​​Evaluarea de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a începe în 7 mai, cu testarea la Română a elevilor de a II-a. Rezultatele nu se trec în catalog, testările sunt făcute pe model PISA și sunt menite să îi ajute pe părinți să vadă dacă învățătorul de la clasa îl supra sau subevaluează pe copil, să afle încă de la început care sunt lacunele elevului și cum să îl ajute peste vară, iar pe copil să nu resimtă șocul primului examen din viața sa la 14 ani. Rezultatele Nu sunt publicate, însă, tot pe model PISA, astfel că nimeni nu știe, de fapt, care e nivelul mediu național. Ministrul Educației, Valentin Popa, susține pentru HotNews.ro ca “are în vedere îmbunătățirea legislației și a instrumentelor de evaluare”, fără a da însă nici un alt detaliu. Ministrul a anunțat că portofoliul educaţional al elevului va deveni operațional cu generaţia de elevi care acum sunt în clasa a V-a, însă documentul nu e gata, ci e în lucru la Minister.

Elevi la clasaFoto: Agerpres

Învățătorii și profesorii trebuie să realizeze planuri individualizate de învățare pentru elevii ale căror rezultate la evaluări au indicat anumite lacune, planuri pe care să le arate și părinților pentru a lucra împreună pentru ridicarea nivelului copilului. Într-un raport publicat în urmă cu un an, OECD și UNICEF au avertizat, însă, că Ministerul Educației nu a realizat un model de plan individualizat de învățare și nici portofoliul elevului, în care trebuia integrate rezultatele evaluărilor.

“Planurile individualizate de învățare și portofoliul elevului, prevăzute în Legea educației din 2011, reprezintă instrumente pozitive ce încurajează învățarea mai diferențiată, ghidată de elev. Pentru a avea impactul scontat, însă, este nevoie de sprijin mai consistent. Crearea unui model standard pentru planurile de învățare i-ar putea ajuta pe profesori să le elaboreze și să le folosească la clasă”, se arată în raportul OECD.

Pentru a vedea ce a făcut Ministerul Educației în anul care a trecut de la raportul OECD și UNICEF, dar și care sunt planurile noului ministru cu aceste evaluări, HotNews.ro i-a trimis o serie de întrebări ministrului Educației, Valentin Popa.

Vezi mai jos răspunsurile trimise de biroul de presă al Ministerului Educației la întrebările transmise de HotNews.ro ministrului Educației, Valentin Popa

Valentin Popa

Valentin Popa

Foto: Hotnews

Rep: A realizat Ministerul Educației sau are în plan de realizare un model standard de plan de învăţare diferenţiată?

Valentin Popa:Evaluările la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a operează cu instrumente de evaluare elaborate după modelul testelor internaţionale (de exemplu PISA, TIMSS, PIRLS) și sunt proiectate ca programe de evaluare obiective, constatatoare, menite să pună la dispoziţia diferitelor categorii de beneficiari ai sistemului o varietate de informaţii care pot fi utilizate în vederea optimizării diferitelor aspecte ale procesului educaţional.

Rezultatele obținute în urma desfășurării evaluărilor naționale supuse discuției nu sunt utilizate pentru ierarhizarea elevilor, pentru stabilirea unui nivel, fie el mediu sau de alt tip. Acestea sunt folosite pentru evidențierea unor deficiențe/dificultăți de învățare, a căror remediere poate conduce la optimizarea învățării, în special prin întocmirea planurilor de învățare individualizată, urmată de planificarea unor activități/ore de remediere/recuperare.

Mai mult, decizia privind elaborarea planului individualizat de învăţare al elevului se ia coroborând rezultatele la EN cu datele şi observaţiile înregistrate de-a lungul parcursului educaţional al elevului. După finalizare, planurile individualizate de învăţare ale elevilor sunt comunicate părinţilor/reprezentanţilor legali ai elevilor, care semnează un proces-verbal de luare la cunoştinţă a informaţiilor referitoare la rezultatele elevului la EN şi, după caz, la măsurile prevăzute în planul individualizat de învăţare.

Rep: Aveţi în vedere realizarea de formări ale profesorilor, astfel încât aceştia să înţeleagă punctarea testelor, să le explice părinţilor ce să facă acasă cu copiii pentru îndreptarea problemelor?

Valentin Popa:Ministerul Educației Naționale a derulat și implementează în continuare proiecte pentru formarea profesională a profesorilor.

Pentru îmbunătățirea continuă a competențelor cadrelor didactice, MEN a inițiat programul „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” (CRED), care a fost aprobat de către Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman. În cadrul acestuia vor fi formați, în următorii patru ani, 55.000 de profesori din învățământul primar și gimnazial (15.000 - primar și 40.000 - gimnazial) pentru a desfășura procesul de predare - învățare în conformitate cu noile planuri-cadru și programe școlare aferente celor două cicluri de învățământ. ­­­­

Totodată, vor fi elaborate și distribuite ghiduri metodologice care să susțină activitatea cadrelor didactice în aplicare la clasă a noilor programe școlare, reprezentând un element important de explicitare și exemplificare a programelor școlare, inclusiv a componentei evaluative. Prin proiectul POSDRU/55/1.1/S/35279 „Un învăţământ performant bazat pe decizii fundamentate - Strategii de valorificare a evaluărilor internaţionale privind rezultatele învăţării”, al cărui beneficiar a fost Ministerul Educaţiei Naţionale au fost formate peste 1.600 de cadre didactice.

Pornind de la rezultatele învăţării revelate de studiile TIMSS şi PIRLS, au fost organizate sesiuni de formare a inspectorilor şcolari, a directorilor de scoli şi a personalului cu responsabilităţi în proiectarea curriculară şi evaluare, focalizate pe utilizarea de strategii inovative în proiectarea și organizarea demersului didactic în vederea remedierii greșelilor tipice la matematică, științe și lectură.

Rep: Aveți în vedere modificarea raportului public de prezentare a rezultatelor? În prezent, el este atât de stufos, încât părinții nu pot înțelege care este nivelul copilului, faţă de cel la nivel național şi nici prin raportare la rezultatele scontate. Dacă da, când și cum vor fi prezentate rezultatele, la nivel naţional, de la evaluările de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a?

Valentin Popa:Ultimele rapoarte naționale privind evaluările la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a administrare în anul școlar 2016-2017 pot fi găsite la următoarele linkuri:

Raportul național este redactat într-un limbaj accesibil tuturor factorilor implicați în educarea elevilor. Cadrul didactic este cel care le prezintă părinților elevilor rezultatele elevilor și care le explică elementele de interpretare prezente în Raportul național. Evaluările la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a beneficiază, în mod asemănător testărilor internaționale PISA, TIMSS, PIRLS, de coduri asociate unor descriptori de performanță, detaliați în așa fel încât să indice nivelul de atingere a competențelor prevăzute în programele școlare în vigoare. Faptul că rezultatele elevilor nu sunt ,,cuantificate” prin note sau prin calificative este în concordanţă cu exemplele de bune practici identificate în alte sisteme educaţionale europene.

Ministerul Educației Naționale are în vedere îmbunătățirea legislației și a instrumentelor de evaluare, existând deschidere pentru implementarea modelelor de succes din alte țări sau luarea în considerare a altor soluții propuse pentru ca rezultatele acestor evaluări să fie interpretate mai ușor de către părinți și profesori.

Rep: Care este stadiul la care se află în prezent "portofoliul educațional al elevului", act menţionat în lege încă din 2011, dar neoperaţionalizat nici până în acum?

Valentin Popa: În conformitate cu prevederile OUG nr. 96/8 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, portofoliul educaţional al elevului va deveni operațional, prin luarea în considerare la admiterea în învățământul liceal sau în învățământul profesional, începând cu anul școlar 2021 - 2022, mai exact cu generaţia de elevi care a început clasa a V-a în anul şcolar 2017 - 2018.

În acest scop, la nivelul MEN, un grup de lucru elaborează, până la șfârșitul anului școlar 2018-2019, un model de portofoliu educaționalde care să beneficieze toți elevii care fac parte din sistemul de învățământ românesc.

Calendarul Evaluărilor Naționale de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a

Evaluarea elevilor la finalul clasei a II-a:

7 mai 2018:Limba romana - Scris

7 mai 2018:Limba materna - Scris

8 mai 2018:Limba romana - Citit

8 mai 2018:Limba materna - Citit

9 mai 2018:Matematica

10 mai 2018: Limba romana pentru minoritatile nationale - Scris-Citit

Evaluarea elevilor la finalul clasei a IV-a:

15 mai 2018:Limba romana

16 mai 2018:Matematica

17 mai 2018:Limba materna

Evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a:

23 mai 2018:Limba si comunicare

24 mai 2018:Matematica si Stiinte ale Naturii

(Sursa)

Evaluările de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a pot fi un ajutor pentru părinți și copii: părinții află care este nivelul onest al celui mic în fața unor subiecte făcute de altcineva decât învățătoarea de la clasă, află din timp (clasa a II-a) care sunt lacunele (dacă ele există) și își poate evalua atât învățătorul, cât și efortul copilului - odată cu evaluarea de la clasa a IV-a. De cealaltă parte, copilul se “antrenează” în siguranță cu testările naționale, pentru că notele acestea nu sunt trecute în catalog. În plus, atât copilul, cât și părintele sunt feriți de șocul examenului de la finalul clasei a VIII-a, până acum câțiva ani primul examen pe care copilul îl dădea.

Aceste testări au fost introduse prin Legea educației din 2011 si sunt organizate la nivel național din 2014.

Sindicatele și parte a corpului profesoral se luptă, însă, de câțiva ani să facă dispărute din lege aceste evaluări. Potrivit surselor HotNews.ro, motivele sunt următoarele: oricine poate vedea efortul pe care l-a depus învățătorul la clasă (cum au evoluat copiii de la a II-a la a IV-a), rezultatele evaluărilor pot fi folosite pentru o eventuală viitoare salarizare bazată pe performanță, mare parte a profesorilor nu au fost formați pentru înțelegerea evaluărilor și echiparea părinților cu instrumentele necesare pentru a corecta și ei, acasă, lacunele identificate de aceste evaluări în educația copilului. Un alt motiv de supărare pentru profesori este faptul că sunt nevoiți să corecteze un alt tip de testari decat cele uzuale, activitate cronofaga si considerata de ei fara finalitate practica.

Efectul: evaluările sunt trecute în irelevantă de Ministerul Educației, care nu a publicat niciodată până acum nivelul mediu al elevilor la fiecare din aceste testări, astfel încât părintele să aibă cu ce să își compare rezultatele copiilor, iar societatea să știe ce se întâmplă cu copiii în gimnaziu. În locul unor concluzii clare și simple ale ale rezultatelor, care să poată fi înțelese și folosite de orice părinte, Ministerul Educației publică în fiecare an o analiză elaborată și complexă, de peste 100 de pagini, greu de înțeles și la fel de dificil de găsit pe site-ul oficial al ministerului.

Ce spunea OCDE în urmă cu un an, despre aceste evaluări

În urmă cu un an, pe 8 mai 2017, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE, cea care organizeaza testele PISA) și UNICEF au publicat un raport cu privire la evaluările și examinările din sistemul de educație din România (sursa).

“Noile evaluări naționale de la clasele a II-a și a VI-a au fost introduse în scopul diagnozei nivelului de învățare al elevilor, ca un punct de plecare pentru o abordare mai individualizată. Cu toate acestea, nu au fost dezvoltate planurile individualizate de învățare și portofoliul elevului, în care trebuiau integrate rezultatele evaluărilor”, arata studiul.

“Planurile individualizate de învățare și portofoliul elevului, prevăzute în Legea educației din 2011, reprezintă instrumente pozitive ce încurajează învățarea mai diferențiată, ghidată de elev. Pentru a avea impactul scontat, însă, este nevoie de sprijin mai consistent. Crearea unui model standard pentru planurile de învățare i-ar putea ajuta pe profesori să le elaboreze și să le folosească la clasă. Ar fi de apreciat și o îndrumare centrală referitoare la modul în care ar trebui integrate rezultatele evaluărilor în planuri și cum pot interpreta cadrele didactice aceste rezultate pentru a ghida învățarea pe viitor. Cadrele didactice au nevoie și de îndrumare cu privire la modul în care pot folosi planurile respective pentru a implica elevii într-o discuție despre propriile lor obiective de învățare, în așa fel încât planurile să poată contribui la dezvoltarea competenței elevilor de 'a învăța să învețe'", avertizeaza autorii raportului.

Potrivit acestora, “in prezent, rezultatele evaluării de la clasa a IV-a sunt raportate la nivel național prin prezentarea proporției elevilor ce au răspuns corect la întrebări, cu corelarea fiecărui item la obiectivele de învățare. Aceste informații sunt importante pentru a înțelege performanțele elevilor la nivelul curriculumului și ar trebui să fie furnizate în continuare. Însă, responsabilii de politici și publicul nu obțin principalele informații pe care ar trebui să le ofere o evaluare de monitorizare a sistemului, respectiv cât de bine stăpânesc elevii ceea ce statul dorește ca ei să știe în general. O raportare a rezultatelor de la clasa a IV-a în funcție de proporția elevilor ce ating standardele de învățare naționale ar permite acest lucru”.

“Raportarea rezultatelor trebuie (…) aliniată la standardele de învățare astfel încât profesorii, elevii și părinții să înțeleagă clar măsura în care un elev stăpânește competențele de bază și orice eventuale decalaje și dificulți de învățare”, spun autorii raportului. Aceștia atrag atenția că profesorii trebuie formați mai bine, pentru a înțelege cum să folosească la clasă rezultatele de la aceste evaluări, în scopul îmbunătățirii rezultatelor elevilor.

Iată un fragment din raportul OECD: “Cadrele didactice din România trebuie să înțeleagă mai bine care sunt așteptările de învățare naționale, pentru a putea planifica eficient activitatea pedagogică, a evalua într-un mod unitar și corect nivelul de învățare al elevilor și a oferi elevilor feedback util care să le permită să progreseze. Au nevoie, în special, de sprijin ca să-și dezvolte capacitatea de a folosi examinarea într-o manieră formativă și de a o integra în practica lor didactică. Deși sistemul de învățământ românesc s-a modernizat mult în ultimele decenii, evaluarea la clasă se rezumă, în continuare, adesea la teste scrise sumative, recurgându-se rar la evaluarea formativă ce implică feedback prompt și personalizat, dar și intervenții didactice corespunzătoare. S-a constatat că, dintre toate intervențiile de politică educațională, evaluarea formativă are un impact extrem de pozitiv asupra performanțelor elevilor. În prezent, cadrele didactice din România beneficiază de pregătire practică limitată în domeniul evaluării, sprijin și îndrumare reduse cu privire la modul în care ar putea-o folosi, iar ponderea semnificativă a evaluărilor externe oferă cadrelor didactice puține oportunități să își exercite și să câștige încredere în raționamentul lor profesional”.

Experții OECD și UNICEF le recomanda autorităților române să le ofere profesorilor “instrucțiuni referitoare la elaborarea planurilor individuale de învățare pe baza rezultatelor elevilor”.

“În condițiile în care profesorii nu beneficiază de sprijin cu privire la modul în care pot să ofere feedback elevilor și să își adapteze abordările didactice la nevoile școlarilor, evaluările naționale nu prea au reușit să încurajeze învățarea diferențiată. În prezent, în majoritatea școlilor, acestea sunt percepute mai degrabă ca un instrument de raportare centrală decât ca un mecanism de îmbunătățire a procesului de predare și învățare la clasă”, se mai arătă în raport.

În ceea ce privește evaluările de la clasele a II-a și a VI-a, raportul OECD precizează că instrucțiunile de punctare pe care profesorii le primesc de la nivel central “indică doar răspunsurile care trebuie punctate ca fiind corecte sau parțial corecte”.

Citeste si: