Secțiune susținută de MedLife

Cum să faci în România școală ca în Finlanda. Interviu cu Radu Szekely, consilierul pentru strategie de la Educație: Problema la noi e că nu există continuitate. Se face ceva, vine următorul ministru și schimbă

de Andreea Ofițeru     HotNews.ro
Marţi, 30 aprilie 2019, 7:33 Actualitate | Educatie


Radu Szekely, consilier Ministerul Educației
Foto: Hotnews
A lucrat peste 16 ani în Finlanda și cunoaște în amănunt sistemul de educație finlandez. A înființat școala finlandeză de la Sibiu și urmează să deschidă o altă școală la Mediaș. Este convins că elemente din sistemul finlandez pot funcționa și în România. De două luni, Radu Szekely s-a întors în România și este consilier special pe probleme de strategie în educație al ministrului Educației, unde a coordonat proiectul ”Educația ne unește” care conține multe elemente din sistemul de educație finlandez. Într-un interviu pentru HotNews, Radu Szekely explică de ce sistemul finlandez are succes și ce poate funcționa și în România.

Radu Szekely este absolvent al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. A fost profesor de engleză și limba română în Sibiu până în anul 2000, când a plecat în Finlanda. În 2003 a absolvit cursurile Universității din Turku. De atunci a lucrat și a predat în sistemul finlandez de educație. Din 2006 este consultant în Comisia Europeană pentru Educație și Cultură. În prezent, este și președintele Coaliției Naționale a Imigranților din Helsinki.

Despre cum este sistemul finlandez de educație
  • Este foarte predictibil din punct de vedere al evoluției
  • Profesorul decide ce e cel mai bine pentru copiii cu care lucrează, în ce mod lucrează cu ei, astfel încât să îi ajute să învețe, și este și responsabil de rezultatele copiilor respectivi
  • În Finlanda, toți copiii sunt considerați cu nevoi speciale
  • La clasele primare, învățarea se face foarte mult prin joc
  • Sistemul finlandez urmărește să creeze niște adulți autonomi care știu să trăiască în societate și au toate competențele să fie independenți în viață
  • Evaluările sunt foarte standardizate și sistematice și crează un tablou foarte la zi al tuturor școlilor
  • Selecția profesorilor se face de la universitate, când absolvenții de facultate intră în pregătire pedagogică
După mulți ani de studii și muncă în Finlanda, Radu Szekely s-a întors în România în februarie, cu convingerea că are o experiență și o expertiză care ar putea fi de folos sistemului de educație din România. Cu toate că trăia în Finlanda, Radu Szekely avea legături strânse cu Sibiul, unde în urmă cu patru ani a înființat o școală finalndeză, convins fiind că sistemul din țara nordică va funcționa și în România. În februarie, a acceptat să fie consilier la Ministerul Educației cu condiția să nu fie asociat politic de niciun fel. Totul a pornit de la o întânire cu ministrul Educației de Ziua Națională a României.

”Ne-am întâlnit din întâmplare cu doamna Andronescu la un eveniment de Ziua Națională a României și m-a prezentat cineva și atunci ea mi-a spus ”Am auzit de ce ceea ce faceți la Sibiu, nu vreți să veniți să povestim?”. Și am venit a doua zi, era duminică, am povestit vreo două ore și se pare că i-a plăcut ce a auzit și m-a întrebat dacă nu vreau să vin să fiu consilier pe probleme de strategie, să încercăm să schimbăm ceva. M-am gândit o vreme, până prin februarie, pentru că era o schimbare mare, eu aveam loc de muncă în Finlanda, lucram, predam și a trebuit să-mi închid capitolul respectiv”, povestește Radu Szekely într-un interviu pentru HotNews.ro.

De atunci a început radiografia sistemului de învățământ românesc pe care îl urmărea de ceva vreme. ”Problema pe care am văzut-o eu în ultimele luni este că nu există continuitate. Deși a existat un pact pentru educație la un moment dat. Se face ceva, vine următorul ministru și schimbă. Ceea ce aș vrea eu acum, și vrea și doamna ministru, este să ne punem de acord unde vrem să ajungem, și atunci, prin schimbările pe care le facem să susținem viziunea asta pentru viitor”, spune Radu Szekely.
  • Sistemul finlandez de educație este foarte predictibil
Pentru că a trăit și a predat mulți ani în Finlanda, Szekely cunoaște bine sistemul de educație de acolo. Nu crede că trebuie copiat în România, dar unele principii pot fi adoptate aici. ”Ceea ce se poate spune despre sistemul finlandez este că este foarte predictibil din punct de vedere al evoluției. Reforma a început prin anii '70 și s-a menținut aceeași linie. Nu înseamnă că nu s-a schimbat nimic, dar s-a schimbat în același fel. Adică, indiferent de ce culoare politică au avut miniștrii, schimbările au fost doar de nuanță pentru a susține ideile care au fost acceptate inițial, fiind la baza sistemului de învățământ”, arată Szekely.

Un principiu din sistemul finlandez care poate fi transpus în sistemul nostru de educație este responsabilizarea și autonomia profesorilor. ”Profesorul decide ce e cel mai bine pentru copiii cu care lucrează, în ce mod lucrează cu ei, astfel încât să îi ajute să învețe și este și responsabil de rezultatele copiilor respectivi. Dorința profesorului este ca toți copiii să învețe până la un anumit nivel, cel puțin până la un anumit nivel”, spune consilierul.




Dacă profesorul constată că elevul nu face față la învățare, atunci poate să solicite sprijin de la profesori asistenți, consilieri școlari, psihologi. Orele suplimentare și măsurile remediale încep de la prima clasă în sistemul finlandez.
  • În Finlanda, toți copiii sunt considerați cu nevoi speciale, nu există o categorie specială
”Toți copiii sunt considerați cu nevoi speciale, iar fiecare copil are nevoile lui care sunt speciale comparativ cu ale celorlalți copii. Și atunci conceptul ăsta de copii cu nevoi speciale nu se aplică în același fel ca în România. Este un grup foarte, foarte mic de copii care sunt clasificați în imposibilitatea de a învăța în clasă, și atunci pentru ei există grupe speciale. Dar, în rest, fiecare copil, chiar dacă are o performanță extraordinară, are și el o nevoie specială, pentru că dacă nu-i răspunzi nevoii de performanță se plictisește la clasă”, arată Radu Szekely.

Consilierul spune că această idee poate fi transpusă și în România prin noua viziune asupra educației, astfel încât fiecare copil să aibă șansa să învețe, indiferent că are nevoie de un sprijin fizic sau intelectual.
  • Sistemul finlandez versus sistemul românesc de educație
Spre deosebire de România, în Finlanda la clasele primare metoda cea mai mult folosită pentru predare este jocul. ”Învățarea se face foarte mult prin joc și accentul este pus pe competențele de bază – citit, scris, înțelegerea unui text de bază. Și toate activitățile se organizează în jurul acestor competențe, astfel încât să le dezvolte cât mai bine și să le consolideze la sfârșitul ciclului primar”, arată consilierul.

Radu Szekely arată că există și diferențe de mentalitate la nivelul societăților din cele două țări. De când lucrează la noua strategie pentru educație, consilierul a observat o anumită reacție negativă atunci când vine vorba de implementarea unor noi metode de predare. ”Cred că diferența nu vine neapărat din faptul că învățătorii din România nu știu să se joace cu copiii sau n-ar ști să organizeze învățarea prin joacă, ci este la nivelul societății unde există această mentalitate că joaca e joacă și școala e școală, și atunci când mergem la școală facem școală, când mergem la joacă ne jucăm”, spune Radu Szekely.
  • În Finlanda, se pune accent că trebuie să știi atâta cât să poți să afli mai mult
În plus, este vorba și de nivelul de cunoștințe pe care profesorii din cele două sisteme îl predau elevilor. Dacă în România se pune foarte mult accent pe cunoștințe, în Finlanda se pune accent pe faptul că trebuie să știi atâta cât să poți să afli mai mult. ”Sistemul finlandez urmărește să creeze niște adulți autonomi care știu să trăiască în societate și au toate competențele, adică și cunoștințele și abilitățile și atitudinea necesară, astfel încât să fie independenți în viață, să poată să aibă grijă de ei și de familia lor dacă își întemeiază una”, a mai spus consilierul.

”În România se pune în continuare accent foarte mult pe cunoștințe la predare. Nu vorbesc de curriculum acum. Din fericire, curriculumul care a fost dezvoltat de curând e foarte modern din punctul ăsta de vedere. Însă, sunt două aspecte aici. E foarte greu de schimbat mentalitatea socială care măsoară succesul școlar prin cunoștințe, adică vedem că atâta știi, nu ne intereasează dacă poți să folosești sau ai nevoie de cunoștințele astea, important e să le știi. Iar al doilea aspect, nu cred că din punctul ăsta de vedere cadrelor didactice li s-au dat instrumentele pentru a trece de la predarea bazată pe cunoștințe la o predare bazată pe competențe”, compară Radu Szekely cele două sisteme.
  • Matematica e strâns legată de viața de zi cu zi
În privința modului de predare a cunoștințelor există diferențe mari între cele două sisteme. De exemplu, în Finlanda, matematica este strâns legată de viața de zi cu zi, pentru că tot sistemul de educație te pregătește pentru viața de zi cu zi. ”În România, matematica se predă în afară contextului în care e folosită. Adică predăm matematica fără să facem neapărat legătura între o operație matematică pe care o facem acum și unde am putea să o folosim în viața de zi cu zi. Decuplarea asta de viața de zi cu zi, de realitățile copilului, cred că este motivul pentru care a crescut dezinteresul față de matematică”, spune consilierul.

”Nu mi se pare că, în comparație cu Finlanda, matematica predată aici e mult mai grea sau la un nivel mult mai înalt. Acolo într-adevăr pachetul inițial de cunoștințe de bază - adunare, înmulțire, împărțire - se consolidează pe o perioadă mult mai lungă și pe urmă se trece treptat la ecuație, ecuații de gradul 2, integrale și așa mai departe. Dar se trece mult mai repede pentru că toți copiii care au ajuns la nivelul ăla stăpânesc operațiile de bază. Și de acolo fiecare începe să-și aleagă. Există la gimnaziu și la liceu posibilitatea de a alege dacă vrei să studiezi mai multă matematică sau mai puțină matematică, în funcție de interesul propriu”, completează acesta.
  • Cum sunt selectați profesorii în Finlanda
”În Finlanda, selecția profesorilor se face de la nivelul universităților, în momentul în care intri în pregătire pedagogică. Este o competiție foarte mare și numărul de locuri alocate pentru pregătirea profesorilor este foarte legat de necesarul din sistem. Adică acceptăm 200 de studenți la modulul pedagogic anul ăsta, la nivelul țării, pentru că știm că peste 3 ani vom avea nevoie în jur de 180 de profesori la disciplina respectivă”, arată profesorul.

Concurența pentru unul dintre locurile la masteratul psiho-pedagogic este de 20 de persoane. După ce studiază, profesorii sunt angajați de către școli. ”În Finlanda, există o autonomie foarte mare a școlilor. Fie te angajează directorul pe un post, dacă este un post complet, fie directorul solicită primăriei care administrează sistemul de învățământ să îi dea un profesor de limba chineză, pentru că există interes pentru limba chineză în școala respectivă, 3 ore pe săptămână și atunci primăria coordonează celelalte școli dacă mai este aceeași nevoie”, a spus consilierul.

În privința evaluărilor elevilor, acestea sunt foarte standardizate și dau un tablou la zi al tuturor școlilor. Acolo unde lucrurile nu merg bine profesorii primesc ajutor. ”În general, dacă elevii nu au rezultate, profesorii sunt trimiși la cursuri de formare, există sprijin specific pentru anumite competențe sau abilități ca să îi ajute să producă mai bine situații de învățare. Nu există pedepse sau sancțiuni financiare. Consiliul Național al Educației vine și te sprijină, nu te pedepsește pentru că nu-ți faci treaba bine”, mai arată consilierul.
  • Temele elevilor finlandezi sunt legate de viața de zi cu zi
Copiii din Finlanda încep cursurile între 8 și 9, în funcție de școală. Ora de curs are 45 de minute și este urmată de o pauză de 15 minute. La liceu, cursurile pot să dureze 90 de minute, iar pauza 30 de minute. Media de ore pe săptămână este de 25. ”La clasele mici copiii stau 4-5 ore pe zi, iar la liceu stau până la 7 ore pe zi, în funcție de câte cursuri opționale își iau ei, dar minimul este de 5 ore pe zi”, afirmă Szekely.

La clasele mici nu se dau teme pentru acasă. Dar apoi, la clasele mai mari temele elevilor din Finlanda sunt legate de viața de zi cu zi și au scopul să consolidează învățarea de la clasă.

”Sunt sarcini, proiecte prin care ei să transfere competențele pe care le dobândesc la școală în viața de zi cu zi. Și atunci sunt concepute altfel. Și dacă sunt exerciții din manuale sunt cumva legate de ceea ce fac ei la clasă. Vă dau un exemplu, să aduni toate facturile sau toate chitanțele de la cumpărături din timpul unei săptămâni și faci procentul cât ai plătit pentru mâncare. Ei își folosesc competențele de matematică într-un context real. Dar există și teme clasice: să citească o carte și să răspundă la niște întrebări. Nu e adevărat că nu se dau teme pentru acasă”, arată consilierul.

Acesta mai spune că părinții nu participă deloc la efectuarea temelor. ”E sarcina ta ca și copil să-ți faci temele pentru acasă, și dacă nu poți vorbim cu învățătoarea sau cu profesorul să vedem de ce nu poți”, mai spune Szekely.




Despre schimbările din educația din România
  • În sistemul de educație din România nu există continuitate
  • Interesul superior al copilului e tot ce ar trebui să conteze în momentul în care faci o lege a învățământului.
  • Scopul legii educației să fie același, iar schimbările să fie minore care să nu deraieze sistemul și să ducă din nou într-o altă direcție.
  • Prima generație de elevi care va învăța după noua lege va fi cea care intră la clasa întâi în 2021.
  • Învățătorul va rămâne alături de elevii lui un an în plus față de cât stă în prezent, adică rămâne la clasă și sprijină procesul de învățare și îi ajută pe cei care au rămas în urmă până în clasa a șasea inclusiv.
  • Viitoarea probă de creativitate de la bacalaureat este o probă de maturitate în care inclusiv geografia va avea un rol important sau informatica.
Consilierul ministrului Educației a coordonat proiectul ”Educația ne unește” prin care Ministerul Educației propune o nouă viziune asupra educației și în viitorul apropiat o nouă lege a educației. Prin această viziune se propune, printre altele, redenumirea clasei pregătitoare în clasa întâi, renunțarea la evaluarea de la clasa a II-a, un bacalaureat diferențiat.

Radu Szekely spune în interviul pentru HotNews.ro că vrea ca legea să fie implementată cel mai devreme din 2021, chiar dacă legea ar fi adoptată până la sfârșitul anului. Iar cei care vor învăța după noul sistem de educație vor fi numai copiii care vor intra în clasa întâi în 2021, ceilalți vor termina după sistemul în care au început. ”Problema pe care am văzut-o eu în ultimii luni, dar am urmărit și în ultimii ani, este că nu există continuitate. Se face ceva, vine următorul ministru și schimbă”, spune consilierul. Acesta este motivul pentru care nu a propus de la început o lege.

”Vrem o lege pentru ce? Nu ca să o schimbe următorul guvern sau următorul parlament, ci haideți să vedem ce vreți să facem cu sistemul de învățământ, unde vrem să-l ducem și să ne punem de acord asupra unei legi, asupra unui parcurs pe care să-l ducem acolo. Și atunci sper ca atunci când se aprobă noua lege a învățământului să existe un consens asupra obiectivelor ei”, spune Szekely, care arată că interesul superior al copilului e tot ce ar trebui să conteze în momentul în care faci o lege a învățământului.
  • Clasele 1, 2 și 3 devin de fapt clase pregătitoare pentru învățare
În privința schimbărilor structurale, acestea vor avea loc la ciclul primar, unde nu vor mai avea loc evaluări prin calificative la clasele 1-3, ci vor fi doar evaluări narative, adică niște evaluări în scris care vor fi trimise părinților și sunt apoi ținute în portofoliul copilului.

”Clasele 1, 2 și 3 devin de fapt clase pregătitoare pentru învățare. Deci se creează toate premisele ca acel copil să știe să învețe. Nu se justifică a avea o singură clasă pregătitoare. Ideea este să ne asigurăm că au competența de a învăța să învețe, să vedem ce aptitudini, ce talente au, să-i învățăm să citească și să scrie prin joacă, prin alte tipuri de metode. Sperăm ca în felul acesta să forțăm folosirea metodelor mai moderne și libere din clasele 1-3. Și atunci se renunță, dacă se merge pe formula asta, la evaluări prin calificative la clasele 1-3, vor fi doar evaluări narative, adică niște evaluări în scris care sunt trimise părinților și sunt ținute în portofoliul copilului, și apoi treptat se trece la calificative, la evaluarea prin note din clasa a IV-a”, afirmă Radu Szekely.

Schimbarea apare de la clasa a IV-a, când sunt introduși treptat profesorii. Învățătorul nu se va despărți de elevii lui la finalul ciclului primar, ci va mai sta alături de ei un an, chiar dacă aceștia vor avea profesori.

”Schimbarea apare de la clasa a patra în sus, unde treptat intră profesori pe discipline, astfel încât la clasa a VI-a majoritatea orelor să fie predate de profesori. Doar că învățătorul rămâne acolo, rămâne la clasă și sprijină procesul de învățare și îi ajută pe cei care au rămas în urmă sau au nevoie de sprijin. Deci în momentul în care cineva predă geografie, învățătorul este la clasă și contribuie la dezvoltarea competențelor respective. Acolo e schimbarea majoră, nu la primele trei clase. Învățătorul dirijează învățarea pentru că îi cunoaște cel mai bine pe copii. Va sta un an în plus față de cât stă acum”, arată Szekely, care justifică că astfel se va face mai ușor tranziția de la clasele primare la gimnaziu.
  • Proba de creativitate de la BAC va acoperi cât mai multe din discipline
În privința introducerii bacalaureatului de tip diferențiat, consilierul spune că formula va fi stabilită prin viitoarea lege, însă elevul își va putea materiile în funcție de interesele lui. Noua probă de creativitate propusă pentru bacalaureat va fi probă integrată prin care se măsoară competențele dezvoltate pe întreg parcursul școlar.

”Este o probă de maturitate în care inclusiv geografia va avea un rol important, sau informatica. Poate fi și o probă foarte specifică care trebuie dezvoltată împreună cu Centrul Național de Evaluare și Examinare. Nu vreau să dau exemple foarte concrete acum, dar pot fi exerciții de genul realizării unei campanii de informare împotriva hepatitei la nivelul zonei nord-est a României, moment în care tu știi care sunt competențele necesare, să știi ce e hepatita, cum se face combaterea ei, ce înseamnă igiena, ce înseamnă zona de nord - est a României. Ideea este să acopere cât mai multe din discipline”, a spus Szekely.
  • O nouă lege a educației se va aplica începând din 2021
Dezbaterile privind viziunea ”Educația ne unește” vor avea loc până în vară, după care va fi o propunere de lege. Cu toate că este posibil ca noua lege să fie adoptată până la sfârșitul anului, ea nu va fi implementată imediat, ci începând cu elevii care vor începe școala în 2021.

”Ce am vrea noi este o etapizare a implementării legii, în așa fel încât din 2021 când intră în clasa întâi să intre pe sistemul nou și cei care continuă continuă pe sistemul vechi. Așa putem să-i pregătim pe profesori să preia sistemul. Propunerile vor fi în sensul ăsta, acum vedem ce va hotărî Parlamentul”, mai arată consilierul.


MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație!

















16401 vizualizari

  • +3 (5 voturi)    
    Ce chestie (Marţi, 30 aprilie 2019, 7:51)

    Anonym [utilizator]

    Un tehnocrat, un specialist

    Si eu care credeam ca sunt demoni pe pamant
    • +4 (4 voturi)    
      reforma din 2021!?.. (Marţi, 30 aprilie 2019, 10:23)

      pehash [utilizator] i-a raspuns lui Anonym

      Consilier al unui ministru PSD, vorbeste despre continuitate.. Eu nu sunt in masura sa-i evaluez competentele, dar cu siguranta are o mica problema cu invatarea daca inca nu a inteles cat dureaza o guvernare PSD.

      Din pacate, a evitat toate subiectele dureroase ale momentului - calitatea execrabila a personalului didactic, scolile care stau sa cada, buda din fundul curtii, adecvarea programei din licee si universitati la nevoile pietei de munca.. lista poate continua.
    • +6 (6 voturi)    
      problema la noi (Marţi, 30 aprilie 2019, 10:43)

      Dimijoarei_Obt [utilizator] i-a raspuns lui Anonym

      este superficialitatea ! In toate !
  • +12 (12 voturi)    
    Acest interviu, (Marţi, 30 aprilie 2019, 8:03)

    Kepler [utilizator]

    sau mai bine zis raspunsurile, mi se par o adevarata lectie despre ce inseamna educatia moderna si scopurile acesteia.
    Dar cine sa implementeze aceste precepte in Ro, Liviu Pop ?
    • +7 (7 voturi)    
      Spiru Haret (Marţi, 30 aprilie 2019, 9:39)

      fdaniel [utilizator] i-a raspuns lui Kepler

      De la cap vine stricăciunea, într-adevăr...
      Vă dați seama ca numitul Pop L. a avut aceeași poziție în stat ca Spiru Haret? cel al cărui nume e purtat de o celebră tipografie de maculatură?
      E și jenant să vorbim de rezultate când noi nici nu am luat startul în direcția bună.
    • +2 (4 voturi)    
      cauzele sunt adanci (Marţi, 30 aprilie 2019, 9:54)

      Dedalus [utilizator] i-a raspuns lui Kepler

      Nu miniterul educatiei reformeaza educatia.

      Reforma educatiei, imbunatatirea ei trebuie s fie cerute de societate si cel care pune cererea in obiective politice este partidul politic. Nu ministerul.

      Statul nostru (in sens de organizare socio-economica) este unul socialist, produs al unor partide socialiste care au pus ministrii socialist.

      Socialismul nu este altceva decat comunism, denumirea sa este inselatoare.

      Indiferent de ce va face ministerul, de ce legi sau reforme va incerca, statul nostru socialist le va face inaplicabile,

      Aceasta iluzie a ministerului care ar reforma educatia provine si din necunoasterea (in electorat si in partide) a organizarii politice.
      • -3 (3 voturi)    
        Faraoane, mai ai frați? (Marţi, 30 aprilie 2019, 12:01)

        prec [utilizator] i-a raspuns lui Dedalus

        Pune-i pe șenile....
      • +1 (1 vot)    
        societatea voteaza reprezentanti (Marţi, 30 aprilie 2019, 17:59)

        pehash [utilizator] i-a raspuns lui Dedalus

        parlamentul voteaza legea educatiei, ministerul o executa.
        daca un partid sau o coalitie de partide aflate la putere vrea sa faca reforma in educatie, sigur se poate.
  • 0 (4 voturi)    
    Nu e o comparatie buna (Marţi, 30 aprilie 2019, 8:03)

    fdaniel [utilizator]

    Finlanda e un caz atipic; sistemul ei de invatamant e deosebit in mare parte si datorita afluxului masiv de intelectuali rusi care s-au refugiat dupa revolutia socialista.
    S-a ajuns ca profesori de mare valoare sa predea ca invatatori, un noroc pe care nu-l are oricine.
    Ce se vede insa, este lungimea ciclului de "productie", cat de mult dureaza intre momentul cand semeni si cand culegi.
  • +2 (4 voturi)    
    Ia (Marţi, 30 aprilie 2019, 8:48)

    codrean [utilizator]

    sa-mi spuna mie Radu cati elevi sunt intrt-oclasa in Finlanda ? Ce mai mic nepotel de-al meu, in "clasa pregatitoare" invata intr-o clasa cu alti 35 copii ! Alt nepot intr-o clasa cu 35 elevi si cam tot pe-acolo si ceilalti. Si tot e bine; la scolile lor se invata doar dimineata, intr-un singur "schimb" ...
    Despre ce Finlanda vorbim ?
    • +2 (4 voturi)    
      traim intr-o mare iluzie (Marţi, 30 aprilie 2019, 9:50)

      Dedalus [utilizator] i-a raspuns lui codrean

      Planul cadru ar trebui redus la 50% (adica redus numarul de ore la jumatate) si permise scolile private cu programa autonoma si politica de personal proprie.

      Liberalizarea pietei muncii, reducere cheltuielilor statului. Educatia este rezultatul organizarii societatii, nu invers. Este o idee absurda sa incepi cu educatia, sperand ca vei creste astfel si nivelul de trai.

      Daca societatea nu are ce sa faca cu absolventii bine pregatiti, acestia vor pleca din tara.

      Un stat liberal ar genera si cererea de educatie de buna calitate. Invers e imposibil.

      De fapt sunt peste 30 de elevi intr-o clasa pentru ca nimanui nu ii pasa de cat de bine pregatiti sunt.
  • 0 (6 voturi)    
    tinere, ai descoperit & tu apa!!! (Marţi, 30 aprilie 2019, 8:52)

    Stapanu [utilizator]

    ia-l pe Mircea Malita din anii '70 pune-l in opera & totu' sa rezolva, hmmm
  • +5 (5 voturi)    
    Ceva mai practic (Marţi, 30 aprilie 2019, 9:35)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    Să ne zică dacă: (1) mai sunt multe școli în Finlanda fără apă curentă (2) cu bude în fundul curții (3) sau fose septice în care elevii pot muri înecați în kkt. Dacă (1) și acolo predau profesori agramați, inculți, care abia capătă nota 5 la definitivarea pe post (2) și dacă meditațiile încep din clasele pregătitoare sau numai în gimnaziu.
  • +5 (5 voturi)    
    reformă (Marţi, 30 aprilie 2019, 9:43)

    bab [utilizator]

    Bravo, Finlanda are și un buget pe educație vo` doișpe la sută din PIB… da din ce PIB… Finlanda la…buget românesc! Sună f. frumos dar ce se spune despre aproape 30 de ani de gafe impardonabile? De acestea cine răspunde?
    Nu s-a precizat că în Finlanda nu există inspectorate școlare! Acestea au fost desființate în 1990 (scrie platforma„ Republica”). Sistemul se bazează pe competența profesorilor și a restului personalului din învățământ! Nu credeți că ar trebui mai întâi un model de parlament ca în Finlanda, un model de președinte ca în Finlanda, o administrație finlandeză?
    Avem buget finlandez, facem treabă finlandeză! Cu alte cuvinte politicianul se uită cu mâinile pe gard la moșie și vrea el să facă ceva: „o clădire finlandeză” dar fără bani suficienți! Pune mâna pe telefon, sună în teritoriu și spune, „uau… Finlanda da… îmi doresc atât de mult …” Cheamă proiectanți, arhitecți, se finalizează hârtia, vine constructorul… începe clădirea și… apare o altă clădire abandonată… Cum arăta o construcție fără încălzire, neracordată la servicii, prost executată(ca după bani) apoi abandonată de cei care vin după… știm toți. Elevii și profesorii, rămân cu… condiții mizere, o bază materială precară sau deloc, hârtii inutile cerute din sfert în sfert de oră, cornul și laptele(multe scandaluri de toxiinfecție alimentară și licitații trucate), huit între consiliile locale și școli…bulina verde la salarii, procese pentru salarii tăiate de președintele țării (un alt tip de reformă!) Toate răspunsurile la această întrebare: „a visa nu costă!”
  • +3 (5 voturi)    
    pierdere de vreme (Marţi, 30 aprilie 2019, 9:46)

    Dedalus [utilizator]

    Nu exista cerere de absolventi bine pregatiti in Romania.

    Exista dorinta, dar nu cerere in sens economic.

    Daca de maine am avea aceeasi performanta in educatie ca si in Finlanda, toti absolventii ar pleca din tara pentru ca nu ar avea nici unde sa se angajeze si nici ce afaceri sa faca.
    • 0 (4 voturi)    
      Ba ar fi cerere. Dar respectivii să aibă (Marţi, 30 aprilie 2019, 12:06)

      prec [utilizator] i-a raspuns lui Dedalus

      salarii cum sunt și acum. Sau chiar mai mici. Așa vor patronii români. Și ca fapt divers: acești angajați ar fi de zece ori mai valoroși decât patronii, organele de control, cei din minitere și guvernământ.
  • +4 (6 voturi)    
    Sistemul finlandez nu este un succes. (Marţi, 30 aprilie 2019, 9:52)

    Marionette [utilizator]

    https://www.youtube.com/watch?v=Ao-EnzqtdrY&t=240s

    Veti vedea in urma vizionarii acestui material ca tara de succes este Lichtenstein sau Turkmenistan. Finlandezii la 5 milioane de oameni au o datorie de jumatate de trilion de dolari egala cu datoria Greciei si cu jumatate de cetateni fata de Grecia.
    Daca si Romania ar fi la fel de "succes"ca si Finlanda ar trebui sa imprumute la 20 de milioane de locuitori 2 trilioane de euro, cam cat PIB-ul Frantei, de 10 ori PIB-ul local.
    De ce propaganda prezinta statele-sclave ale carei cetateni de rand cand se trezesc si pana inchid ochii au un singur gand: "sa platesc datoria, sa platesc datoria, sa platesc datoria" sunt prezentate ca mari succese economice? Totul este artificial.
  • +5 (5 voturi)    
    Proba de creativitate BAC (Marţi, 30 aprilie 2019, 11:45)

    aliana8 [utilizator]

    Pentru a putea da o astfel de proba, mai intai trebuie sa redotati scoile romanesti macar cu truse standard pentru fizica/chimie/bilogie/geografie.
    In acest moment, acolo unde mai exista, laboratoarele , cu exceptiile de rigoare, sunt fie incuiate cu sapte lacate , fie in ele se fac alte ore de curs, pentru ca nu sunt sali de curs disponibile.
    Instrumentele de fizica sunt ruginite sau nu mai functioneaza de pe vremea lui Pasvante, substante chimice neexpirate au doar cateva scoli si el tin de zici ca sunt aur (nici turnesol nu exista peste tot), iar laboratorul de biologie e o gluma. Hartile de la geografie reflecta o realitate valabila acum 30-40 de ani, daca nu sunt ferfenita, alte chestii nu exista.
    Gimnaziul romanesc are ore de informatica doar in cateva licee care au clase 5-8, iar clasele cu profil mate-info au o singura ora de info/saptamana, doar clasele cu info intensiv au mai multe ore.
    Cam asa arata dezastrul din laboratoarele scolare romanesti.
    La acest dezastru, se adauga lipsa oricarui interes in gimnaziu pentru alte materii in afara de romana si matematica, de aici, carentele grave cu care se intra in licee, chiar cu medii mari, la multe materii.
    In plus, societatea romaneasca nu este ca cea finlandeza, Nu este absolut obligatoriu ca ce a mers intr-o societate ca cea finlandeza sa se potriveasca in cea romaneasca.
    De asemenea, ultimele teste PISA 2015 arata o cadere in clasament pentru Finlanda.
  • +3 (3 voturi)    
    Aha! Deci continuitatea e problema (Marţi, 30 aprilie 2019, 13:40)

    Intermezzo [utilizator]

    Pai continuitatea a rezolvat-o magistral Carol I-ul. Oricarui nou prim ministru ii cerea doua lucruri:

    1. La Externe sa puna un ministru cu doctorat la Sorbonna

    2. La Invatamint sa-l puna ministru pe Spiru Haret.

    Si uite asa invatamintul acelor vremuri a purtat amprenta unei singure minti, a lui Spiru Haret .

    Concluzia: invatamintul cu multe moase decedeaza cu buricul netaiat.
    • +4 (4 voturi)    
      Bravo! (Marţi, 30 aprilie 2019, 18:15)

      ber [utilizator] i-a raspuns lui Intermezzo

      Ai pus punctul pe i. Dar sa stii ca a inceput si la noi sa se aplice. In orice scoala te duci, sunt in cancelarie cel
      putin doi profesori cu diploma de la Spiru Haret.
      • +2 (2 voturi)    
        Pardon, e exact pe dos (Marţi, 30 aprilie 2019, 20:28)

        Intermezzo [utilizator] i-a raspuns lui ber

        Adica, dintre ei, doar doi n-au diploma de Spiru Haret.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...


Dosare blocate la tribunal



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version