​Nicolae Postăvaru este noul președinte al Consiliului din Ministerul Educației care fundamentează alocarea locurilor bugetate la universități. Ministerul a publicat în Monitorul Oficial ordinul cu noua componență care înlocuiește Consiliul numit de Mircea Dumitru. Profesor la Universitatea de Construcții din București, Postăvaru a fost director al unui program controversat de reabilitare școlară cu finanțare europeană, are un “curs postuniversitar ANI”, este autor al cărții “Teoria Managementului Energetic Uman” publicată la Editura Matrix Rom și este pasionat de parapsihologie, potrivit CV-ului său. De asemenea, este coautor, alături de Mihnea Costoiu și Sorin Cîmpeanu, a altor două cărți.

Nicolae PostavaruFoto: sd.utcb.ro

• Ministerul Educației a publicat miercuri, 11 aprilie 2018, în Monitorul Oficial Ordinul nr. 3.330/2018 semnat de ministrul Valentin Popa privind aprobarea componenței Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS).
• Este vorba despre Consiliul care concepe metodologia pe baza căreia Ministerul Educației alocă universităților locurile finanțate cu bani de la buget la licență, master și doctorat.
• Anterior, la conducerea forului a fost istoricul Bogdan Murgescu, profesor la Universitatea din București, fost consilier al lui Adrian Curaj pe când acesta era ministru al Educației în guvernul tehnocrat.
• Amintim ca în urmă cu o lună acesta a acuzat Ministerul că l-a schimbat în mod abuziv din funcție, în timp ce autoritatea a spus că motivul îl reprezintă dezacordul public exprimat de către universități cu privire la cifrele de școlarizare
  
•  a depus plângere prealabilă la Ministerul Educației, pentru revocarea ordinului prin care ministrul Valentin Popa a schimbat componența Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS)
  
• În ceea ce privește alocările recente de locuri la licență, master și doctorat despre care HotNews.ro a scris pe larg, Murgescu a declarat că nu au fost făcute pe metodologia pe care a realizat-o

Noul președinte al Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS) este Nicolae Postăvaru, profesor la Universitatea de Construcții din București, în domeniul management, marketing in construcții si investiții. Potrivit CV-ului publicat pe site-ul Universității de Construcții, Postăvaru a fost din 2013 președinte al Autorității Naționale pentru Calificări, din subordinea Ministerului Educației, este expert pe fonduri structurale, trainer cu cursuri recunoscute de Ministerul Muncii și Ministerul Educației Naționale.

• Descarcă de aici CV-ul lui Nicolae Postăvaru

A scris mai multe cărți, printre care și “Teoria Managementului Energetic Uman” publicată la Editura Matrix Rom, în care atinge subiecte precum “Energia si Karma” sau “Chakra”. De altfel, este pasionat de parapsihologie, potrivit informațiilor pe care le-a publicat în propriul CV.

Nicolae Postăvaru este și coautor, alături de foștii miniștri Mihnea Costoiu și Sorin Cîmpeanu, a două cărți publicate tot la Editura Matrix Rom: Managementul sistemului de educatie si formare profesionala continua și Managementul strategic al sistemului de educatie.

În 2013 a urmat un “curs postuniversitar ANI”.

A fost director în Ministerul Educației al unui program în valoare de 201 mil. euro pe Reabilitare Infrastructură Școlară finanțat de Banca Europeană de Investiții (BEI), precum și al unui program de 34 de milioane de dolari pe Infrastructură Rurală Școlară finanțat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și de Banca de Dezvoltare a Comunității Europene (BDCE). Ambele poziții de conducere le-a avut în perioada 2003-2005, potrivit CV-ului.

În 1999-2004 a fost director al programului de reabilitare școli, în Ministerul Educației, și a derulat un proiect în valoare de 130 milioane dolari finanțat de BIRD și BDCE “apreciat cu higly satisfactory de catre Banca Mondiala”, după cum scrie în CV-ul său.

Presa a relatat că Nicolae Postăvaru a demisionat de la Ministerul Educației în 2005 când ministru a venit Mircea Miclea, după ce Postăvaru a fost acuzat de mai multe nereguli în proiectele de reabilitare a școlilor, precum și de faptul că ar fi încheiat contract de consultanță cu o firmă particulară al cărui membru fondator era. Sursa și detalii aici

În 1986-1991 a fost Manager de Proiect la Institutul Național pentru Protecția Muncii. În 1995 a devenit doctor inginer la Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB), pe care a absolvit-o în 1979.

Declarația de avere

Nicolae Postăvaru deține împreună cu soția sa, Cristina Icociu, două terenuri de peste 5.000 de metri pătrați în satul Lunca Frumoasă din Buzău, unul de aproape 3.000 mp în satul Cornu de jos din Prahova, unul de peste 2.000 mp în Lunca Frumoasă, precum și 6 hectare în Colteni-Buzău, toate cumpărate începând din 2001. Mai deține din 2005 un teren de aproape 1.500 mp în Otopeni, mai multe terenuri agricole în Dridu, Ialomița, și în Corbu, Constanța.

Are două case în Lunca Frumoasă din Buzău și în Cornu de jos din Prahova, cumpărate în 2001 și în 2008, a doua luată prin credit.

Are patru împrumuturi bancare, în valoare cumulată de 186.000 euro.

Soția sa, Cristina Icociu, este de asemenea angajată a Ministerului Educației, unde a fost și director al Direcției juridice.

Potrivit declarației de avere pe 2017, Nicolae Postăvaru a încasat din activitatea didactică de la Universitatea Tehnică de Construcții și de la Universitatea din București un venit anual de 72.200 lei, de la Autoritatea Națională pentru Calificări - 36.560 lei, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC” unde este în Consiliul de Administrație 28.714 lei, de la Universitatea Politehnica București 38.000 lei pentru Formare continuă, iar de la Universitatea Atheneum 5.000 de lei pentru activitate didactică.

• Descarca de aici declaratia de avere a lui Nicolae Postavaru

• Descarca de aici declaratia de interese a lui Nicolae Postavaru

Noua componență a CNSPIS, aprobată de ministrul Valentin Popa

1. Nicolae Postăvaru - președinte CNSPIS - Universitatea Tehnică de Construcții București

2. Alina Claudia Petrescu-Nita - vicepreședinte - Universitatea Politehnica din București

3. Vasile Alecsandru Strat - vicepreședinte - Academia de Studii Economice

4. Vlad Ștefan Barbu, University of Rouen, Laboratory of Mathematics Raphael Salem

5. Liviu Cadariu-Brailoiu, Universitatea Politehnica din Timișoara

6. Dan Chiribuca, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

7. Florentina Ligia Furtunescu, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București

8. Ovidiu-Aurel Ghiuță, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava

9. Adrian Hatos, Universitatea din Oradea

10. Dumitru-Marcel Istrate, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași

11. Leonardo-Geo Mănescu, Universitatea din Craiova

12. Valentin Năvrăpescu, Universitatea Politehnica din București

13. Mihaela Marinela Păun, Universitatea din București

14. Carmen Pintilescu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

15. Adela Socol, Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia

16. Răzvan Ionuț Teodorescu, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București

17. Emilia Țițan, Academia de Studii Economice

(sursa)

Vechea componenta a CNSPIS, aprobată de fostul ministru Mircea Dumitru din guvernul tehnocrat Cioloș

1. Bogdan Murgescu, președinte CNSPIS, Universitatea din București

2. Mihai Păunescu, vicepreședinte CNSPIS, Școala Națională de Studii Politice și Administrative

3. Emilia Țițan, vicepreședinte CNSPIS, Academia de Studii Economice din București

4. Gabriel Bădescu, membru CNSPIS, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca

5. Vlad Ștefan Barbu, membru CNSPIS, University of Rouen, Laboratory of Mathematics Raphael Salem

6. Carmen Buzea, membru CNSPIS, Universitatea Transilvania Brașov

7. Călin-Adrian Comeș, membru CNSPIS, Universitatea Petru Maior - Târgu Mureș

8. Adriana Anamaria Davidescu, membru CNSPIS, Academia de Studii Economice din București

9. Andreea Didilescu, membru CNSPIS, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București

10. Mihai Dimian, membru CNSPIS, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava

11. Ovidiu-Aurel Ghiuță, membru CNSPIS, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava

12. Mihai Gîrțu, membru CNSPIS, Universitatea Ovidius din Constanța

13. Adrian Hatos, Secretar general, Universitatea din Oradea

14. Luminița Moraru, membru CNSPIS, Universitatea Dunărea de Jos - Galați

15. Mircea-Ionuț Petrescu, membru CNSPIS, Universitatea Politehnica din București

16. Vasile Alecsandru Strat, membru CNSPIS, Academia de Studii Economice din București

17. Claudiu Tufiș, membru CNSPIS, Universitatea din București

(sursa)

Citește și:

• Șeful consiliului care propune cifrele de școlarizare, pe baza căruia se alocă banii pentru universități, susține că a fost schimbat abuziv / Ministerul Educației: Motivul îl reprezintă dezacordul public exprimat de către universități

• DOCUMENT Lovitură de milioane de euro pentru universitățile vocale împotriva puterii: Sute de locuri le-au fost tăiate la Master și Doctorat / Câte locuri au primit universitățile care l-au susținut pe ministrul Educației și ce spune Ministerul

• DOCUMENT Universitățile critice cu guvernele primesc mai puțini bani de la buget. Care sunt cele mai mari universități, în funcție de numărul de locuri bugetate la licență
  

• Răspuns fără precedent al Universității din București, la alocarea de către Ministerul Educației a cifrei de școlarizare: „Cu ură și cu răzbunare, dl. Ministru Popa, alături de colegii săi de partid, dl. Dragnea și d-na Dăncilă, au tăiat drastic din locurile la admitere ale celor mai vechi și mai prestigioase universități”

• Ministerul Educației acuză Universitatea din București de derapaje de la buna guvernanță și pune la îndoială calificativul "Grad de încredere ridicat" primit la evaluarea instituțională