Se va scumpi vinul românesc în 2022? Dacă da, când se vor produce creşterile de preţ, cu cât (procentual) şi, mai ales, de ce? Am pus aceste întrebări mai multor producători de vin din România, iar răspunsurile le puteţi citi în cele ce urmează.
Dana Sofia (Crama Basilescu)
Cererea este elastică pe această piaţă, mai ales în contextul actual. Input-urile au crescut: costul energiei, combustibilului, forţei de muncă, hârtie etc. Pentru a rămâne în piaţă, o parte din aceste creşteri de costuri vor fi susţinute de către producătorul român de vinuri. Creşterile de preţ vor fi inegale pe diverse segmente de calitate şi target consumatori: vinurile ieftine vor înregistra creşteri foarte mici sau deloc (targetul cu venituri mici), iar vinurile de calitate medie sau premium vor înregistra creşteri mici. În concluzie, creşterea preţurilor la vinuri va fi mică, ţinând cont de evoluţia economică, de pandemie şi de noul comportament de consum. Marja de profit a producătorului va scădea foarte mult.
Mircea Matei (Villa Vinea)
Estimez o creştere cuprinsă între 7% şi 10% determinată de creşterea costurilor de salarii, atât în vie cât şi în cramă şi de preţul materialelor de îmbuteliere, sticle, cutii, etichete, energie electrică, gaz, combustibilul pentru transport şi deplasare etc.
Gabriel Roceanu (Crama Oprişor)
În conjunctura actuală, economică şi socială, dominată de incertitudini şi imprevizibil, aş completa tema de dezbatere cu întrebarea: “ar avea succes piaţa vinului dacă şi-ar alinia preţurile, în valori absolute, la nivelurile impuse de masivele creşteri globale ale costurilor energiei şi ale materiilor prime?” Dacă ar fi să privim simplist evoluţia economiei mondiale, am vedea ultimele şase luni ale anului 2021 dominate de „breaking news”-uri despre creşteri majore ale preţurilor. Sunt evidente mişcările de preţ ale celor mai multe industrii macro, care produc resurse energetice şi materii prime, raportate la perioada similară a anului 2020. Ar trebui să găsim răspunsul la întrebarea: „de ce unii furnizori au crescut preţurile?” Nu cumva cererea din piaţă a devenit mai mare decât oferta? Se pare că răspunsul ar fi „da!” Oare este la fel şi în cazul industriei vinului? Cererea de vin este mai mare decât oferta? Se pare că nu. Şi uite cum am ajuns rapid la o ecuaţie extrem de dificil de rezolvat.
Costul input-urilor a crescut, oferta de vinuri din piaţa este din belşug, iar indicatorul “preţ” este deseori determinant pentru end-user în decizia de cumpărare. Cu toate că sunt puşi în faţa acestor provocări economice, producătorii din industria viti-vinicolă au totuşi şansa de a opera într-un domeniu în care obiectivul final - satisfacţia clientului - se construieşte din componente mult mai însemnate decât cifrele matematice. Din punctul nostru de vedere, orice criză economică ne obligă, în primul rând, să menţinem nealterată calitatea şi chiar să creştem valoarea organoleptică a vinurilor după fiecare recoltă. Am sentimentul că foarte mulţi producători de vinuri din România îşi doresc acelaşi lucru, iar strategia de dezvoltare a fiecăruia conţine componentă de calitate ca cel mai important avantaj competitiv. Bineînţeles că preţul de vânzare susţine orice business. Şi aici intervin mecanismele de optimizare a proceselor prin care orice producător îşi dimensionează producţia, atât în podgorie cât şi în cramă. În aşa fel încât, şocurile generate de creşterile de costuri ale energiei, combustibililor, materialelor etc. să aibă efecte minime în echilibrul calitate/preţ al fiecărui tip de vin vândut către consumator.
Ion Vladoi (Domeniul Vladoi)
În 2020 a fost secetă, iar producţia a fost redusă cu 30-40% faţă de normal. Anul 2021 a debutat cu ploi şi atac de mană după înfloritul viei, iar producţia a fost redusă cu 50% faţă de normal. În paralel s-au înregistrat scumpiri la fungicide cu 15-20%, la sticle şi dopuri cu 20-25%, iar vânzările au scăzut din cauza crizei sanitare. Nu în ultimul rând, salariile au fost ajustate cu 30-40% în plus pentru ca personalul să nu plece la alţi angajatori, sau în străinătate. În concluzie, o creştere a preţului de vânzare a vinului cu 25-30% s-ar justifica (din analiza costurilor), dar creşterea va fi mult mai mică, de circa 10%, diferenţa fiind susţinută de către producători.
Ciprian Roşca (Cramele Recaş)
Luând în considerare situaţia curentă, problema scumpirilor din 2022 va fi influenţată de un efect „în cascadă”, ca urmare a modificărilor preţurilor energiei electrice şi gazelor. Acestea au influenţat creşterea costurilor pentru materiile prime, logistică, marketing etc. Generând schimbări deja vizibile în scumpirile înregistrate de către furnizori. Chiar dacă aceste modificări au început să apară în ultima parte a anului 2021, până în momentul de faţă am ales să depunem eforturi pentru a menţine preţurile constante. Însă, luând în considerare fluctuaţia costurilor, pentru toţi factorii implicaţi în producţia şi îmbutelierea vinurilor, din ianuarie 2022, vom fi nevoiţi să ne conformăm pieţei pentru implementarea acestor schimbări. Creşterile vor avea în vedere un procent de minimum 7%, luând în considerare scumpirile aferente factorilor care influenţează costul final al unui vin la raft: materiile prime, costurile vinificării, maturării, energiei electrice folosite pentru îmbuteliere, logistică, marketing.
0
3
