Cadrele didactice ar trebui să facă șase semestre de practică pedagogică, nu două ca până acum, și să treacă prin doi ani de stagiu ca profesori asistenți, potrivit unor propuneri ale oamenilor de afaceri din Coaliția pentru Dezvoltarea României. Aceștia au prezentat, într-un raport, mai multe soluții pentru îmbunătățirea sistemului de educație. Printre altele mai propun, prelungirea cu cel puțin 4 săptămâni a anului școlar, eliminarea notei de la gimnaziu în calculul mediei de admitere și eliminarea notelor la purtare. În schimb, elevii ar putea fi evaluați în baza unui sistem de notare prin adoptarea unuia bazat pe feedback, creștere și motivare a elevilor.

Elevi la scoalaFoto: Agerpres

Propuneri privind învățământul preuniversitar

  • Marirea numărului de ore de practică pedagogică de la 2 semestre cât este acum la 6 semestre – practica pe toată perioada școlarizării.
  • Doi ani de stagiu ca profesor asistent. Profesorul asistent va lucra în clasa celor mai buni profesori din învățământ și va participa la toate activitatile acestora – de la orele de predare, la sedințele cu părinții excursii, comisii în școalăÎnființare de centre locale cu profesori suplinitori calificați care pot să înlocuiască profesorii absenți din școli pe o perioada scurtă, medie sau lungă.
  • Formarea continuă a profesorilor să cuprindă cel puțin 3 zile de formare continuă, oblicatorii, in fiecare an de profesie.
  • Din 3 în 3 ani profesorii participă la formări cu conținut pedagogic aferente ultimelor noutăți din domeniu
  • Revizuirea sistemului de notare prin adoptarea unuia bazat pe feedback, creștere și motivare a elevilor. Nota e formata din 3 aspecte – academic (cunostinte), efort (abilitati) si comportament (atitudini), se propune eliminarea totală a notei la purtare.
  • Eliminarea notei de la gimnaziu în calculul mediei de admitere – notele trebuie să reflecte nivelul real al elevului – analfabetismul funcțional trebuie depistat din timp, nu camuflat sub note nejustificate.
  • Toleranta 0 la furt/ copiat – obligatoriu pentru formarea caracterelor.
  • Propuneri pentru reducerea analfabetismului funcțional
  • Formarea a cel puțin unui profesor în fiecare școala, care va deveni specialist în recuperarea elevilor cu dificultăți de citire/ învățare.
  • Elaborarea unor programe de diagnostic și remediere a analfabetismului funcțional. La sfârșitul programului elevul trebuie să știe să citească și să înțeleagă un text potrivit vârstei lui.
  • Programe remediale de vară – la finalul fiecărei clase în primar – test de evaluare a textului scris/citit/vorbit și cei care nu sunt la standard să intre în programul remedial – prevenție/ intervenție coerentă pentru literație.
  • Accent mai mare pe rezolvarea de probleme, gândire critică, gândire creativă la clasă, dar și la examenele de evaluări naționale II, IV, VI, VIII.
  • Regândirea structurii anului scolar, a orarului copiilor și a vacantelor în funcție de necesitătile societății contemporane și a economiei (să susțină economia națională) – prelungirea cu cel puțin 4 săptămâni a anului școlar, vacanțe diferențiate pe zone geografice.
  • Introducerea în școli a cantinelor – aceste cantine pot servi drept laborator pentru clasele duale HORECA și pot funcționa în sistem catering pentru școlile care nu au spații de pregătire a hranei calde.

Propuneri legate de învățământul profesional

  • Crearea unui grup de elita al Colegiilor Tehnice similar celor al Colegiilor Nationale.
  • Creșterea numărului de consilieri școlari în ciclul gimnazial pentru a asigura traseul cel mai potrivit fiecărui elev. Instruirea acestora pentru a prezenta oferta educationala din regiune in mod echilibrat : tehnic vs. Teoretic.
  • Introducerea transparentei in traseul copiilor de la scoala la profesie in REVISAL
  • Crearea in mod prioritar de specializari in zona tehnologiilor avansate si renuntarea cat mai repede la specializari din ce in ce mai putin cerute pe piata muncii.
  • Școala - actor proactiv în a indentifica operatorii economici care au capacitatea de a oferi cadrul de formare de calitate (tehnologie; tutore de practică) ;
  • Companiile care investesc in dotarea scolilor sa aiba un cuvant important de spus in administarea scolii prin dobandirea unui numar important de locuri in consiliile de administratie ale scolilor.
  • Prioritate la cazare pentru elevi în internatele școlare; implicarea administrației școlilor în dotarea modernă a atelierelor.

Propuneri privind învățământul universitar

  • O mai bună corelare a ofertei educaționale cu cerințele actuale ale pieței muncii, în considerarea tendinței de globalizare
  • Încurajarea proiectelor de asociere de tip “dual degree” și înființarea de centre de cercetare știintifică universitară în asociere cu entități private - dezvoltarea dimensiunii internaționale a învățământului superior prin prioritizarea refacerii capacității și imaginii învățământului superior românesc pentru a redeveni un centru educațional regional de excelență - un “hub” academic - (așa cum era considerat în perioada 1970-1990 când atrăgea un număr semnificativ de studenți străini din zone extra-europene, cu precadere la specializările Medicină și Inginerie, de ex.: industrie grea, exploatari petroliere, construcții de mașini, etc.).
  • Schimburi de experiență între profesorii din universități și specialiști din companii – profesorii merg în vizita la companii și țin lectures/seminarii și invers, cei din companii vin la facultăți și țin prezentări/workshop-uri.

Oamenii de afaceri au propus aceste măsuri pentru îmbunătățirea calității educației din România în raportul ”Educația în cifre în 2018”, lansat marți la București.

”Școala are un rol activ în acest proces: cartografiază anual companiile active în regiune și se pliază pe nevoile concrete de specializări ale acestora; Școala este flexibilă și își adaptează planurile de învățământ conform cerințelor pieței muncii din regiune”, se arată în raport.

Potrivit raportului, datele arată că 32,2% dintre elevii din 2018 au avut la clasă medii cu peste 3 puncte mai mari faţă de media de la examen.

Click pentru a deschide

Pe o scală de la 1 la 10, dificultatea subiectelor la matematică din anul 2018 a obţinut nota 5,05, se arată în raport. Pentru comparație, în anul 1995, subiectele primeau nota 7,35 la gradul de dificultate. Numărul de exerciții și probleme a crescut de la 9 la 18, dar majoritatea fac apel la algoritmi de rezolvare memoraţi prin repetare, iar nu la abilităţile de rezolvare de probleme ale elevului.

Click pentru a deschide

Consulta aici Raportul Educația în cifre în 2018

MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație!