Analiză Învățământul profesional dual, pas cu pas: Care sunt avantajele, care e experiența firmelor românești implicate în proiect și ce soluții alternative are o companie care are nevoie de forță calificată de muncă

de Anda Zahiu     HotNews.ro
Marţi, 23 octombrie 2018, 9:38 Actualitate | Educatie


Invatamantul profesional dual
Foto: freepik.com
Recrutarea forței de muncă a devenit deja o problemă aproape generalizată în România. Când este vorba de forță calificată de muncă, lucrurile devin și mai complicate. În Germania, mai mult de unul din doi absolvenți se îndreaptă spre învățământul dual, de unde ies cu o meserie învățată. Începând cu 2012, momentul în care legea a repermis introducerea acestei forme de învățământ, câteva firme din România au început să implementeze modelul dual de învățământ.

După șase ani de experimente neîntrerupte, pașii pe care trebuie să îi urmeze o firmă pentru a călca pe urmele pionierilor educației duale nu mai sunt simple îndrumări formale, ci modalități testate pe piață de câțiva agenți economici alături de instituții de școlarizare care au fost dispuse să se reorienteze și să păstreze un dialog constant cu partenerii loc economici.

Învățământul profesional dual, pas cu pas

Începând cu 2012, momentul în care legea a repermis introducerea acestei forme de învățământ, câteva firme din România au început să implementeze modelul dual în școlile profesionale. După șase ani de experimente neîntrerupte, pașii pe care trebuie să îi urmeze o firmă pentru a călca pe urmele pionierilor educației duale nu mai sunt simple îndrumări formale, ci modalități testate pe piață de câțiva agenți economici alături de instituții de școlarizare care au fost dispuse să se reorienteze și să păstreze un dialog constant cu partenerii loc economici.

Primul pas - Analizarea nevoilor și întocmirea unui plan de acțiune

La început de drum fiecare firmă trebuie să își evalueze cu atenție nevoile interne, să își seteze prioritățile pe termen mediu și lung și, în funcție de calificările și nevoia de angajați care există în cadrul companiei, să își întocmească propriul plan de acțiune. Ulterior, este responsabilitatea fiecăruia să identifice posibilele școli partenere, cu care să poată purta un dialog constructiv pentru ambele părți. De ajutor în obținerea acestor informații sunt Inspectoratul Școlar Județean, Centrul Național de Dezvoltarea a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT) sau site-ul www.alegetidrumul.ro (unde poate fi consultată oferta actuală). Compania solicită o cifră de școlarizare și încheie contractul de parteneriat cu unitatea de învățământ și cu unitatea administrativ locală.

Statul oferă și el o serie de stimulente pentru agenții economici care își doresc să se implice într-un astfel de proiect. Acestea sunt prevăzute de metodologia de implementare a conceputului de învățământ profesional dual pentru anul în curs. Firmele sau companiile pot beneficia de facilități la plata impozitelor, taxelor și contribuțiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale. Mai mult, aceștia beneficiază de deducerea tuturor cheltuielilor pe care le realizează în învățământul dual.

Pasul doi - Implementarea proiectului

Pentru început, companiile derulează proiectul de promovare a inițiativei, merg în școli, discută cu elevii, selectează candidații și personalizează curricula în funcție de specificul ei. Apoi, compania pregătește programul de practică. Contractul dintre companie, școală și tutorii legali ai elevului se poate încheia după începerea anului școlar. Acesta se întinde pe o durată de trei ani. Companiile au responsabilitatea de a oferi o bursă profesională de 200 de lei elevilor înscriși în clasele profesionale, burse pe care le pot condiționa de frecventarea orelor sau de performanțe la practica din cadrul companiei. 

Pasul trei - Ai grijă de proiect și aduci oameni noi în companie

Ultima parte a scurtului nostru ghid de implementare a proiectului pentru învățământ profesional dual se referă la partea de mentenanță. Companiile care au implementat deja acest model de formare profesională știu foarte bine că există niște costuri adiacente celor presupuse de implementare- costul de timp. Rata de succes a unui asemenea proiect depinde, de cele mai multe ori, de implicarea firmei  în spațiul comunitar, de dorința reprezentanților acesteia de a influența pozitiv generațiile de tineri cu care lucrează. În acest sens, companiile țin legătura cu unitatea de școlarizare, cu inspectoratele județene și cu Ministerul Educației. Învățământul dual presupune două entități responsabile de formarea profesională a elevului- școala și agentul economic- și fiecare trebuie să își îndeplinească responsabilitățile. Companiile au un cuvânt de spus și în examinarea elevilor, dar și în ceea ce privește perspectivele de carieră ale acestora. Rata de angajabilitate a elevilor absolvenți depinde de seriozitatea cu care cei doi parteneri își duc la bun sfârșit misiunea formatoare.

O lecție de responsabilizare socială de la două companii - "Nu le dăm pește, îi învățăm să pescuiască"

Peste 50% dintre absolvenții de gimnaziu din Germania intră în sistemul educațional vocațional dual. Aceștia pot alege dintre 326 de meserii pe care le pot învăța, de la șlefuitor de diamante la coșar. Mai mulți tineri decid să se înscrie în programul denumit VET decât cei care decid să meargă la o facultate, deși mulți sunt suficient de calificați pentru continuarea studiilor într-un mediu universitar.

Tinerii germani au aflat deja că nu este nimic rușinos în învățarea unei meserii- o lecție care mai are mult până să se așeze în mentalitatea colectivă a românilor. Cu toate acestea, există câteva companii care încearcă să facă întocmai acest lucru: să acorde sprijin elevilor atunci când părinții, profesorii și școala nu pot face mare lucru pe cont propriu pentru a-i îndruma pe aceștia către succesul profesional. 

Am vorbit cu Dan Brumboiu, director general al Polipol Mobila, o companie din Satu Mare, și cu Alina Bratu, șef de comunicare pentru întreaga divizie a grupului Continental din România. Cele două companii cu capital german ne arată ce înseamnă să rămâi în contact cu comunitatea, cu instituțiile și ministerele statului, cu părinții și profesorii, dar mai ales cu elevii și cu nevoile acestora. 

Dan Brumboiu ne-a povestit, pe scurt, care este povestea companiei Polipol Mobila și a proiectului de învățământ profesional dual.

"Noi suntem o companie cu capital german și am fost de la început pe ideea că, pentru o firmă de producție, e nevoie de specialiști pregătiți în diferite meserii. Noi avem specificul nostru- producția de mobilă tapițată- și lucrăm cu tapițeri și confecționere. Sunt meseriile care sunt critice pentru noi pentru că durează un timp mai îndelungat învățarea meseriei și pregătirea profesională pentru activitatea pe care noi o facem pentru colegii care lucrează în cele două meserii. 

Am considerat că ar fi foarte bine să colaborăm cu o școală care are interes și care își dorește ca elevii lor să facă practică la noi. Și atunci, în 2012, când legislația a repermis reînființarea școlilor profesionale, noi deja eram pregătiți și am început colaborarea cu Simion Bărnuțiu, la început cu o jumătate de clasă, respectiv 14 elevi, care au început în 2012 să învețe meseria de tapițer, și am evoluat de la an la an pentru că am considerat că în învățământul profesional trebuie să investim", ne-a povestit Dan.

Implicarea firmei nu se reduce la stricta școlarizare a elevilor: "Investim în pregătirea elevilor, am investit inclusiv în școală, în internatul școlii unde am pus la punct săli de clasă, am renovat și o parte din internat, tocmai pentru ca elevii să aibă condiții foarte bune, la fel cum au în cadrul firmei noastre”, ne-a mai spus directorul general al firmei".

Pentru Continental International, experiența a arătat diferit. Alina Bratu susține că succesul se poate măsura în mai multe moduri, iar acest proiect a fost cu siguranță o reușită, chiar dacă au întâmpinat dificultăți pe parcurs.

"Povestea noastră cu sistemul dual în România a început prin 2011, când am făcut parte din grupul de lucru făcut de Ministerul Educației împreună cu câteva companii germane, pornind de la ideea de a reintroduce ca format învățământul profesional. Era degringolada respectivă cu bacalaureatul, cu liceele tehnologice, cu întrebarea 'ce meserie au, de fapt, copiii până la sfârșit' și, la momentul 2012, s-a luat această decizie de reînființare (a școlilor profesionale), după care fiecare pe plan local a început discuții cu liceele tehnologice, posibili parteneri. 

Acum o să povestesc puțin despre experiența cu Timișoara, care nu a fost foarte roz, în ideea că primele școli la care ne-am dus nu voiau decât un contract semnat pentru partea de practică și nu își doreau neapărat să trimită copiii în practică. Se gândeau- ok, o bifăm, e administrativ ok, dar ne oprim aici. Noi nu ne-am oprit aici, pentru că am căutat până când am găsit școala dispusă să se schimbe și să înțeleagă că vin alte vremuri și că e nevoie de schimbare dacă vor să supraviețuiască. 

Așa am început colaborarea în 2012 cu Colegiul Tehnic Energetic 'Regele Ferdinand I' din Timișoara. La momentul respectiv, legea spunea  că învățământul profesional începea din clasa a X-a. Asta însemna pentru copii o dezordine administrativă și emoțională maximă. Tu stai și te gândești ce faci când termini clasa a VIII-a, o termini, ajungi într-un liceu, indiferent ce statut are, după care într-a X-a te gândești că ar fi bine totuși să mergi pe învățământ profesional. Nu avea logică. Structura asta s-a schimbat în următorul an și s-a început școala profesională din clasa a IX-a. 

Primul an școlar pentru noi, la Timișoara, a însemnat o clasă de 17 elevi care începeau clasa a X-a și față de care, la momentul respectiv, aveam foarte mari dubii din prisma disciplinei. Dar viața a bătut filmul.Copiii ăștia au fost pentru noi toți o lecție de responsabilitate, pentru că au văzut că li se dă o șansă. Unul dintre ei avea 90% absenteism în clasa a IX-a- de aici dilemele noastre despre cum îi responsabilizăm. Cumva s-a întâmplat de la sine. În primele săptămâni au văzut că sunt băgați în seamă, că e o chestie serioasă, că, în afară de partea de teorie, există multă practică și că intră în contact cu oameni de la care învață. Clasa de electricieni a început cu 17 elevi și am terminat cu 12 absolvenți, după doi ani de zile. Eu zic că a fost un succes, gândindu-mă de unde am plecat. 

Ce ne-a ajutat și cumva nu ne-a ajutat a fost următorul aspect: din 2012, în fiecare lună decembrie exista o modificare a legii educației pe învățământ profesional- unele mai bune, unele mai puțin bune. Cea mai bună modificare din prisma elevului a fost decizia de a începe învățământul profesional din clasa a IX-a, pentru că nu mai aveau gap-ul ăla de 'mă duc într-a IX-a la liceu, pe urmă merg într-a X-a la profesională'. 

Am avut norocul în intervalul 2011- 2016 să avem oameni în Ministerul Educației dispuși să înțeleagă și să facă modificări în toată povestea asta. Cea mai importantă a fost deschiderea lor pentru dialog. Dacă ne-am întâlnit la minister și am pus pe tapet trei probleme, măcar una, în decurs de câteva luni, se rezolva într-o formă sau alta. Din 2016 noi, companiile, nu prea mai avem un dialog cu Ministerul Educației. Cam asta este experiența celor șase ani de muncă pe proiectul ăsta", relatează Alina. 

Fiecare dintre cele două firme cu capital german cu care am discutat încearcă să rezolve probleme regionale serioase, o treabă care presupune mult efort din partea lor, dar care aduce și satisfacție profesională. Dan Brumboiu știe care e călcâiul lui Ahile pentru regiunea în care activează- tinerii pleacă din țară. Sunt aproape de graniță și străinătatea pare să le ofere avantaje pe care nu le pot obține în România.

Despre beneficiile învățământului profesional dual, poveștile de succes și exemplele de bune practici se va vorbi la EDUPROSUMMIT#1, joi, 1 noiembrie, la Hotel Marriott din București. Evenimentul organizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, împreună cu Ambasada Germaniei la București, este primul din România dedicat învățământului profesional dual. Aici se vor întâlni reprezentanții autorităților, ai școlilor și inspectoratelor școlare, cu cei ai companiilor interesate de calificarea forței de muncă. Nu vor lipsi elevii și absolvenții de învățământ profesional dual pentru a ne prezenta perspectiva lor despre oportunitățile acestui sistem de școlarizare.

"Pentru noi, investiția în proiect are o componentă clară de asigurare a specialiștilor în domeniul acesta, dar e și o componentă a responsabilității sociale, pentru că ne gândim că dacă oferim tinerilor o meserie cu care câștigă bani frumoși, o meserie pe care o duc cu ei acasă, unde pot lucra pentru ei sau își pot face o mică afacere, meseria asta învățată le va aduce beneficii. Am zis că dacă îi învățăm bine meseria și au succes, reducem și rata plecărilor din țară. În zona noastră, fluctuația cea mai mare este cauzată de plecările în străinătate. Fiind chiar la graniță, fiind o zonă unde sunt mulți etnici germani și unde foarte mulți au rude și prieteni care lucrează în străinătate, foarte mulți se decid ușor să plece. Aceasta este latura de responsabilitate socială- să facem ceva pentru tineri pentru ca aceștia să rămână în țară și să le asigurăm o calificare, să le asigurăm o diplomă. Nu îi obligăm să rămână să lucreze în firmă."

După 6 ani de proiect, Alina Bratu ar putea să devină ministru pentru educație- cunoaște toate resorturile instituțiilor care se ocupă de educație, este deranjată de absenteism și abandon școlar și este preocupată de soarta elevilor care cresc în medii defavorizate.

"Am tot discutat pe marginea educației de multe ori și am zis 'bine, dar trebuie să existe o clasă de mijloc'. Trebuie să existe varianta aia în care oamenii știu meserie și sunt mândri de asta. Chestia asta trebuie făcută de cineva și e pe termen mediu și lung, nu se întâmplă mâine. 

Inițial, a fost gândită ca și idee de responsabilizare socială. Nu îți dau peștele, te învăț să pescuiești și atunci o să îți meargă bine. E clar că, în funcție de fiecare oraș. de specificul fiecărei locații, de specificul fiecărei companii care este în proiect, procentul ăsta de responsabilitate socială versus nevoie de forță de muncă variază. Nu are cum să fie același pentru fiecare companie. 

Pentru noi a fost un succes proiectul ăsta. Din prisma lecției de responsabilizare. Pentru că am reușit în 6 ani de zile să avem niște absolvenți, să avem o școală, o familie și companii implicate. A fost lecția de responsabilizare pentru fiecare. Dacă am fi dat la o parte unul dintre aceste elemente- dacă am fi dat familia la o parte și nu ne-ar fi interesat, dacă am fi dat școala la o parte- nu funcționa nimic. Așa, au fost utile întîlnirile cu părinții, sunt utile întâlnirile lunare ale companiilor implicate în proiect, împreună cu managementul școlii- doar așa facem schimbări. Din prisma mea, se poate mai bine, e clar. Întotdeauna se poate mai bine, dar ceea ce avem acum e produsul celor șase ani de muncă. Și e un succes."
Alina e mândră că poate spune că proiectul se extinde văzând cu ochii. Încă nu există suficientă preocupare, dialogul cu Ministerul Educației este uneori defectuos, dar lucrurile au luat avânt față de cum arătau în 2012.

"Inițial, au fost centre (cum este Brașovul, cum e Timișoara) unde companiile germane, de la discuția din 2011 cu ministerul, au fost nucleul poveștii, dar nu ne-am oprit din a aduce în cadrul proiectului și alte companii. Cel puțin, în primul an, am adus cele trei companii Continental prezente în Timișoara, în anul următor s-au mai alăturat alte 9 companii germane . Pot să spun acum că sunt 17 firme care nu au nicio treabă cu acționariat german. Sunt firme românești multe dintre ele, sunt mici și mijloci. Cumva, depinde de liderul companiei respective dacă înțelege sistemul dual și îl vede ca pe un beneficiu", spune Alina Bratu.

Mai multe despre învățământul dual puteți afla în cadrul evenimentului EDUPROSUMMIT#1, ce va avea loc în data de 1 noiembrie. 

AHK România împreună cu Ambasada Germaniei la București organizează EDUPROSUMMIT#1Educate for Future. 

EDUPRO Summit este evenimentul dedicat promovării învățământului profesional dual ca alternativă viabilă la învățământul clasic. Este locul de întâlnire a tuturor actorilor implicați – autorități, școli, elevi, companii, pentru o mai bună înțelegere și cooperare. Este forum de dezbatere, un exemplu de bune practici și un model de urmat. Daca vreți să aflați mai multe despre această formă de învățământ, dacă căutați exemple de bune practică, dacă doriți să propuneți soluții pentru îmbunătățirea acestei forme de învățământ sau dacă pur și simplu sunteți pasionați de tot ce înseamnă învățământul din România atunci participați la această conferință. Evenimentul este susținut de Ministerul Educației, prin Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic.

Articol dezvoltat cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrii Româno-Germane




















1935 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version