Finanțarea în cercetare urmează performanța, iar pentru asta trebuie evaluate urgent, de experți internaționali, toate institutele de cercetare independente, din universități și din Academie. Apelul este lansatăde către Asociația Ad Astra, care reunește cercetători români din țară și din străinătate. Ca răspuns la proiectul de Ordonanță prin care Guvernul Dăncilă a încercat să schimbe regulile din cercetare prin centralizarea politică a banilor din domeniu, Asociația a lansat astăzi în dezbatere propria variantă de lege a cercetării.

Cercetarea din Romania, comparativ cu UEFoto: Asociatia Ad Astra a Cercetatorilor Romani
  • Amintim că președintele Klaus Iohannis a criticat dur ordonanța pe care Guvernul Dăncilă a pus-o în dezbatere în urmă cu o lună. "Cercetarea din România riscă să regreseze la nivelul anilor ’90", cu propunerile PSD pe cercetare, "care pun în pericol calitatea și independența cercetării din România și riscă să blocheze procesele de europenizare și internaționalizare ale acesteia", a avertizat pe 6 august 2018 președintele (Sursa și comunicatul integral).
  • Ministerul Cercetării, condus de Nicolae Burnete, a ales să răspundă ironic și l-a acuzat pe Iohannis de gravă dezinformare. Într-un comunicat intitulat “Defence line atac MCI de la Președintie”, Ministerul Cercetării scrie următoarele: Să încercăm să facem lumină în instituția prezidențială, sau cum ar spune latinul ”Fiat lux!”. (Sursa și detalii aici)
  • Ordonanța PSD-ALDE pe cercetare a fost criticată apoi și de președintele Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Câmpeanu, care a anunțat că nu susține acest proiect (Sursa și detalii aici

Cercetătorii Ad Astra spun că "pilonii pe care reforma în cercetare trebuie să se bazeze sunt: Finanțarea urmează performanța. Transparență totală în alocarea banului public. Stabilitate și predictibilitate în finanțarea cercetării".

Pentru ca banii publici să ajungă în mod real la cei performanți din sistem, Asociația susține că "trebuie demarate de urgență:

  • Evaluarea obiectivă a tuturor Institutelor și Infrastructurilor de Cercetare din România, inclusiv a celor din subordinea instituițiilor de învățământ superior, a Academiei Române și ale Academiilor de ramură.
  • Analiza modului in care este pusă în practică strategia națională de cercetare (SNCDI 3) și a rezultatelor intermediare ale acesteia.
  • Reforma profundă a Consiliilor din subordinea MCI/MEN
  • Ulterior, trebuie concepută strategia națională de cercetare pentru perioada următoare, SNCDI 4 (2021-2027)."

Cercetătorii atrag atenția că "o problemă sistemică, ce cauzează irosirea unei părți greu de cuantificat din bugetul național, este lipsa unei evaluări riguroase a Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare (INCD), Institutelor Academiei Române (I-AR), a Universităților (pe partea de cercetare, inclusiv Școlile doctorale), a Instalațiilor și Obiectivelor de Interes Național (IOIN), și a Infrastructurilor de Cercetare (IC), în general".

"Prima și ultima evaluare cu experți internaționali a INCD-urilor a avut loc în 2011-2012. Cu toate acestea, rapoartele experților au fost utilizate abia în 2016, adică la mai bine de 4 ani de la evaluarea propriu-zisă, în condițiile în care unele INCD-uri ar fi trebuit reevaluate la 3 ani, în baza calificativului slab obținut inițial. Este deci imperios necesar ca INCD-urile din subordinea MCI [Ministerul Cercetării și Inovării - n.red.] să fie evaluate de un corp de experți internaționali, iar finanțarea acestora să aibă loc conform principiului „finanțarea urmează performanța”", se arată în propunerea trimisă HotNews.ro.

"Toate evaluările instituționale și ale infrastructurilor de cercetare trebuie să aibă loc cu evitarea strictă a conflictelor de interese, folosind experți independenți în domeniu și într-un mod cu totul transparent", propune Ad Astra.

Procent din PIB alocat cercetării în statele membre UE din surse guvernamentale. Sursa: Ad Astra

Analiza Ad Astra asupra Ordonanței propuse de Guvernul Dăncilă în Cercetare:

  • "Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) a lansat recent în dezbatere publică un proiect de Ordonanță care abrogă OG 57/2002, cunoscută și ca Legea cercetării. Este adevărat că există o necesitate de actualizare a legislației cercetării și de armonizare cu legea educației naționale, în special în ce privește studiile doctorale și postdoctorale și cercetarea în universități.
  • Proiectul propus nu realizează însă acest obiectiv, textul propus constând, în principal, in schimbarea ordinii articolelor și textelor din legea actuală și în câteva modificări punctuale, cu impact în general negativ asupra mediului de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI) din România".

Printre propunerile din Ordonanța care afectează negativ cercetarea:

  • "UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării Dezvoltării și Inovării) este eliminată din poziția de principală agenție de finanțare a cercetării, cf. art 39, conducerea programelor din PNCDI (Programul Național de CDI) putând fi făcută doar de autoritatea de stat sau de instituții și unități, clar definite în proiect și printre care nu se regăsește UEFISCDI.
  • Impact: scăderea semnificativă a capacității administrative de gestionare a competițiilor de finanțare a cercetării din PNCDI.
  • Mecanismele de finanțare instituțională de bază și de finanțare instituțională complementară de susținere a performanței, introduse în 2011, sunt eliminate, rămânând în loc doar Programul Nucleu, adresat exclusiv INCDurilor. Finanțarea instituțională complementară de susținere a performanței este în prezent teoretic deschisă instituțiilor şi unităţilor de drept public şi de drept privat fără scop patrimonial, evaluate şi clasificate la nivelurile A+, A sau A-, deci inclusiv universităților, spitalelor, fundațiilor etc., nu doar INCDurilor.
  • Impact: mecanismele finanțării instituționale de bază și respectiv a celei complementare, de susținere a performanței (art. 67, pct. 6 și art. 68, din OG57/2002) dispar, fără să fi fost aplicate de la introducerea lor în lege încoace. Mecanismul nou propus este practic o reîntoarcere la finanțarea netransparentă, neconcurențială, destinată exclusiv INCDurilor".

Cercetătorii avertizează că bugetul Ministerului Cercetării "se situează constant în jurul valorii de 0,2% din PIB". Ministerul alocă, în medie, "25% din bugetul propriu Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare (INCD), în timp ce un procent considerabil (~40%) figurează la categoria „Proiecte CDI”", spune Ad Astra.

Cercetătorii atrag, însă, atenția că folosirea banilor pe aceste proiecte CDI este "dificil de verificat, doar o parte din aceștia fiind rulați prin UEFISCDI, principala unitate executivă de finanțare a cercetării în plan național și care se caracterizează printr-o activitate majoritar transparentă. Bugetul anual al UEFISCDI, ca procent din cel al MCI, se situează în general în jurul valorii de 25%".

Descarcă de aici propunerile privind noua lege a cercetării lansate în dezbatere de Asociația Ad Astra

Propuneri Ad Astra pentru o noua Lege in Cercetare

Citește și: