​​La începutul anilor 2010, impactul rețelelor de socializare a dus la scăderea interesului cititorilor pentru o serie întreaga de produse editoriale online: ziare, reviste, bloguri specializate etc. Era, practic, începutul perioadei „dacă nu ai cont pe Facebook, nu exiști”. Povestea de mai jos descrie un episod interesant pe care l-am trăit, în acele vremuri, ca blogger de vin.

Răzvan AvramFoto: Hotnews

În 2010, făceam parte dintr-o mică dar entuziastă comunitate de pasionați de vin. Ne întâlneam pe la crame, la lansări de vin, sau chiar fără niciun motiv anume, doar ca să socializăm. Tot în același an, mi- am lansat și blogul personal de vin, că doar nu era să rămân mai prejos ca ceilalți membri ai comunității, care aveau deja „așa ceva”. Între noi fie vorba, privind în urmă la cât eram de mândru, pe atunci, de scrierile mele despre vin, nu pot decât să zâmbesc cu o oarecare condescendență.

În timp ce noi, pasionații de vin, eram foarte ocupați să ne citim reciproc blogurile, rețelele de socializare creșteau vertiginos. Deh, telefoanele mobile să trăiască... Deja, prin 2012, dacă nu scriai și pe Facebook, degeaba mai scriai pe blog. Așa încât, fără să ne dăm seama când s-a întâmplat chestia asta, am ajuns la remorca „rețelelor”. Ca să-ți mai citească cineva blogul (de vin sau de orice altceva, de fapt) trebuia musai să faci postări și pe rețelele de socializare.

Vă puteți imagina, în acest context, că entuziasmul de a scrie pe blogurile de vin a scăzut vertiginos. Cei care scriau zilnic sau săptămânal, au ajuns să scrie lunar sau anual. Alții, pur și simplu, nu au mai scris deloc. Toate textele și dezbaterile s-au mutat pe Facebook. Unii vor spune că a fost o evoluție naturală. Alții, mai cârcotași, vor spune că a fost o involuție nefericită. Probabil că și unii și alții ar avea, într-un fel, dreptate.

Însă, din fericire pentru bloggingul de vin, istoria nu s-a oprit aici. La începutul anului 2012, Orlando Nicoară (pe atunci, director general la Mediafax Group) mi-a aruncat, cu multă iscusință, o provocare pe care (din orgoliu, evident) n-am putut s-o refuz: să proiectăm împreună un site de marketing și vânzări de vin, care să conțină și o importantă componentă editorială. Zis și făcut: în iunie 2012 a apărut UnVinPeZi.ro, cel mai important blog colectiv de vin din România. Sigur că a existat și un „efect colateral” al acestui proiect editorial: importante vânzări online de vin (la drept vorbind, exact ce și-a dorit Adrian Sârbu, investitorul inițial). Noi însă, „bloggerii de la UnVinPeZi”, cei care scriam, prin rotație, câte 3 recenzii în fiecare zi, am văzut proiectul ca o șansă de a contrabalansa declinul blogurilor noastre.

Au trecut 10 ani și ambele părți și-au văzut visul cu ochii. Site-ul face vânzări pentru investitori (care s- au schimbat, de mai multe ori, între timp), iar noi, cei 15 „experți în vin” (așa cum, în mod nefericit, am fost porecliți pe site), scriem și în prezent, prin rotație, câte 3 recenzii zilnice pe acest blog colectiv. Ce avem de câștigat, vă veți întreba poate... Nimic, în afara faptului că am reușit, astfel, să gustăm sute de vinuri bune pe gratis și să ne dăm cu părerea liber despre ele. Pentru niște adevărați pasionați de vin, asta e chiar mai mult decât suficient. Nu în ultimul rând, îmi place să cred că există un câștig și pentru cei care ne citesc, chiar fără să cumpere vin... Da, știu, sunt naiv. Blogul de vin a murit. Trăiască blogul de vin!