Secţiune susţinută de MedLife

INTERVIU VIDEO Laserul de la Măgurele a atins puterea maximă. Ce urmează? Nicolae Zamfir, directorul ELI-NP: „Nu toată lumea poate fi Jules Verne să-şi imagineze la un moment dat ce se poate întâmpla"

de Andreea Ofițeru     HotNews.ro
Marţi, 19 martie 2019, 8:39 Actualitate | Educatie


Nicolae Zamfir
Foto: Hotnews
Prof. dr. Nicolae Zamfir, directorul Laserului de la Măgurele, explică într-un interviu pentru HotNews.ro care sunt pot fi aplicaţiile pe care cel mai puternic laser din lume le poate aduce cercetării ştiinţifice. Prin sistemul cunoscut ca laserul de la Măgurele, care săptămâna trecută a atins puterea maximă planificată de cercetători- de 10 petawaţi- oamenii de ştiinţă vor cerceta fenomenele noi care apar când materia este supusă unor condiţii atât de extreme. În interviu, Nicolae Zamfir vorbeşte şi despre dificultăţile pe care le întâmpină cu angajarea cercetătorilor străini. Pe lângă dificultăţile cu recunoaşterea diplomelor, Laserul de la Măgurele nu poate angaja dacă nu este aprobată cota pentru muncitori străini. În opinia lui Zamfir, România ar trebui să se modernizeze în privinţa primirii de cercetători din străinătate. "Dacă luăm procentul de cercetători străini care lucrează la noi şi îl comparăm cu cel din orice institut din străinătate este infim. Peste tot spre aproape de jumătate sunt străini. Eu cred că putem face aşa: ori ne deşteptăm şi intrăm în circuit, ori închidem graniţele ca să nu mai plece ai noştri. Altfel toată lumea pleacă şi noi nu aducem nimic. Păi de unde să tot producem?", a spus Nicolae Zamfir.

Pe scurt:

-Despre laserul de la Măgurele. Ideea este să vedem fenomenele noi care apar când materia este supusă unor condiţii atât de extreme, să le înţelegem, probabil că vor fi legi noi care vor trebui desluşite şi clarificate, iar scopul apoi este de a încerca să desluşim unele din tainele universului.

-Despre clădirea în care este laserul. În interior este presiune mai mică decât în exterior, astfel încât atunci când deschidem uşa aerul posibil contaminat să nu iasă şi să fie numai aer care intră. Aerul din interior este filtrat, măsurat şi numai după aceea este eliberat în atmosferă. Este stabilitate în temperatură, stabilitate deosebită până la o jumătate de grad nu are voie să varieze temperatura în interior, pentru că altfel perturbă echipamentul.

-Despre angajările de la Măgurele. Noi pentru orice angajare trebuie să luăm aprobare de la oficiul pentru ocuparea forţei de muncă, că acel post nu e cerut de nimeni. În ianuarie am fost blocaţi pentru că se terminase cota pentru muncitori străini şi nu era aprobată noua cotă de muncitori străini. Noi la AJOFM mergem la rând cu muncitorii din construcţii.

- Despre soluţia deblocării situaţiei sistemului gamma. Să facem o nouă procedură de achiziţie publică. Mai avem şi timp dacă ar fi 2023, noi avem şi banii pe care nu i-am folosit până acum. Am putea să finalizăm aşa cum avem în planul aprobat prin decizia Comisiei Europene şi de Guvernului României.

INTERVIUL PE LARG

HotNews.ro: De câteva zile, România are cel mai puternic laser din lume. Ce este acest laser atât de puternic şi la ce foloseşte?

Nicolae Zamfir: Chiar dacă este cunoscut sub denumirea de Laserul de la Măgurele este un sistem, nu este o singură componentă, sunt mii de componente destul de sofisticate, a fost implicată foarte multă cercetare, dezvoltare. Este prima dată în lume când se realizează un astfel de sistem. Concentrează într-un fascicul o intensitate luminoasă ieşită din comun. 10 petawaţi înseamnă 10 milioane de miliarde de waţi. Şi cred că cea mai plastică comparaţie este: 10 petawaţi înseamnă a zecea parte din întreaga putere a soarelui pe pământ, concentrată într-o rază de lumină. Şi apoi, această rază este concentrată pe o suprafaţă extrem de mică, de nivelul unui milimetru pătrat, astfel încât materia este supusă unor condiţii extreme, condiţii care nu există pe pâmânt, nici în laborator, nici în natură. Cercetătorii presupun că există aşa ceva în univers şi că lumina, forţa generată de lumină, este cauza unor efecte care se observă în univers. Ideea este să vedem fenomenele noi care apar când materia este supusă unor condiţii atât de extreme, să le înţelegem, probabil că vor fi legi noi care vor trebui desluşite şi clarificate, iar scopul apoi este de a încerca să desluşim unele din tainele universului. În paralel cu aceste studii fundamentale vor fi şi o serie întreagă de cercetări aplicative. Din ce s-a planificat e o serie întreagă de cercetări pentru elaborarea unor tehnologii noi în diverse direcţii. Cele mai interesante pentru public sunt cercetările biomedicale.



HotNews.ro: În cât timp să ne aşteptăm la noi descoperiri? Şi în cât timp veţi ajunge la o putere şi mai mare în privinţa puterii laserului? În cât timp veţi ajunge la noi descoperiri în privinţa cercetării aplicate care să privească omul de rând?

Nicolae Zamfir:
Noi putem planifica foarte bine, şi sperăm să ne ţinem de planificare, când începem experimentele. Când sunt rezultatele putem estima, ce rezultate se obţin iarăşi putem estima. Cred că ar fi o excepţie în istoria dezvoltării ştiinţei să nu se obţină rezultate. Tot ce s-a construit, mai ales de după cel de-al Doilea Război Mondial ca infrastructuri de cercetare noi, cu idei noi, toate au produs fenomene, efecte care s-au transformat în tehnologii mult mai mult decât s-a plănuit iniţial. Nu toată lumea poate fi Jules Verne să-şi imagineze la un moment dat ce se poate întâmpla. Vă pot da două exemple din istoria fizicii. Unul este cu Faraday - un fizician, savant englez care a descoperit curentul electric şi care s-a dus să ceară finanţare de la parlamentul britanic şi trezorierul parlamentului l-a întrebat la ce foloseşte. Ca să nu explice atâta fizică, Farday i-a spus că o să pună taxe imediat pe ce o să pună el în aplicare. Un alt exemplu este al lui Maxwell, un savant scoţian care a elaborat teoria electromagnetismului, a câmpurilor electromagnetice. Această teorie este extrem de complicată. Când a prezentat el teoria un student l-a întrebat la ce serveşte aşa ceva. Maxwell i-a răspuns: "Nu cred că va servi vreodată la ceva". După 10 ani s-a descoperit radioul şi acum nu mai putem trăi fără unde electromagnetice. Societatea este dominată acum de undele electromagnetice.

HotNews.ro La ce poate rezultate poate să ajungă experimentul cu laser?

Nicolae Zamfir: În momentul în care am început să construim acest centru, primul pas a fost să construitm cazul ştiinţific, în primul rând ca să ştim ce facem, iar în al doilea rând să convingem factorul politic că acei bani care s-au alocat prin decizie politică servesc binelui public. Cercetătorii de la Măgurele, împreună cu sute de cercetători din întreaga lume, au făcut o listă cu ce se poate face cu această nouă "jucărie" care a intrat în curtea cercetătorilor. Şi ce vă spun eu sunt lucruri care acum şi le-au imaginat. Atunci când vor apărea experimentele probabil că vor apărea fenomenele care vor genera "scântei" în mintea cercetătorilor şi vor conduce la noi descoperiri. Ce vă spun eu este că efectul cel mai important al unui astfel de laser este să schimbe modul în care noi accelerăm particulele. Toate acceleratorele de particule implică generarea unei forţe asupra particulelor încărcate electric, electroni, protoni, ioni. Se imprimă această forţă prin electromagneţi. Aceşti acceleratori au devenit din ce în ce mai mari pentru că omenirea vrea energie din ce în ce mai mare. Am ajuns ca la CERN, unde sunt particulele cele mai energetice produse pe suprafaţa pământului, acceleratorul are 27 de kilometri. În costul unor astfel de instalaţii aproape jumătate din bani nu se pun în tehnologie, ci se pun în betoane, pentru că particule nucleare accelerate generează radiaţii nucleare. Nu poţi să perturbi mediul sau să afectezi persoanele, să afectăm câmpul de radiaţii existent natural. De aici şi cerinţele de radioprotecţie, care cer să faci pereţi de betoane de metri grosime şi vă daţi seama un tunel de 27 de kilometri câte betoane implică, astfel încât nimic să nu fie perturbat în exterior. Ideea este că laserii pot produce un câmp electromagnetic enorm mult mai mare decât îl produc electromagneţii, prin faptul că lumina este purtătoarea acestui câmp electromagnetic. Deci se imprimă o forţă asupra particulelor pe distanţe infime, deci vorbim de microni şi nu de zeci de kilometri. Sigur că şi protecţia radiologică pentru astfel sisteme de accelerat particule va fi de metri, nu de kilometri. Costurile se vor reduce enorm. Se schimbă ideea cu care se accelerează particulele de la descoperirea primul accelerator în urmă cu 70-80 de ani.

HotNews.ro: Spuneaţi că acceleratorul de particule trebuie izolat foarte bine de betoane. Cum ar trebui izolat laserul astfel încât să nu perturbe mediul înconjurător?

Nicolae Zamfir: Clădirea care a fost prima etapă de implementare a acestui proiect este prin ea însăşi o realizare tehnică deosebită. În interior este presiune mai mică decât în exterior astfel încât atunci când deschidem uşa aerul posibil contaminat să nu iasă şi să fie numai aer care intră. Aerul din interior este filtrat, măsurat şi numai după aceea este eliberat în atmosferă. Este stabilitate în temperatură, stabilitate deosebită până la o jumătate de grad nu are voie să varieze temperatura în interior, pentru că altfel perturbă echipamentul. În umiditate iarăşi până la 10 procente. Experimentele se desfăşoară în camere care au protecţie radiologică totală, ziduri groase de 2 metri de beton, astfel încât atunci când facem experimente să nu scape nicio radiaţie nucleară în afară. De asemenea, este protecţie la câmp electromagnetic, pentru că acel câmp electromagnetic care acţioneată asupra particulelor să le imprime o energie se propagă în tot spaţiul şi în momentul în care se întâmplă experimentul se pot arde toate circuitele electronice din jur, nu ştim exact până unde se propagă, nu ştim dacă până aici la sediul Hotnews, însă va fi un câmp atât de puternic care e periculos. Şi atunci fiecare cameră de experiment este o cuşcă Faraday. Adică o reţea metalică astfel încât să fie reţinut acel câmp electromagnetic să nu scape în exterior. O altă condiţie extraordinar de necesară a fost să fie extrem de stabil împotriva vibraţiilor. Aşa cum spuneam nu este o piesă, acest laser nu e ca un laser de discotecă, sunt mii de componente din care lumina pleacă ca un fascicul obişnuit, se pompează din ce în ce mai multă lumină în acel fascicul până ajunge la a 10-a parte din puterea soarelui. Dacă ar varia vibraţia de la un capăt la altul al camerei care are 2.000 şi ceva de metri pătraţi, nu s-ar mai putea amplifica aceeaşi rază de lumină. Condiţia este ca platforma pe care se află acest sistem, în momentul când se produc vibraţii exterioare, să nu vibreze un colţ faţă de celălalt cu mai mult de un micron. De aceea, toată platforma care e din beton stă pe un sistem de arcuri şi amortizoare, astfel încât atunci când există o vibraţie din exterior să fie preluată de platformă în acelaşi mod. E sistemul de la maşină dacă vrei, dacă o roată suferă o vibraţie atunci maşina preia cu totul aceea vibraţie.

HotNews.ro: Ce se întâmplă în cazul unui cutremur?

Nicolae Zamfir:
Clădirea este construită până la gradul 8 că aşa sunt cerinţele, iar pericolul să fie afectată instalaţia nu există, pentru că vibraţia chiar dacă vine de la cutremur e preluată de sistemul de arcuri şi amortizoare în acelaşi fel.

HotNews.ro: Care este profilul cercetătorului care să lucreze în aceşte condiţii speciale?

Nicolae Zamfir: În momentul când am început construcţia acestui centru şi ne-am dorit să avem echipamente cu totul speciale, am zis că am vrea să avem şi rezultate deosebite. Dar ca să putem obţine acele rezultate ne trebuie o echipă deosebită. Şi atunci s-a început totul de la zero, nu au fost transferaţi cercetători existenţi la Măgurele în mod automat. Toate posturile au fost scoase la concurs internaţional. Avem un sistem de selecţie la fel ca alte centre din lume, deci vrem să avem cercetători la nivelul oricărui centru de cercetare din lume şi atunci și cerinţele sunt la fel. Am avut mii de aplicaţii, cred că apropae 2.000 de aplicaţii şi au fost admişi până acum 200 de cercetători.

HotNews.ro: De unde provin aceşti cercetători şi câţi dintre ei sunt români?


Nicolae Zamfir: În momentul când construieşti un centru ceri să aibă experienţă în domeniu. La noi a fost ceva mai greu pentru că domeniul a apărut peste noapte. Ideea de a se construi un laser de mare putere a apărut în 2006, în urmă cu 13 ani, dar de atunci domeniul a explodat. Au apărut multe centre, sunt acum 10-15 centre de cercetare în lume care au deja un petawatt. Noi trebuie să ne recrutăm cercetătorii în aceste condiţii în care domeniul e nou, concurenţa e mare, şi sigur punem condiţia să ne recrutăm oamenii fie din domeniul laserului sau fizicii nucleare, dar una dintre calităţile cele mai mari pe care trebuie să le aibă este în anii care au lucrat până acum ca cercetător. Le cerem să vedem densitatea sau productivitatea muncii lor, dacă în ce au făcut au fost productivi. Şi dacă sunt dispuşi să schimbe domeniul de activitate în ştiinţa care se face la ELI.

HotNews.ro: Cum au mers angajările până acum?

Nicoale Zamfir:
Aici e o problemă mare care se rezolvă mult prea încet. Din cei 200 de angajaţi cam o treime sunt români din România, o altă treime sunt români care s-au întors din diverse stadii ale carierei lor academice, avem ingineri din SUA, Marea Britanie, Canada care s-au întors. Şi o treime sunt străini. Avem oameni care au venit din 27 de ţări ale lumii. Dacă pentru cei care provin din UE există nişte condiţii mai uşoare în privinţa recunoaşterii diplomelor, pentru ceilalţi este chin. Durează foarte mult pentru că trebuie să începem cu recunoaşterea diplomelor de bacalaureat, de licenţă, de masterat, de doctorat.

HotNews.ro Durează mult recunoaşterea diplomelor din cauza birocraţiei?

Nicoale Zamfir:
În 2016 s-a făcut un progres. Ministerul Educaţiei a dat un ordin prin care recunoaterea diplomelor se făcea de către fiecare institut în parte. Nu mai trebuia să te duci la ghişeul de la Ministerul Educaţiei. Se întruneşte comisia când avem un candidat şi recunoaşte sau nu diploma. Dacă Ministerul Educaţiei ar face şi acum acest lucru, ca diplomele de licenţă şi masterat să fie recunoscute tot aşa de comisii ale instituţiilor...că totuşi suntem de specialitate. Şi mai e o problemă în lege. Nu putem să angajăm în cercetare dacă nu au diplomă de bacalaureat. Indiferent că este doctor sau orice, dacă nu are diplomă de bacalaureat nu putem să-l angajăm. Avem un caz clar din SUA, un profesor care este spre sfârşitul carierei şi a hotărât să vină încoace. Şi-a luat licenţa la Harvard şi doctoratul la Princeton. Dar noi nu putem să-l angajăm că n-are diplomă de bacalaureat. Ni s-a răspuns de la Ministerul Educaţiei că să aducă o adeverinţă de la şcoală. Dar el spune că liceul nu mai există, că s-a desfiinţat, am fost în anii 60 acolo. Că să aducă adeverinţă de la inspectorat, dar la ei nu există. Şi nu l-am angajat. Şi mai avem o problemă. Noi pentru orice angajare trebuie să luăm aprobare de la oficiul pentru ocuparea forţei de muncă, că acel post nu e cerut de nimeni. În ianuarie am fost blocaţi pentru că se terminase cota pentru muncitori străini şi nu era aprobată noua cotă. Noi la AJOFM mergem la rând cu muncitori din construcţii. Avem oameni care cu asta se ocupă, că dacă îi lăsăm pe cercetătorii din diverse ţări putem să uităm de angajări.

HotNews.ro: Câţi cercetători nu aţi angajat până acum din cauza birocaţiei?

Nicoale Zamfir:
Cred că în total sunt câteva zeci. Nu neapărat că n-am reuşit, dar cei care sunt la începutul carierei, când îşi termină studiile doctorale, se uită după job. Ei nu pot să stea după noi câte 6-9 luni, ei între timp îşi caută job. Şi când îi anunţăm noi că suntem gata cu actele ei deja lucrează în altă parte. Cred că e problemă de fond în cercetarea românească. Dacă România nu se modernizează, vom pieri biologic. Pentru că cercetarea ştiinţifică este globalizată. După al Doilea Război Mondial americanii au realizat că nu poţi să faci mari realizări dacă nu strângi creierele din domeniul respectiv din toată lumea. La un moment dat o naţiune nu are suficente creiere atunci când are nevoie. Europa de Vest a învăţat extrem de repede acest lucru. În ultimii 30 de ani atitudinea Europei de Vest faţă de angajarea cercetătorilor din restul lumii s-a schimbat enorm. Noi rămânem în afară.

HotNews.ro: De ce credeţi că rămânem în afară?

Nicoale Zamfir: Păi, dacă numai ies. Faptul că se duc studenţi de ai noştri şi studiază în străinătate este un lucru foarte bun. Sigur, trebuie create condiţii să se întoarcă să lucreze în România. Dar numai cu români nu se poate face cercetare ştiinţifică. Cercetarea ştiinţifică nu este naţională. Dacă luăm procentul de cercetători străini care lucrează la noi şi îl comparăm cu cel din orice institut din străinătate, este infim. Peste tot spre aproape de jumătate sunt străini. Eu cred că putem face aşa: ori ne deşteptăm şi intrăm în circuit, ori închidem graniţele ca să nu mai plece ai noştri. Altfel toată lumea pleacă şi noi nu aducem nimic. Păi, de unde să tot producem?

HotNews.ro: În aceste condiţii cum vedeţi dvs cercetarea din România?


Nicoale Zamfir: Eu vorbesc din fizică, dar se poate extrapola în ştiinţe. România a avut un corp de cercetare extraodinar de bun. Asta era situaţia în 1990. S-au deschis graniţele şi toţi cei care au fost tineri au plecat, dornici şă aibă rezultate. După 20 de ani de la Revoluţie încă au rămas foarte mulţi oameni capabili. În momentul când în 2006 a început o revigorare a finanţării cercetării, imediat cercetarea românească s-a situat în poziţia mondială. Deci asta arată forţa, nu s-a pierdut şansa. Există acum cercetători în România care rivalizează cu orice ţară din lume. Dacă nu se face ceva, va dispărea. Sigur, ELI-NP este parte din a se face ceva, să arăţi celor care au diploma de premiul Nobel în ruscasul din spate că se poate şi aici. Însă, dacă stăm închistaţi o să avem laboratoare foarte frumoase şi n-o să aibă cine să lucreze în ele.

HotNews.ro: Şi finanţarea din cercetarea românească este o problemă.

Nicoale Zamfir: Poate că unii dintre colegii mei se vor supăra pe mine, dar problema nu este finanţarea. Organizarea sistemului de cercetare lasă mult de dorit. Nu este organizat. Se face o dihotomie între cercetarea din institute şi universităţi, între cercetarea aplicativă şi cercetarea fundamentală. Asta o fac unii care n-au lucrat în cercetare. Cei care lucrează în cercetare ştiu că cercetarea ştiinţifică este una singură şi trebuie să dai rezultate de cercetare, adică articole ştiinţifice, patente, tehnologii.

HotNews.ro: Cam cât sunt salariile celor angajaţi la ELI-NP?


Nicoale Zamfir: În 2012, Guvernul României a dat o hotărâre prin care salariile de la ELI- NP să fie diferite de cele din restul cercetării, într-un moment în care salariile din cercetare erau mici. Acum salariile de la ELI-NP sunt sub limita maximă stabilită de guvern. Deci au crescut salariile în cercetare, cel puţin la limitele superioare permise de lege. Noi ne-am dus cu o propunere de salarii la fel ca acelea din marile centre de cercetare din Europa. Salariul unui cercetător poate să ajungă la 5.000 de euro.

HotNews.ro: Care sunt greutăţile pe care le întâmpinaţi la ELI-NP?


Nicoale Zamfir: Până acum am avut probleme pentru că atunci când veneau la aeroport ne întrebau cum să ajungă la Măgurele. Le spuneam luaţi autobuzul de la Otopeni până în centru, de acolo tramvaiul până la 13 Septembrie şi de acolo ieşiţi la „ia-mă, nene” la maxi taxi. Îi îngrozeam şi atunci făceam toate eforturile cu maşini personale să-i luăm de la aeroport. Am avut cazul în care un japonez ne-a întrebat dacă e „safe” să iasă din clădirea aeroportului, din cauza poveştii cu japoneza ucisă. Am avut cazul în care un cercetător din Germania a acceptat poziţia şi a venit împreună cu soţia pe drumul de Măgurele. Când a văzut grămezile de gunoi cu haitele de câini a plecat înapoi la aeroport. Nu sunt poveşti pe care le-am fabricat. Sigur, astea sunt extreme. Dar în paralel cu aceste construcţii trebuie să se mişte şi zona. Acum avem un autobuz direct de la Gara de Nord până la ELI-NP. Încet, încet se schimbă condiţiile. Dar ar trebui să ne mişcăm puţin mai repede. Dacă nu intrăm în civilizaţie, măcar în civilizaţia elementară să intrăm. Pentru că lumea înţelege sărăcia, dar nu înţelege mizeria. Se fac eforturi. De exemplu, gunoiul se strânge. Cred că o dată pe săptămână vin camioane şi strâng gunoiul de pe şoseaua Bucureşti-Măgurele. Dar de ce nu pun nişte containere ca lumea care are gunoi să-l arunce. Eu cred că e un lucru elementar. Şi atunci nu mai vin câinii şi-l răspândesc. Măcar pe şoseaua asta unde vin foarte mulţi vizitatori străini.

HotNews.ro: Ce ne puteţi spune despre sistemul de fascicul gamma care nu a fost până acum montat de către italieni? Există un litigiu acolo.

Nicolae Zamfir: Avem un contract cu o asociere numită Euro Gamma care trebuia să furnizeze acest sistem pentru fasciculul gamma. Din păcate, au fost întârzieri foarte mari, nu și-au îndeplinit contractul, am fost forţaţi să dăm penalităţi de întârziere de milioane de euro, lucru pe care nu l-am vrut pentru că noi vrem echipamentul pe care s-au angajat că-l furnizează. Am reziliat contractul în noiembrie anul trecut, ei au contestat în justiţie această reziliere. Din punctul nostru de vedere s-a terminat această relaţie contractuală între noi şi ei. Putem să mergem mai departe să facem o nouă procedură de achiziţie publică, ca să putem să facem şi acel echipament până la termenul de terminare a implementării care este acum până în 2020, dar vrem să-l prelungim până în 2023 ca orice alt proiect.

HotNews.ro: La ce ar folosi acest fascicul gamma şi de ce este important în tot ansamblu ELI - NP?

Nicolae Zamfir:
Fasciculul gamma este tot un fel de lumină, dar invizibilă. Deci tot din spectrul acela de unde electromagnetice, dar invizibilă. Adică fotonii aceia au energie mai mare decât fotonii de lumină. Asta ar servi la reacţii fotonucleare, deci reacţii nucleare produse de gamma. În afara de studiile fundamentale să vedem comportarea nucleului când aceasta gamma pătrunde în nucleu, există o serie întreagă de propuneri de aplicaţii, şi mai ales sunt legate de radioizotopi care sunt nişte substanţe radioactive. De exemplu, este o propunere de a se crea un radioizotop care să se vadă înainte de a se prescrie dacă chimioterapia este propice acelui pacient. Se pare că un sfert dintre pacienţii care trebuie să o facă (n.r. chimioterapia), nu vreau să sperii, eu spun o statistică de la medici, o fac în zadar pentru că acea substanţă se duce oriunde în corp, dar nu unde trebuie. Ar fi extraordinar de bine dacă am putea descoperi acei izotopi care să marcheze drumul substanţei chimioterapeutice.

HotNews.ro: Care este soluţia pentru deblocarea situaţiei sistemului de fascicul gamma?


Nicolae Zamfir: Să facem o nouă procedură de achiziţie publică. Mai avem şi timp dacă ar fi 2023, noi avem şi banii pe care nu i-am folosit până acum. Am putea să finalizăm, aşa cum avem aprobarea prin decizia Comisiei Europene şi de către Guvernul României.




HotNews.ro: Riscă România să piardă bani pentru că nu implementează sistemul gamma?

Nicolae Zamfir: Sigur, există riscul. Depinde de atitudinea Comisiei Europene. Dacă CE spune nu s-a făcut acest contract, deci nu mai primiţi aceşti bani, în momentul acela se riscă ca mâna numită ELI să rămână fără un deget şi s-ar putea să fie chiar unul dintre degetele importante. Depinde de atitudinea politică, este decizie politică în care trebuie spus că mergem mai departe.

HotNews.ro: Ce ar însemna asta pentru ansamblul de la ELI NP?

Nicolae Zamfir: Rămânem fără posibile aplicaţii care sunt extrem de importante. Nu v-am spus despre o aplicaţie pentru tehnologia pentru energia nucleară din întreaga lume. În centrala nucleară combustibilul se schimbă, făcând calculul când nu mai este uraniu 235 care este cel bun, dar nimeni nu ştie când se termină şi se schimbă după calcule, ca să fii sigur că se schimbă înainte. Noi am putea să punem la punct o metodă astfel încât să se măsoare doar cantitatea de uraniu 235 existentă, deci creşterea eficientizării centralelor nucleare existente ar fi extraordinară.

HotNews.ro Care sunt proiectele viitoare? Cum ar trebui să arate ELI NP peste 5 ani?

Nicolae Zamfir: Spre sfârşitul anului acesta începem experimentele cu laser, care implică experimente de fizică nucleară. Sperăm ca undeva în 2021-2022 să avem şi fasciculul gamma. Deci în 2022 vom începe şi experimentele cu gamma. Primele experimente sunt experimente de comisionare, trebuie să arătăm că aceste experimente funcţionează şi merg aşa cum le-am conceput, şi raportăm guvernului şi Comisiei Europene că acei bani şi-au îndeplinit misiunea. Undeva în 2022-2023 încep experimentele cu cercetători din exterior.

HotNews.ro: Ştiţi poveştile despre sfârşitul lumii şi CERN. Sunt oameni care au lansat astfel de poveşti și despre laserul de la Măgurele. Ce le spuneţi celor care se tem?

Nicolae Zamfir: Eu cred că teama lor poate fi întemeiată. În momentul când ai un asemenea instrument, care să producă asemenea intensitate de lumină concentrată într-un singur punct, sigur că prima reacţie e "aoleu, ce se întâmplă?". Vreau să le spun că am luat absolut toate măsurile ca aceste experimente să se desfăşoare în absolută siguranţă. În primul rând e interesul nostru, că noi suntem cel mai aproape de locul respectiv. Eu sunt fizician nuclearist de aproape 50 de ani, am respectat regulile şi nu s-a întâmplat nimic. Faptul că demonstrăm că din această intensitate a luminii apare materie, toate efectele vor fi de dimensiuni atât de mici că nu se întâmplă nimic. Nu e posibil ca din aceste experimente să iasă un cataclism. Noi simulăm nişte condiţii la o scară atât de mică că nu se poate întâmpla nimic.

Informaţii despre Laserul de la Măgurele:

Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) este cel mai mare proiect de cercetare din lume pe laseri și face parte dintr-un proiect pan-european. Costul total al proiectului laserului de la Măgurele este de 356,2 milioane de euro. Proiectul este cofinanțat din fonduri europene cu 311 milioane de euro. Principalele echipamente de cercetare de la Măgurele sunt cei doi laseri de mare putere (10PW) și acceleratorul de electroni ca generator de fascicul gamma de mare intensitate. Dacă laserii au fost instalați, la Sistemul Fascicul Gamma se înregistrează o întârziere de mai bine de un an. Construit de Consorțiul EuroGammaS condus de Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia, în baza unui contract de 66 de milioane de euro, semnat în martie 2014, Sistemul Fascicul Gamma este adus pe platforma de la Măgurele, dar consorțiul nu începe instalarea, care ar trebuie să fie gata pe 31 octombrie 2018.

Citeşte şi:

UPDATE Premieră mondială: Laserul de la Măgurele a atins puterea maximă

Laserul de la Măgurele, în impas: contractul cu italienii care trebuiau să aducă sistemul de fascicul luminos gamma a fost reziliat / Ministrul Cercetării: "Situaţia este destul de complicată"

Laserul de la Măgurele in impas. Afirmaţiile Ministrului Cercetării, contrazise de un grup de cercetători

​VIDEO REPORTAJ Laserul de la Măgurele - Care sunt problemele care frânează cel mai mare proiect științific din România


MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație!

















12043 vizualizari

  • -3 (7 voturi)    
    am o nedumerire (Marţi, 19 martie 2019, 8:53)

    periscop [utilizator]

    Toate bune și frumoase. Avem la Măgurele cel mai puternic laser din lume ș.a.m.d. Cât consumă acest sistem și cine plătește factura? Am întrebat, n-am dat cu parul...
    • +4 (4 voturi)    
      Laserul nu emite tot timpul (Marţi, 19 martie 2019, 9:21)

      Remulus si Rromus [utilizator] i-a raspuns lui periscop

      Puterea o fi ea PW insa acel fascicul dureaza foarte putin (nu am citit - recunosc): de ordinul microsecundelor. Energia este trasa din retea la putere mica timp indelungat si apoi eliberata la putere maxima intr-un timp foarte mic.
  • 0 (6 voturi)    
    si totusi... (Marţi, 19 martie 2019, 9:10)

    Cosmindpg [utilizator]

    Pe langa intrebarea legate de costuri, la ce il folosim concret, sau la ce ne ajuta ?
  • +5 (5 voturi)    
    A cumparat Varanul pe HN? (Marţi, 19 martie 2019, 9:11)

    Sunt_nimic! [utilizator]

    Ce-i cu exprimarea asta demna de un latrinist??


    "puterea maximă planificată de cercetători- de 10 patawaţi- "


    Nu este nicio pată, prefixul este "peta", care vine dupa mega, giga si terra, si inseamna inmultirea cu 10 la puterea 15!
  • +3 (3 voturi)    
    Comment sters de user (Marţi, 19 martie 2019, 11:51)

    gorky.park [anonim]

    • +2 (2 voturi)    
      Absolut (Marţi, 19 martie 2019, 16:41)

      Remulus si Rromus [utilizator] i-a raspuns lui gorky.park

      Atata timp cat racheta zboara prin cladire. In conditii de temperatura, umiditate si presiune controlate.
  • 0 (0 voturi)    
    .... (Marţi, 19 martie 2019, 17:37)

    unins [utilizator]

    .... "toate efectele vor fi de dimensiuni atât de mici că nu se întâmplă nimic." Si universul a aparut dintr-un minuscul punct, care s-a transformat intr-un Big Bang!
    • 0 (0 voturi)    
      Ciudata afirmatie (Marţi, 19 martie 2019, 22:21)

      Remulus si Rromus [utilizator] i-a raspuns lui unins

      Venita din partea cuiva care ar trebui sa stie ca exista corpuri - unele extrem de masive - fara dimensiuni spatiale. De la electron la gaurile negre.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...


Dosare blocate la tribunal



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version