Unul din cinci tineri cu vârste între 18 și 24 ani a părăsit timpuriu sistemul educațional, în anul 2017, potrivit ultimelor date ale Institutului Național de Statistică (INS). De asemenea, circa trei din cinci elevi care au promovat anii terminali de liceu au reușit să obțină diploma de bacalaureat. Rata de succes este mai mare la fete decât la băieți.

HotNews.roFoto: Hotnews

“În România, băieţii abandonează timpuriu şcoala într-un număr mai mare decât fetele.

În anul şcolar 2016-2017, rata abandonului şcolar a înregistrat valori mai mari pentru populaţia şcolară masculină, atât în învăţământului primar şi gimnazial, în învăţământul secundar superior (liceal şi profesional) cât şi în învăţământul postliceal. Abandonul școlar se manifestă cel mai evident în învățământul postliceal, rata celor care părăsesc sistemul de educație fiind de 10,0% (9,5% în cazul fetelor, respectiv 11,0% în cazul băieților)”, reiese dintr-o publicație a INS.

În ultimii ani, sistemul de educaţie din România s-a confruntat cu un fenomen nefavorabil, respectiv

scăderea ratei de succes la examenul de bacalaureat.

Conform sursei citate, la nivel individual, fenomenul are puternice influenţe asupra elevilor aflaţi în această situaţie, însă acesta se propagă la nivelul societăţii şi economiei naţionale, prin impactul pe care îl are asupra pieţei forţei de muncă.

• În anul şcolar 2016-2017, doar 61,6% din totalul elevilor care au promovat anii terminali de liceu (clasele a XII-a şi a XIII-a) în acel an au reuşit să obţină diploma de bacalaureat.

• Situaţia este diferită pe sexe, în sensul că rata de succes la examenul de bacalaureat este mai ridicată în cazul fetelor (68,9%), comparativ cu cea a băieţilor (53,7%). Nivelul scăzut al ratei de succes este influenţat şi de faptul că un număr mare dintre elevii care absolvă liceul nu s-au prezentat la examenul de bacalaureat, în anul absolvirii.

• Pentru absolvenţii anului şcolar 2016-2017, ponderea elevilor care au reuşit să obţină diploma de bacalaureat, în totalul celor care s-au prezentat, a fost de 77,6%.

“În învăţământul profesional şi în cel postliceal ratele de succes sunt ridicate (95,4%, respectiv 87,1%), diferenţe mai mari pe sexe înregistrându-se doar în postliceal (8,8 puncte procentuale, în favoarea fetelor)”, informează INS.

În învăţământul superior, aproape toţi absolvenţii programelor de licenţă reuşesc să finalizeze studiile cu diplomă.

În anul universitar 2016-2017, ponderea studenților care au obținut diploma de licență în totalul celor care s-au prezentat a fost de 98%.

Tendinţa fetelor de a continua programele de studii în cadrul sistemului naţional de educaţie se manifestă şi în învăţământul niversitar.

“Din totalul studenţilor care au absolvit programele de studii cu diplomă de licenţă, în anul universitar 2016-2017, 58,1% sunt persoane de sex feminin. Situaţia pe sexe este similară şi pe forme de proprietate a instituţiilor de învăţământ superior: în instituţiile publice, 58,4% dintre absolvenţii cu diplomă de licenţă sunt fete, respectiv 56,7% în privat. Şi în cazul programelor de masterat şi a studiilor postuniversitare, absolvenţii de sex masculin sunt mai puţini decât fetele, acestea fiind cu 23,0% mai numeroase. La programele doctorale şi postdoctorale situaţia este mai echilibrată pe sexe (54,4% dintre absolvenţi sunt femei)”, conform INS.

Deşi în ultimele două decenii a crescut semnificativ numărul absolvenților din învățământul universitar, țara noastră încă se plasează mult sub media europeană în ceea ce privește ponderea persoanelor cu studii superioare în totalul populaţiei.

• În anul 2017, 17,6% persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 64 ani aveau studii superioare, în România, comparativ cu 31,4% în statele membre ale UE).

Aşadar, spune Institutul, România rămâne încă o ţară cu o populaţie care are cel mai frecvent un nivel mediu de instruire. Situaţia devine din ce în ce mai nefavorabilă, în condiţiile în care în ultimii ani numărul de studenţi s-a înjumătăţit (în anul universitar 2017-2018, numărul de studenţi se afla la 49,1% din nivelul anului 2008-2009).

• Din punct de vedere al decalajelor pe sexe, există diferenţe între populaţia masculină şi cea feminină adultă (25-64 ani), în ceea ce priveşte structura după nivelul de educaţie, în special pentru nivelurile inferioare.

• În timp ce bărbaţii cu nivel de instruire mediu înregistrează o pondere mai mare decât femeile (63,3%, comparativ cu 57,4%), în cazul persoanelor care au cel mult nivel gimnazial de educaţie, femeile au o frecvenţă mai mare.

Pe baza datelor rezultate din Anchetei forţei de muncă în gospodării, se calculează şi alţi indicatori care reflectă nivelul de educaţie al populaţiei:

• Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri (18-24 ani) a fost în anul 2017 de 18,1%, în uşoară scădere comparativ cu valorile înregistrate în ultimii trei ani.

• În România, situația este echilibrată pe sexe, indicatorul înregistrând valori aproximativ egale pentru tinerii 18-24 ani (18,0% pentru populația masculină, respectiv 18,1% pentru cea feminină, în anul 2017).

• Gradul de instruire al tinerilor de 20-24 ani, a fost în anul 2017 de 79,8%. Valorile indicatorului prezintă diferenţe pe sexe, tinerele de 20-24 ani fiind plasate pe o poziţie ușor defavorabilă (79,5%), comparativ cu băieţii (80,0%).