funcționează fără autorizație ISU”?

Exact ceea ce ne cere legea o să procedăm și o să facem și o să atenționăm conform legii pe toți cei care trec la un moment dat pragul unei școli.

Care este situația manualelor școlar. Câți copii vor avea manuale anul acesta? Ce se întâmplă cu manualele pentru elevii de clasa a VII-a, care în fiecare an de când sunt la școală au început școala fără manuale?

Or să aibă toți copiii manuale școlare în acest an școlar, ale cărui cursuri încep pe 9 septembrie. În momentul de față mai bine de 99% din manuale sunt și se găsesc în școli, îi vor aștepta pe bănci pe elevi odată cu începutul cursurilor din acest an școlar. Au fost niște probleme cu anumite licitații care au fost contestate de cei care au participat și s-au înscris la aceste licitații. Conform caietului de sarcini, și a cerințelor noastre, este ca toate aceste manuale să fie terminate, finalizate până la 9 septembrie. Din informațiile deținute de mine sunt circa 16 sau 17 manuale care au fost contestate de cei participanți la licitații. Dar o parte dintre ele s-au soluționat în contestațiile astea. Asta se întâmpla în urmă cu o săptămână. Dar se lucrează la ele și să sperăm că în data de 9 vom avea toate aceste manuale.

Să sperăm? Sau chiar vor fi manualele de clasa a VII-a pe băncile elevilor?

Eu sper să le avem toate aceste manuale pe băncile elevilor. Chiar dacă am avut aceste contestații, nu din cauza ministerului le-am avut, ci din cauza celor care au depus contestații. Peste 99% din manuale se află deja în școli.

Câți părinți au anunțat că își retrag copiii de la școală și plecă în străinătate?

Nu avem încă în momentul de față o situație vizavi de aceste plecări în străinătate. Bineînțeles că există o dinamică, sunt și care se întorc înapoi și își reînscriu copiii la școală în România.

Cum vor fi examenele naționale în anul școlar 2019-2020? Anul trecut au fost discuții despre introducerea testelor tip grilă.

Nu vom merge pe modificări din punct de vedere al tipului de examen ce va fi dat atât la evaluarea națională, cât și la bacalaureat. Se va merge pe aceleași chestiuni clasice. Sunt, într-adevăr, discuții vis-a-vis de modul în care se desfășoară un anumit examen, că e mai bine, că e mai puțin bine să mergem cu un test grilă. Chiar dacă poate unii dintre elevi la un moment dat ar prefera un test grilă s-ar putea trezi cu foarte multe suprize vis-a-vis de testul respectiv. Nu înseamnă că dacă un examen este conceput a fi de tip grilă ar fi mai simplu decât un examen clasic. Nu sunteți de acord neapărat cu testele grilă.Eu ca și profesor universitar am avut examene unde am utilizat și teste grilă, dar eu prefer examenele clasice. Sunt anumite materii la care trebuie să-i lași elevului să-și arate creativitatea, să se exprime liber, să vedem fiecare ce poate, să vedem modul în care răspunde la o anumită întrebare. La un test grilă te duci destul de tehnic, bifezi niște răspunsuri chiar dacă tu în spatele testului respectiv ai făcut niște rezolvări pe ciornă.

Câte școli vor avea pază în acest an școlar? Câte sunt din mediul rural, câte din mediul urban?

În momentul de față avem 6.000 de reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne care asigură paza școlilor. Sunt și jandarmi, și polițiști locali. În momentul de față sunt 18.000 de unități cu pază , iar în mediul urban sunt 6.300 de școli unde există pază. Avem sisteme de supraveghere video - circa 35% dintre școli au acest sistem de supraveghere video, avem peste 12% dintre școli asigurate și cu pază umană, avem 18% mixt - atât supraveghere video, cât și pază umană. Iar din păcate, în momentul de față, avem circa 34% dintre unitățile de învățământ unde nu avem asigurat nici pază umană, nici supraveghere video. Foarte multe dintre acestea se regăsesc la țară, sunt școli unde avem doar clasele I-IV simultan, și avem un număr extrem de mic de elevi, undeva în jur de 10 elevi.

Ce notă dați învățământului din România la început de an școlar?

Depinde acum, ar trebui să ne gândim la mai multe note. Dacă facem o medie între ceea ce înseamnă infrastructură, dotarea învățământului, calitatea actului educațional, eu spun în momentul de față că învățământul din România, având în vedere produsul final, adică specialistul, și aici pot să vin cu foarte multe argumente pe care pot să le aduc în discuție, și dau aceste argumente, deci discutăm începând de modul cu modul în care e pregătit un tânăr care a ajuns în învățământu preșcolar și a terminat o facultate, având în vedere că foarte multe companii multinaționale vin în România pentru specialiști, pentru că nu putem să vorbim despre companiile în IT care vin în România doar pentru o clădire frumoasă .și cineva le-o închiriază pentru un preț mai scăzut, eu spun că învățământul românesc poate primi în momentul de față o notă peste 9.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















14387 vizualizari

  • +4 (10 voturi)    
    Dl. Breaz (Marţi, 3 septembrie 2019, 9:02)

    ady77 [utilizator]

    Daca reusiti sa scoateti ora de religie din programa, si sa o inlocuiti cu ore practice, ancorate in zilele noastre ar fi ceva.
    Ore de educatie rutiera, ca sunt multi copiii, ce merg pe role, biciclete, cu castile in urechi si nu mai sunt atenti la nimic, ore de prim ajutor, ore interactive sa invete sa critice nu sa le dam carti dupa care sa citeasca, si sa zica ca asa a zis doamna ca e bine, iar tu te straduiesti acasa, sa ii demontrezi ca mai sunt si alte alternative, in afara de ce a zis doamna.
    Sa ii invatam sa gandeasca singuri, iar asta tine de resura umana care se afla in fata copilului.
    Cum trimite Min. Invatamantului, personal ce a luat nota 3.95 la titularizare, si ii da clasa?
    Acei copiii sunt terminati din start, nu au nicio sansa
    • -1 (1 vot)    
      Care e alternativa? (Marţi, 3 septembrie 2019, 9:30)

      jorj_bv [utilizator] i-a raspuns lui ady77

      Titularizarea e un concurs prin care îți garantezi rămânerea în sistem, problema e că e nevoie de suplinitori mai ales în comunitățile mici, departe de orașe, uneori cu populație de o anumita etnie - iar în lipsa altcuiva mai calificat e bun și cel sub 5 la titularizare, dacă ia peste 5 la concursul de suplinire.

      Nici pensionarii nu sunt o alternativa pentru ca mulți au creierii praștie, sunt neadaptati copiilor din generația asta. Experiența la locul de muncă nu e tot aia cu teoria predării.
      • -1 (1 vot)    
        nu ne uitam unde trebuie (Miercuri, 4 septembrie 2019, 7:34)

        Dedalus [utilizator] i-a raspuns lui jorj_bv

        De gandit si ce inseamna examen de titularizare.

        In gimnaziu cunostintele de specialiate (de mate, chimie, etc) sunt necesare doar in masura legaturii lor cu practica la catedra.

        O solutie foarte buna (dar restransa) pentru a aduce cadre didactice si in zonele mai putin dorite ar fi infiintarea profilului didactic in domeniu in facultatile de profil (spre exemplu - matematica pentru profeori de mate de I-VIII la facultatea de mate).

        In realitate solutia reala apartine unei politici pro-piata reale, Este imposibil sa imbunatatesti ceva semnificativ in educatie folosind doar modificari in cadrul sau administrativ. Mai ales cand cei care le gandesc habar nu au de politica educatiei.

        ___

        In acest moment din pacate batalia este pierduta. Educatia noastra falimentara mai are nevoie de 30-50 de ani pentru a-si reveni, timp in care depopularea Romaniei va continua, ca si imbatranirea populatiei sale,

        Acestea sunt problemele reale ale Romaniei, dar nimeni nu se ocupa de ele.
    • 0 (2 voturi)    
      . (Marţi, 3 septembrie 2019, 9:59)

      tirolez [utilizator] i-a raspuns lui ady77

      Ora de religie e optionala, copilul meu nu face. Si a fost pana acum prima sau ultima ora. Nu stiu ce tot revine ideea inlocuirii orei de religie cu altceva. Si-asa sunt multe ore, macar asta e optionala. Educatie rutiera ar trebui sa se faca la orele de educatie civica in 1-4 sau dirigentie in gimnaziu. Adica se face, imi amintesc ca au avut si proiect pe care unii parinti au considerat ca e sunt mai cu mot daca il fac ei.
      Eu nu inteleg de ce la gimnaziu sunt 2 ore de istorie si una de geografie. Sa fie 1 ora si la istorie.
      • 0 (2 voturi)    
        Obiceiuri oras-sat (Marţi, 3 septembrie 2019, 11:15)

        jorj_bv [utilizator] i-a raspuns lui tirolez

        Exista riscul de ostracizare din partea profesorilor sau colegilor, în unele locuri nu are copilul unde sa meargă în sala de lectură, sau nu e prima/ultima ora sa meargă acasă.
      • +2 (2 voturi)    
        Nerespectarea greșelilor istorice (Marţi, 3 septembrie 2019, 11:26)

        jorj_bv [utilizator] i-a raspuns lui tirolez

        Nu-i pasă nimănui cum s-au format munții și cum se numesc toate văile - dacă ai aflat ca pământul nu e plat și ca poți munci într-o țară numită Italia e ok. Studiul istoriei însă în afară de prezentările triumfaliste pot sensibiliza generațiile viitoare să aibă mai multa toleranță, compasiune, incluziune.
        • 0 (0 voturi)    
          Nerepetarea greșelilor istorice (Marţi, 3 septembrie 2019, 12:06)

          jorj_bv [utilizator] i-a raspuns lui jorj_bv

          Nu-i pasă nimănui cum s-au format munții și cum se numesc toate văile - dacă ai aflat ca pământul nu e plat și ca poți munci într-o țară numită Italia e ok sau ca e o tara mai la sud unde e mai ieftin la mare.
          Studiul istoriei însă în afară de prezentările triumfaliste poate sensibiliza generațiile viitoare să aibă mai multa toleranță, compasiune, incluziune.
          • 0 (0 voturi)    
            vultura generala (Marţi, 3 septembrie 2019, 17:19)

            Dedalus [utilizator] i-a raspuns lui jorj_bv

            Desigur, in afara de a saluta si de a citi preturile restul cunostintelor sunt complet nefolositoare din aceasta perspectiva pseudoutilitarista.

            Cultura generala, unde intra evident si "modul cum s-au format muntii" reprezinta baza creativitatii, fundamentul invatarii, modalitatea prin care omul se manifesta ca fiinta sociala.

            Si ar mai fi multe de spus.

            Cunostintele inutile nu se caracterizeaza prin imposibilitate de aplicare, ci prin modalitatea in care ele sunt dobandite: prin simpla memorare si in absenta exersarii gandirii logice.

            Sunt multe inforamtii despre cultura generala, despre relevanta artei in pregatirea tehnic samd. Sunt pe interent (in engleza)
            • -1 (1 vot)    
              poate nu cea mai buna exprimare (Marţi, 3 septembrie 2019, 19:26)

              jorj_bv [utilizator] i-a raspuns lui Dedalus

              Vroiam sa zic ca e mai important sa stim istorie decat geografie, cu exemplul cum s-a format fiecare munte sau cum se numeste fiecare vale sau varfulet din tara sau de afara. Popularizarea stiintei se gaseste pe internet sau pe canalele de tip Discovery.
              Idealul umanist de a sti totul despre orice nu e realizabil intr-o lume pragmatica, unde nu toti au dorinta sau capacitatea de a memora sau intelege acele lucruri. Totusi e foarte important sa ne putem intelege intre oameni si intre popoare, sa intelegem ca in razboaie nici nu conteaza care are dreptate, care a inceput primul sau de la ce - violentele de azi sunt pentru ca ala ti-a omorat mult mai recent un membru al familiei, sau pe cineva cu care te identifici etc.
              • 0 (0 voturi)    
                cultura generala (Miercuri, 4 septembrie 2019, 7:14)

                Dedalus [utilizator] i-a raspuns lui jorj_bv

                Cultura generala este incompatibila cu evaluari de tip "mai important".

                Cunostintele de cultura generala sunt destinate formarii personalitatii si capacitatii de invatare, nu aplicarii directe.

                Formarea culturii generale este posibila pentru orice fiinta umana, nu depinde de capacitati sau talente individuale.

                +++

                "A cunoaste" nu este echivalent cu a reproduce cunostinte inmagazinate.

                Cunoasterea implica intelegerea, adica a modului in care informatiile sunt legate intre ele,

                Cultura generala mai serveste si drept instrument de socializare si sprijina formarea abilitatilor de lucru in echipa.

                Sunt foarte multe avantaje pe care cultura generala le aduce in educatie, motiv pentru care ea este in continuare un obiectiv esential in foarte multe sisteme de educatie din lume, sub diferite forme.

                Aici apare si problema evaluarii nationale, care evalueaza doar mate si gramatica, in contradictie cu obiectivele invatarii in gimnaziu ce sunt de cultura generela, nu de romana si mate.
  • +1 (1 vot)    
    9, Coprofagule? (Marţi, 3 septembrie 2019, 9:40)

    jorj_bv [utilizator]

    Deci e perfect sistemul educațional, material didactic este, profesorii nu pun de la ei bani pentru hârtie colorata și tuș sau coli de imprimanta, manualele vin la timp și sunt de calitate, se învață numai materii utile (pentru religie se poate organiza în w/e la biserica, dar stai ca sunt gândite prost și nu sunt bănci, nu desenam îngerași până li se acrește copiilor, facem chestii practice cu moralitate, cu toleranta, cu incluziune nu cu foc și para ca în vechiul testament). Nu inventam tot felul de "opționale la latitudinea scolii" care mai de care mai bizare, iar apoi profesorul nu-și tine cum trebuie nici orele normale.
    Liceele și facultățile pregătesc exact pe domeniile cerute de piață muncii, nu?
  • +2 (2 voturi)    
    programa (Marţi, 3 septembrie 2019, 10:04)

    Printesarazboinica [utilizator]

    Sa ii spuna cine `priceputului` care este diferenta dintre planul-cadru (nr. de ore pe saptamana) si programa scolara.
    Cand vom scapa de ..... care vorbesc sa se afle in treaba si sa gadile electoratul `la fel de priceput ca ei`?

    Este inadmisibil ca intr-un domeniu atat de important noi sa avem pareri si nu competenta!!!
  • +2 (2 voturi)    
    impartirea (Marţi, 3 septembrie 2019, 10:12)

    Printesarazboinica [utilizator]

    Poate il invata cineva pe domnul profesor universitar sa faca o impartire simpla...daca sunt 1,6 milioane elevi de liceu si impartim la 4, obtinem 400 000 de elevi pe an de studiu.
    Iar generatia de la bacalaureat a fost de 140 000. Unde sunt restul? Probabil in capul domnului ministru (informat si competent), care `spera sa nu greseasca`.

    Deci avem un incompetent plin de sperante. INALTATOR!!!

    Si tara aceasta ce vina are?
    Ma intreb daca a citit ce a fost in stare sa declare. Si poate ar mai fi util sa stim daca i-au fost trimise intrebarile in avans (cel mai probabil).

    Va dati seama ca asa arata cu raspunsurile pregatite?
    • 0 (0 voturi)    
      Liceele tehnologice lasă corigenți în a 12a (Marţi, 3 septembrie 2019, 11:38)

      jorj_bv [utilizator] i-a raspuns lui Printesarazboinica

      Astfel prin raportarea celor promovați cu cei care au luat bacul dă mai bine. În toamna e sesiune suplimentară și se spală pe mâini.
      Foarte probabil sa nu dea, cred ca 1.6 milioane sunt cei școlari, iar pana la 2.8 sunt si cei preșcolari eventual și cei care au renunțat dar sunt minori.
  • 0 (2 voturi)    
    nici o speranta (Marţi, 3 septembrie 2019, 10:27)

    Doaroparere [utilizator]

    nu mai e nici o speranta; deci rezolvam problema lipsei de cunostinte prin eliminarea lor; daca nu le inveti de la inceput nici nu mai intreaba nimeni de ce nu stii. :) PS - da,, sunt multe materii si cunostinte care par inutile dar de fapt ele se acumuleaza si duc la formarea unor concepte si mecanisme logice aplicate zi de zi; majoritatea se vor uita pt ca e normal avand in vedere ca nu le reactualizezi; dar nu vei uita sa gandesti! si da, eliminarea religiei si introducerea educatiei sexuale/civice ar face lucrurile mult mai bune.
  • -1 (1 vot)    
    programa.... (Marţi, 3 septembrie 2019, 12:18)

    noi2013 [utilizator]

    Nimeni nu vede ca avem printre celi mai mici timpi de scoala din Europa....

    Mai mult timp la scoala, mai usor de invatat, mai relaxat, rezultate mai bune
    • 0 (0 voturi)    
      exista viata si in afara scolii (Marţi, 3 septembrie 2019, 17:13)

      Dedalus [utilizator] i-a raspuns lui noi2013

      In nici un caz!

      Planul cadru este si asa mult prea lung.

      In plus, un tanar are nevoie si de alte lucruri nu doar sa asculte niste incompetenti cum debiteaza tampenii de la catedra.

      Copilul trebuie sa petreaca timp in familie, un copil are mama si tata care sunt responsabili de educatia sa morala si etica, de transmiterea valorilor. Un copil care petrece cu parintii sai 20 de minute pe zi va fi alienat, va avea serioase probleme. Copiii aun nevoie si de sport si de somn, chiar si de timp de visare - acesta este extrem de pretios,

      +++

      Scoala nu poate sa livreze cunostinte diferentiate conform aptitudinilor si doritnelor fiecarui elev. De aceea, in mod natural, o mare parte a educatiei are loc in extracurricular, in afara scolii.

      Prin urmare, elevii ciclului primnar si secundar, dar si cei de liceu ar trebuie sa petreaca la scoala 50% din timpul de acum, in nici un caz mai mult,


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...


Dosare blocate la tribunal



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version