Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
La sfârșitul anului 2017, un număr de 94.896 copii din România aveau unul sau ambii părinți plecați în străinătate, iar 17.425 copii sunt afectați de migrația ambilor părinți, se arată într-un studiu experimental publicat de Institutul Național de Statistică și consultat de HotNews. Cei mai mulți asemenea copii sunt din zona Moldovei (Suceava, Bacău, Iași), iar efectele plecării părinților la muncă înafara țării țin de randamentul școlar scăzut, dificultăți de comunicare și relaționare, absentesim școlar și tulburări emoționale.
- Intitulat ”Efectele economice și sociale ale migratiei asupra copiilor rămași acasă”, documentul arată că regiunea cu cei mai mulți copii cu părinți plecați, aflați în atenția autorităților, este cea de Nord-Est, cu un total de 31.576 copii (în special județele Suceava – 9.097 copii, Iași – 5.529 copii, Bacău – 5.160 copii și Neamț – 4.636 copii), urmată de Sud-Est cu 16.035 copii (în special județele Galați – 6.174 copii, Constanța – 3.661 copii și Vrancea – 2.648 copii) și de Sud-Muntenia, cu un total de 12.896 de copii cu părinți plecați cuprinși în evidențele oficiale (aflați cu precădere în județele Prahova – 4.897 copii, Dâmbovița – 2.727 copii și Argeș – 2.594 copii).
În cazul județelor Dâmbovița și Satu Mare, asistăm la un număr semnificativ mai mare al copiilor din mediul rural comparativ cu cei din mediul urban, în timp ce în județul Hunedoara situația se inversează, numărului copiilor din mediul urban cu părinți plecați în străinătate fiind semnificativ mai mare în comparație cu copiii din mediul rural.
Cei din Iași au derulat la rândul lor o anchetă mai detaliată despre efectele plecării părinților asupra copiilor. Principalele lor concluzii:
- în ultimii 3 ani, fenomenul migrației părinților la muncă în străinătate indică un trend ușor descrescător al fenomenului;
- plecarea părinților la muncă în străinătate are influențe negative semnificative pentru copii, în special pentru cei din ciclul primar și gimnazial;
- dificultățile cu care se confruntă elevii cu părinți plecați pe care școlile le raportează cu cea mai mare frecvență sunt legate de scăderea randamentului școlar (fenomen definit în literatura internațională de specialitate ca underachievement), urmate de dificultățile de relaționare și cele de comunicare, tulburări emoționale, comportamentale, adaptative, fiziologice, frecvență scăzută/absenteism.
Cadrele didactice mai identifică printre efectele emigrației părinților: incidentele în comunitate, dezinteresul/lipsa de motivație pentru studiu, hiperactivitatea, creșterea în greutate, apatie/tristețe accentuată, agresivitate/violență (verbală și fizică), probleme de concentrare a atenției ori lipsa de igienă și scăderea interesului pentru școală, în cazuri izolate conducând și la abandon școlar.
La nivelul judeţului județul Vaslui, pentru anii 2017-2018, cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 45.785 de elevi înscriși în învățământul preuniversitar (26.006 din mediul urban, 19.779 din mediul rural). Rezultatele acestui studiu au evidențiat faptul că:
- Circa 1000 de elevi (2,14%) cresc departe de ambii părinți plecați la muncă în străinătate; față de anul școlar 2016-2017, ponderea este ȋn ușoară creștere.
- 11,70% dintre elevii din județul Vaslui înscriși în învățământul preuniversitar (preșcolar, primar, gimnazial, liceal) au mama sau tatăl plecați la muncă în străinătate. Ponderea este în creștere față de anul școlar 2016-2017 cu 9,62 puncte procentuale;
- Se observă o creștere a numărului de elevi aflați în situații dificile: 11,20% dintre elevi se află în situații de corigență. De asemenea, are loc și o creștere a numărului de copii aflați în situație de abandon în anul școlar 2016-2017;
- Atât în mediul urban, cât și în mediul rural, bunicii îi supraveghează pe acești elevi, respectiv 85,40% din totalul copiilor care au ambii părinți plecați la muncă în străinătate. 14,40% sunt lăsați în grija altor rude/cunoștințe.
Statisticienii care au condus această cercetare au discutat și cu reprezentanții Centrelor Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE), 10 dintre acestea oferind date cu privire la activitățile de consiliere derulate pentru elevii ai căror părinți sunt plecați în străinătate pentru perioada 2004-2018.
Din datele colectate rezultă că doar 4.866 elevi au fost implicați în activități de consiliere. ”Raportat la numărul total al copiilor cu părinți plecați în străinătate, observăm că numai 40,81% au fost incluși într-o activitate de consiliere de grup și/sau individuală. Acest rezultat de cercetare confirmă faptul că unele școli nu reușesc, în prezent, să asigure aceste servicii, ridicându-se astfel și o problemă de echitate. Practic un număr semnificativ de copii din această categorie ajung să fie în cel mai mare risc de a avea un randament școlar sub potențial, cu toate consecințele ce derivă din această stare de fapt”, se arată în lucrarea consultată de HotNews.ro.
- În anul 2017 şi-au stabilit reşedinţa obişnuită, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, în străinătate 219.300 români
Populaţia rezidentă a României la 1 ianuarie 2018 a fost de 19,5 milioane persoane. Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraţiei internaţionale au făcut ca populaţia rezidentă a ţării să se diminueze, în ultimul an, cu 120.700 persoane. Populaţia rezidentă adultă (15-59 ani) era, la 1 ianuarie 2018, în scădere cu 152.100 persoane faţă de 1 ianuarie 2017.
În anul 2017 şi-au stabilit reşedinţa obişnuită, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, în străinătate 219.300 români. Numărul emigranţilor a fost mai mare cu 11.700 decât în anul 2016, când s-a estimat că au emigrat 207.600 persoane.
Persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 şi 34 ani au reprezentat 48,1% din numărul total al emigranţilor din anul 2016 şi doar 43,4% din cel al emigranţilor anului 2017.
În anul 2017, principalele ţări de destinaţie au fost Marea Britanie, unde şi-au stabilit reşedinţa obişnuită 23,3% din totalul persoanelor care au emigrat, Italia (20,1%) şi Spania (13,5%). - Cine sunt cei care părăsesc România?
Conform datelor Anchetei forței de muncă ȋn gospodării, principalul bazin de emigrație este regiunea Nord-Est, aproape jumătate dintre persoanele plecate ȋn străinătate pentru o perioadă de cel puțin 6 luni3 avându-şi gospodăria de origine ȋn această regiune (43,8% ȋn anul 2016 şi 47,6% ȋn 2017).
La polul opus se aflau regiunile Vest şi Bucureşti-Ilfov care, deşi ȋmpreună reprezentau puțin peste 20,0% din populația rezidentă a țării, „furnizau” sub 2,0% din numărul total al persoanelor plecate ȋn străinătate.
Puțin peste 60,0% dintre persoane emigraseră în 2017 pentru o perioadă îndelungată (12 luni sau mai mult), restul persoanelor fiind plecate pentru o perioadă mai scurtă (ȋntre 6 şi 11 luni).
Indiferent de durata şederii ȋn străinătate (6-11 luni sau 12 luni şi peste), majoritatea covârşitoare a acestor persoane plecaseră la lucru sau cu scopul de a găsi un loc de muncă (99,0% ȋn anul 2016 şi 99,1% ȋn anul 2017). Restul persoanelor plecaseră, conform declarațiilor membrilor gospodăriei rămaşi acasă, la studii sau pentru alte motive.
Majoritatea persoanelor plecate pentru 6-11 luni lucrau ȋn perioada de referință a anchetei, ȋn principal ȋn construcții (42,8% ȋn anul 2016 şi 43,4% ȋn 2017), agricultură (20,2% ȋn 2016 şi 23,6% ȋn 2017) şi ȋn activități ale gospodăriilor private (16,1% ȋn 2016 şi 15,6% ȋn 2017).
Ȋn ceea ce priveşte țările ȋn care aceste persoane ȋşi desfășurau activitatea, acestea au fost Italia, Germania, Spania şi Marea Britanie.
Peste 60,0% dintre persoanele de 18 ani şi peste care au emigrat aveau nivel de instruire mediu. Ponderea celor cu studii de nivel scăzut era de 29,3% ȋn anul 2016 şi 30,9% ȋn 2017, iar a celor cu studii superioare de 7,5% ȋn anul 2016 şi 6,6 % ȋn anul 2017.
Ȋn ceea ce priveşte distribuția pe stări civile, puțin peste jumătate dntre emigranți erau căsătoriți. Ponderea persoanelor necăsătorite era ȋn jurul valorii de 40,0% ȋn ambii ani, iar persoanele divorțate sau văduve reprezentau, ȋmpreună, mai puțin de 10,0%.
- Cine sunt copiii rămași în România?
Plecarea părinților ȋn străinătate presupune găsirea unor aranjamente pentru ȋngrijirea copiilor rămaşi acasă, pe perioada absenței. Conform datelor INS, majoritatea familiilor cu copii se organizează astfel ȋncât, pe perioada absenței unuia dintre părinți, copiii rămân ȋn grija celuilalt părinte.
Astfel, din numărul total al copiilor care au cel puțin un părinte plecat pe o perioadă de cel puțin 6 luni ȋn străinătate, peste trei sferturi rămăseseră ȋn grija mamei (tatăl fiind plecat), iar o zecime rămăseseră ȋn grija tatălui (mama fiind plecată). Doar 5,0% rămăseseră în anul 2017 ȋn grija altor membri ai gospodăriei (bunici, frați mai mari sau alte persoane) – ambii părinți fiind plecați ȋn străinătate. Puțin peste 6,0% dintre copii făceau parte din familii monoparentale, unicul părinte fiind plecat ȋn străinătate.
MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație!
E foame mare de bani, ala micu n-are pita.
in zece ani se poate pune lacatul pe tara, Ro va ramane o destinatie exclusiv de vacanta ptr romani.
ce populatii o vor locui?
Va deati seama ce mentalitate conduce Romania de la Bucuresti. Mentalitatea asta, orasul asta, Bucuresti, baga Romania in disolutie pur si simplu (si nu le pasa niciun milimetru).
- aflam ca 99% dintre cei care parasesc Romania o fac pentru a-si cauta un loc de munca. Inseamna ca populatia apta de munca pleaca de foame, de disperare si pentru a le asigura celor dragi minimul necesar pentru supravietuire.
- pe de alta parte avem angajatorii din Romania care se plang de o lipsa tot mai acuta a fortei de munca;
- a treia premisa este aceea ca avem cele mai mici salarii din UE. Din moment ce 99% pleaca in cautarea unui loc de munca, inseamna ca oferta interna este total neadecvata raportat la nevoile reale ale populatiei si ca exista un raport cauzal direct intre salariile mici si migratie.
Se nasc urmatoarele intrebari:
- cum de nu exista in piata muncii din Romania un punct in care cererea si oferta sa se intalneasca?
- cum de angajatorii nu isi ajusteaza salariile pentru a atrage forta de munca interna, de care intelegem ca au atata nevoie?
- de ce mai activeaza in economia romaneasca, daca nu fac aici profit si nu pot plati salarii care sa acopere nevoile potentialilor angajati?
- cand au ajuns sa se alinieze veniturile din industrie, servicii, banci (si cam tot ce inseamna mediul privat din economie) la acelasi nivel inseamna ca avem o problema: in piata muncii din Romania s-a format un cartel (ca sa nu-l numim Mafie);
- inseamna ca de fapt intre marii angajatori nu exista o concurenta reala pentru atragerea fortei de munca si ca acestia actioneaza concertat impotriva intereselor angajatilor, acestia din urma reprezentand o masa captiva ce nu are in fapt posibilitatea de a-si alege un loc de munca satisfacator in oferta interna;
Cum spuneam, daca ar exista concurenta si o nevoie reala de angajati, asta s-ar vedea in oferta salariala. Dar cum salariile sunt printre cele mai mizerabile, inseamna ca motivele pentru care sunt tinute asa trebuie cautate in alta parte.
Oare pe piata interna au mai mare nevoie angajatorii de iobagi sau la ei acasa? Pentru ca daca au mai mare nevoie acasa, atunci solutia e simpla: faci cartel pe piata muncii si dai salarii de mizerie in colonii si deschizi apoi larg granitele, asigurandu-ti astfel la tine acasa mai ales atat de necesarii stergatori de funduri si palmasi, oameni care sa iti faca munca de jos (vedem domeniile in care activeaza cei plecati). Oare pentru asta au fost adusi si arabii?
Omul rupt de locul de bastina, dus intre straini e ca un animal haituit. Nu are parte de gram de afectiune, este un paria care trebuie sa manance el si cei de acasa. Asa ca va face tot ce i se cere: munci josnice, prostitutie, cersetorie etc, totul pe banii pe care un individ cu cetatean sange albastru nu le-ar face. Poate ca si cei plecati se bucura de o paine mai alba dar, citind articolul, ne putem intreba: cu ce pret?
Din 2011 cca 5 milioane sirieni au fugit din Siria, pe timp de razboi.
Din 2007 cca 5 milioane romani au fugit din Romania, pe timp de pace.
In RO avem cea mai grava emigratie economica pe timp de pace din Europa, dupa 1945 (cca 42% din forta activa de munca a tarii)