Secțiune susținută de MedLife

​STUDIU Valorile profesorilor din România: Cât de toleranți sunt, în ce instituții au încredere și de ce văd sistemul de învățământ românesc ca fiind superior celui occidental

de R.F.     HotNews.ro
Miercuri, 17 octombrie 2018, 16:30 Actualitate | Educatie


Valorile profesorilor din Romania
Foto: Pixabay
​Atitudinile si valorile pe care le au profesorii față de societate, sistemul politic, profesie au un rol important în educarea elevilor pentru democrație, rolul lor nu este doar de a transmite informații legate de o materie.

In acest context, studiul Educație pentru democrație în școlile din România, realizat de Gabriel Bădescu, Claudiu Ivan, Daniela Angi, Oana Negru-Subțirică, de la Universitatea Babeş-Bolyai și-a propus să descopere care sunt atitudinile, valorile profesorilor, nivelurile de implicare civică, toleranță socială și încredere interpersonală, cum văd sistemul educațional din România, într-o perspectivă comparată în timp și față de alte țări.

Rezultate, pe scurt:

  • Numarul profesorilor cu un atașament scăzut față de prezența unui regim democratic în țară este îngrijorător.
  • Nivelul de toleranță socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de persoane decât în restul societății.
  • Cel puțin unul din opt profesori se pronunță în favoarea plasării elevilor romi în clase separate.
  • Proporția profesorilor care afirmă că mareșalul Ion Antonescu a avut un rol pozitiv în istorie este mai mare decât a celor care afirmă că rolul a fost negativ.
  • Școlile din rural au mai mulți profesori tineri, la începutul carierei didactice și profesori cu vârste apropiate de cele de pensionare decât școlile din urban. Diferențele sunt cele mai mari în cazul disciplinelor care contează cel mai mult pentru continuarea parcursului educațional.

Profesorii nu au încredere în sistemul politic din România


87% din totalul profesorilor apreciază un sistem politic democratic ca fiind o opțiune bună sau foarte bună pentru România.

Însă numărul profesorilor care au un atașament scăzut față de prezența unui regim democratic în țară este îngrijorător: 45% dintre profesori afirmă că ar fi foarte bine sau bine ca România să fie guvernată de un lider puternic, care ignoră rolul Parlamentului și al alegerilor, 14% ar aproba existența unui regim militar, iar 11% ar favoriza prezența unui sistem guvernat de lideri religioși.

Un alt aspect surprinzător este că în rândul profesorilor tineri, cu vârste până la 35 de ani, se regăsesc, comparativ, cele mai ridicate procente de respondenți care ar aprecia pozitiv aceste alternative nedemocratice.



Chiar dacă în contextul eșantionului vorbim despre o minoritate, merită notat că 14% dintre profesori ar aprecia ieșirea României din Uniunea Europeană ca fiind pozitivă.

Instituțiile în care profesorii au multă încredere sunt: armata (79%), biserica (62%) și poliția (59%). Doar 8% dintre respondenți au nivele ridicate de încredere în partide, 15% în Parlament și 19 % în Guvern.

În ceea ce privește nivelul de încredere socială, unul dintre ingredientele importante pentru facilitarea cooperării la nivelul comunităților și al societății, profesorii tind să aibă un nivel foarte redus, mai ridicat însă decât al celorlalți adulți din România.

Nivelul de toleranţă socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de persoane decât în restul societății.

Astfel, profesorii tind să fie mai reticenți în acceptarea în proximitate a imigranților, a persoanelor de rasă diferită, religie diferită sau care vorbesc o limbă diferită, însă au atitudini mai tolerante față de homosexualitate și avort, două dintre temele care generează în mod recurent controverse în dezbaterea publică din România.

Peste 60% dintre profesori și-au exprimat dezacordul în privința acordării în România a permisiunii ca persoanele de același sex să se căsătorească, iar mai mult de o treime dintre profesori consideră că homosexualitatea nu este niciodată justificată. Ambele opinii sunt cel mai bine reprezentate în rândul profesorilor celor mai tineri.

Grupurile respinse cel mai frecvent de către profesori sunt persoanele dependente de droguri (58.7%), respectiv cele dependente de alcool (53.6%).

Al treilea cel mai puțin dezirabil grup este reprezentat de persoanele de etnie romă (42.5%), alte categorii care cumulează procente ridicate ce desemnează atitudini negative fiind homosexualii (38.3%), persoanele care vorbesc o altă limbă (33.7%) și cuplurile în care partenerii nu sunt căsătoriți (33.1%).

Profesorii care predau în școli din mediul urban sunt mai toleranți decât cei din zonele rurale. Excepția se înregistrează atunci când este vorba despre persoanele de etnie romă, unde diferența dispare.

Cel puţin unul din opt profesori se pronunță în favoarea plasării elevilor romi în clase separate, și doar doar patru din cinci au optat pentru varianta învățării în clase diverse etnic. Profesorii care predau în școli cu dificultăți mari, care au vechime în profesie ridicată, fără studii postuniversitare, precum și cei de etnie maghiară, preferă mai frecvent o educație segregată pentru romi.

Luate împreună, datele cantitative și cele calitative arată, cu destulă claritate, faptul că o parte însemnată dintre profesori nu sunt pregătiți suficient pentru a lucra cu elevi care poartă cu ei povara unei istorii sociale nefavorabile, și că sistemul educațional amplifică aceste dificultăți.

Majoritatea profesorilor condamnă practicile referitoare la forme de violență în contextul familiei

Astfel, 85.6% consideră că niciodată nu e justificat ca soțul să își lovească partenera, iar 68.4% sunt de părere că lovirea copiilor de către părinți este un comportament care nu își găsește niciodată justificare. Sinuciderea (66.9%) și pedeapsa cu moartea (59.1%) se remarcă drept practici respinse de o mare parte dintre profesori. Au o acceptabilitate comparativ mult mai ridicată pentru practici legate de viața de cuplu, precum divorțul (9.9% îl consideră niciodată justificat) și relațiile sexuale premaritale (10.4%).

Dezvoltarea de abilități civice și deprinderi democratice în rândul elevilor

Tematicile pe care proporții ridicate de profesori se simt confortabil să le abordeze la dirigenție sau la orele de curs sunt rezolvarea conflictelor (87.2%), gândirea critică și autonomă (86.7%),drepturile și responsabilitățile cetățenilor (86.5%) și subiectele legate de mediu (85.8%). Subiectele care întrunesc procentele cele mai mici de autoevaluări pozitive sunt cele referitoare la migrație (52.1%), respectiv la vot și alegeri (67.9%).

Proporțiile profesorilor care consideră ca importante o serie de valori pe care școala le poate transmite elevilor, în plus față de cunoștințe (% din total eșantion)



Profesorii cred că învățământul din România este superior celui occidental

Profesorii cred ca învățământul autohton este superior celui din țările vestice, în timp ce 61% dintre profesori consideră că sistemul de educație de dinainte de 1989 avea o calitate superioară celui actual. Este remarcabil și faptul că plasarea în mediul rural nu influențează negativ aprecierea pozitivă a sistemului de educație.

Cu siguranță, există o distanță notabilă între aprecierile foarte pozitive discutate mai sus și plasarea relativă a elevilor din România în testările internaționale de tip PISA. Lipsa de calibrare dintre cele două dimensiuni poate sugera în schimb faptul că profesorii utilizează alte criterii de evaluare în plasarea educației autohtone pe o poziție superioară.

Sanse egale la educatie: Peste 70% dintre profesori consideră că școlile din România reușesc să ofere șanse egale tuturor copiilor, insa realitatea este alta

Este deseori menționată ideea că elevii din mediul rural au un dezavantaj față de cei din școlile de la oraș rezultat din resursele insuficiente pe care le dețin unele dintre familii, dar și din modul în care este asigurată resursa umană din școlile rurale, în care deseori se apelează la profesori suplinitori.

Valorile personale ale profesorului influențează modul în care se raportează la predare și învățare

De exemplu, profesorii caracterizați de deschidere către schimbare (care valorizează autonomia personală, independența, implicarea în acțiuni interesante și dificile) au o mai mare înclinare către predarea centrată pe elevi, în care primează particularitățile de învățare ale acestora din urmă. Valorile personale ale profesorilor au un impact nu doar asupra modalității în care aceștia își calibrează strategiile didactice, ci și asupra modului în care se raportează la meseria și identitatea de profesor.

Modul în care sunt formați profesorii trebuie să reflecte mai bine realitatea școlilor din România

Pentru a-i pregăti pe viitorii profesori pentru sistemul real de învățământ, curricula trebuie să integreze abordarea unor probleme cu care se vor confrunta la clasă (de exemplu, hărțuirea sau bullying), cu reguli și strategii care sunt utile în contextul nostru cultural. Apoi, stagiile de practică pentru viitorii profesori, în contexte reale de la clasă, îi pot ajuta să înțeleagă din postura cadrului didactic care sunt tradițiile (adaptative și mai puțin adaptative) respectate în sistemul nostru de învățământ.

Probleme in scoli:





Recomandări

  • Creștere substanțială a finanțării învățământului, în primul rând a salariilor pentru profesorii debutanți, pentru cei care lucrează cu elevi din categorii vulnerabile și pentru cei care predau în mediul rural.
  • Standarde mai stricte privind condițiile minimale pentru profesare, iar acestea ar trebui să fie aplicate uniform în raport cu nivelul școlar, tipul de localitate, și mediul social în care se află școala.
  • Pregătirea pentru profesie realizată în școli și în universități este deficitară, atât în ceea ce privește pregătirea pentru disciplinele de specialitate, cât și formarea de valori, deprinderi și norme civice în rândul viitorilor profesori.
  • Revizuirea ofertei de cursuri pentru a crește accentul asupra dezvoltării abilităților de lucru cu elevi din grupuri vulnerabile, pentru a contribui mai mult la dezvoltarea unor practici și convingeri legate de predare care au în centru elevul și caracteristicile sale unice de dezvoltare și învățare.
  • Educarea viitorilor profesori pentru a putea contribui mai eficient la formarea de buni cetățeni. Schimbările ar trebui să includă nu doar curricula propriu-zisă, ci şi modul în care materia este predată, natura climatului din școli și universități.

MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație! 


















3644 vizualizari

  • +2 (14 voturi)    
    Concluzie (Miercuri, 17 octombrie 2018, 17:00)

    bogdan192 [utilizator]

    Pentru cineva care intelege ce inseamna superioritatea iluzorie, concluzia e una singura: majoritatea profesorilor romani sunt incompetenti.
  • +8 (10 voturi)    
    Umbra comunismului (Joi, 18 octombrie 2018, 8:51)

    ABBV [utilizator]

    cu toate aspectele negative e inca mare, si oameni de valoare in invatamant asa de putini.
    Chiar si cei tineri sunt atinsi de ea. Regim militar sau religios ? Maimutelor nu proiectati frustrarea voastra pe generatiile tinere!
  • +1 (7 voturi)    
    caracteristici unice de invatare? (Joi, 18 octombrie 2018, 9:29)

    xan [utilizator]

    Serios?

    Uite asa ajung juniorii sa ceara la interviu mii de euro dar nu-s in stare nici sa isi lege sireturile singuri, pentru ca au fost indoctrinati ani de zile ca sunt atat de speciali si unici. Si cine raspunde pentru socul pe care il au cand se lovesc de realitate?

    Dar sa nu cumva sa spunem capacitati diferite de invatare ca e incorect politic si nu mai pupam bani de alt studiu.
  • +4 (8 voturi)    
    Din pacate e ce simteam de mult. (Joi, 18 octombrie 2018, 9:33)

    clint [utilizator]

    Am terminat cu scoala de ceva vreme, dar prostia si obtuzitatea profesorilor le simti acum, la maturitate, din pacate. Atunci, consideram ceva normal ca profesorii sa fie aroganti si chiar isterici, azi stiu ca era doar o metoda de a-si ascunde incompetenta.

    E bine ca aceste studii ies la suprafata. Sa stim cu totii ca profesorii sunt in multe cazuri niste minti "subtiri", imbuibate cu convingeri, ca deh, au un fals simt al superioritatii. Multi sunt niste spirite adormite care n-au provocari asa de mari in viata, cu toate ca daca ii asculti zici ca lucreaza la NASA...

    Comunismul a vrut un om nou, si pentru asta a creat mai intai niste cozi de topor care sa ii educe pe ceilalti. Educatia a insemnat eliminarea tuturor informatiilor care te puteau pune pe ganduri, simplificarea lor la niste adevaruri absolulte care conveneau propagandistic, gen romanii=daci+romani. A incercat sa elimine gandirea critica, dilematica, samd. Ne-a imbuibat cu Ion, Baltagul, opere literare in care oamenii isi acceptau soarta. Nimic despre oameni care isi depaseau conditia luptand cu ei, cu sistemul..

    Pentru asta, aparent a selectat si a promovat oamenii cu cea mai putina gandire critica dar si cu cele mai putine informatii care ii puteau pune pe ganduri. Mitul copilului de taran, ajuns constructor al socialismului, fie din pozitia de muncitor, profesor sau taran. Oamenii astia au luat de bun ce li s-a dat, nu au sapat, nu au cautat, si asa ne-am trezit cu niste plimbatori de cataloage obtuzi si aroganti.


    Aceste rezultate ar fi bine sa fie asezate langa ce spunea fostul ministru al invatamantului, M. Miclea despre sistemul de invatamant, care este croit nu pentru elev, ci pentru profesori, la presiunea si retorila lor.
  • +3 (3 voturi)    
    Sa consideri ca esti superior Occidentului (Joi, 18 octombrie 2018, 18:30)

    Dalinar [utilizator]

    Cand tu scoti analfabeti cu facultate….asta inseamna sa fii incompetent sau prost.


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version