Peste 50 de companii cu profil tehnic din România au încercat timp de două zile să-şi recruteze viitorii angajaţi din rândurile studenţilor de la Universitatea Politehnică din Bucureşti, în cadrul primul târg Poli Jobs. Firmele sunt interesate de studenţi pe care să-i pregătească în vederea angajarii.
Cei mai căutaţi sunt cei de la profilul de Automatică şi Calculatoare. Studenţii sunt angajaţi din anii terminali. Unul din domeniile unde e nevoie de specialişti e domeniul aerospaţial. "România are o mare problemă în domeniul aerospaţial. Problema este că nu există resursă umană calificată. Sunt domenii cu care noi lucrăm care nu au pregătire teoretică în timpul facultăţii şi autonom îi pregătim noi la nivel de companie", spune Cristian Chiţu, director de spaţiu la GMV România.
Aproape toți dintre angajaţii companiei sunt recrutaţi dintre absolvenţii tineri, formaţi apoi în companie.
"Strategia noastră este de a lua studenţii la practica obligatorie din anul III, să-i includem în proiecte reale, proiecte de anvergură, să intre în contact cu ce înseamnă industria. În primul rând, vrem să fie absolvenţi de Politehnică, să termine studiile. Pentru noi e important să aibă o direcţie clară în timpul facultăţii. Ne interesează studenţi din Facultatea de Automatică şi Calculatoare, din Facultatea de Electronică, din Facultatea de Aerospaţiale", a mai spus Cristian Chiţu.
Pentru angajare contează şi notele
"Profilul candidatului pe care intenţionăm să-l aducem în companie este în top 5 din fiecare promoţie. Nu ne interesează neapărat şefii de promoţie. Dar suntem o companie care activează în domeniul aerospaţial, concurenţa este enorm de mare la nivel european. Şi de aceea avem nevoie de talente. Pe lângă background avem nevoie de pasiunea pentru spaţiu, capacitatea de a înţelege concepte noi. Ne interesează şi notele studentului, ne uităm clar la anumite materii", a mai spus Cristian Chiţu.
Nici în domeniul semiconductorilor şi a soluţiilor sistemice facultăţile nu pregătesc studenţii foarte aplicat. De exemplu, în privinţa cipurilor pentru cardurile de credit sau pentru cele din maşinile de lux studenţii învaţă cunoştinţele de bază.
"Căutăm oameni care vor să înveţe, oameni cu mintea deschisă. Skill-urile de care avem noi nevoie sunt atât de specifice, încât universitatea nu poate să pregătească. Noi facem analog design, digital design, cip design, facem testare de circuite şi suntem tot timpul în pas cu ultimele tehnologii şi asta înseamnă complexitate mare, specializare foarte mare, iar facultatea se concentrează foarte mult pe a crea backgroundul studenţilor. În facultate nu se predă ce facem noi. Ne folosim de bazele create de facultăţile româneşti pentru a dezvolta o rapidă specializare a tinerilor absolvenţi. Lucrăm în Bucureşti cu oameni tineri, care în timp foarte scurt ajung să facă performanţa într-un environment foarte provocator.", spune Marius Cristian Voicu, sef departament divizia de securitate Infineon.
În multe dintre companii, angajaţii participă la traininguri de formare, astfel încât să capete cunoştinţele necesare pentru postul ocupat.
"Profilul candidatului pe care noi îl căutăm este să fie absolvent la Politehnică, pe parte de software, adică absolvent de Telecomunicaţii sau Automatică şi Calculatoare sau Inginerie Mecanică. Cam toţi angajaţii noi beneficiază de un training şi astfel ajung la un nivel destul de bun astfel încât să satisfacem clienţii ; pe care noi îi avem. Pe lângă salariu există nişte prime pe care le avem de sărbători, avem al treisprezecelea salariu, le punem la dispoziţie sală de relaxare cu jocuri, petreceri tematice, bonuri de masă", arată Laurenţiu Berbece, reprezentantul Assytem Technologies.
Studenţii care îşi caută locuri de muncă spun că pentru început nu au pretenţii salariale mari.
"Dacă aş găsi o oportunitate bună m-aş angaja din timpul facultăţii având în vedere că sunt şi anul IV. Cerinţele de la companii se potrivesc într-o anumită măsură, acum depinde unde vrei să te duci", spune Dragoş Simion, studenti anul IV la Facultatea de Automatică şi Calculatoare.
"Deocamdată ne hotărâm ce vrem să facem. Avem destul ecunoştinţe pentru a putea aplica la un intership. Pentru mine cred că 2.000 de lei ar fi acceptabil pentru un intership", spune Vlad Mitroi, student anul II la Automatică şi Calculatoare.
"Eu caut ceva pe parte de networking, reţele de calculatoare, în engleză dacă se poate. Iniţial nu ne interesează salariul, vrem să câştigăm experienţă şi după aceea ne gândim la bani", spune Sabina Stanciu, studentă la Electronică în limba engleză.
Universitatea Politehnică din Bucureşti spune că va organiza târguri de joburi precum Poli Jobs mai des, Asta pentru că cererea din partea angajatorilor este foarte mare. Motiv pentru care peste 80% din studenţi îşi găsesc de lucru încă din timpul facultăţii.
"Companiile vin în întâmpinarea studenţilor cu oportunităţi de carieră, vorbim de programe, stagii de intership sau de practică pentru studenţii anului II şi III, şi joburi full time şi part time pentru ceilalţi. 80-90 dintre absolvenţi îşi găsesc joburi încă din facultate. Dacă vorbim de angajabilitate procentul este de 100%. La Automatică şi Calculatoare procentul este de 100%", a spus Aniella Vieru, coordonator Agenţia de Plasare a Forţei de Muncă "POLI Jobs".
MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație!
2
0
