​​La ediţia de anul acesta, organizată în Marele Ducat al Luxemburgului, Concours Mondial de Bruxelles a depăşit, pentru prima dată, pragul de 10.000 de vinuri înscrise, lucru ce demonstrează încrederea în continuă creştere acordată acestei competiţii de către producătorii de vin din întreaga lume.

Valentin Ceafalău, unul dintre reprezentanţii României la Concours Mondial de Bruxelles 2021Foto: Hotnews

De la o ediţie la alta, Concours Mondial de Bruxelles (CMB) creşte în notorietate şi în relevanţă pentru piaţa de vinuri, datorită standardelor ridicate pe care organizatorii le impun, atât în selectarea juraţilor, cât şi în organizarea sesiunilor de degustare.

Din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, anul acesta, CMB a avut parte de mai multe schimbări, faţă de reţeta originală. Prima a constat în separarea vinurilor rozé de restul probelor şi degustarea lor într-o competiţie separată (Food & Rosé Selection), organizată în regiunea italiană Abruzzo. A doua schimbare a vizat modul de desfăşurare al concursului, acesta având loc pe o durată mai mare de timp (9 zile), cei peste 300 de juraţi fiind împărţiţi în trei grupe diferite, cu perioade diferite de degustare.

Pentru ca medaliile CMB să reprezinte un instrument de marketing relevant pentru piaţă şi recunoscut de către consumatori, organizatorii au făcut eforturi pentru a selecta cât mai atent juraţii invitaţi. De asemenea, le-au oferit acestora posibilitatea să se calibreze înainte de fiecare sesiune de degustare şi au împărţit vinurile în serii cât mai omogene. La degustări, pentru prima dată în istoria concursului, s-au folosit paharele din gama Performance (produse de Riedel), menite să evidenţieze calităţile vinurilor.

Jurizarea vinurilor la Concours Mondial de Bruxelles 2021

Pentru calculul rezultatelor, dar şi pentru analiza consistenţei modului de jurizare, CMB colaborează cu Institutul de Statistică din Louvain. Degustările s-au realizat în orb, organizatorii concursului garantând un anonimat total al probelor, singurul indiciu prezentat juraţilor fiind anul de recoltă. Jurizările au fost făcute de către comisii mixte, formate din patru sau cinci juraţi.

Începând cu ediţia de anul trecut, CMB a introdus o nouă secţiune în competiţie, dedicată jurizării vinurilor fără alcool. Această categorie specifică nu a lipsit nici din concursul organizat în Luxemburg, un trofeu special fiind acordat de către M.I.S. - prima companie belgiană ce oferă servicii de dealcoolizare a băuturilor fermentate (vinuri liniştite, vinuri spumante, bere etc.).

Rezultatele obţinute la CMB 2021 vor fi publicate, începând cu 1 iulie, pe site-ul oficial al competiţiei.

Luxemburg - ţară mică, vinuri mari

Dacă notorietatea CMB este una de talie mondială, notorietatea Luxemburgului, ca producător viticol, este una aproape inexistentă. Cu toate acestea, Luxemburgul produce vin de calitate, plantaţiile de vie din această ţară întinzându-se pe o fâşie de 42 de kilometri, aflată de-a lungul văii Moselei şi învecinată cu mult mai celebră regiune germană Mosel. Între localităţile Schengen, aflată în sud şi Wasserbillig, mai la nord, îşi desfăşoară activitatea aproape 340 de producători de vin, care exploatează 1.280 de hectare de viţă de vie, 90% fiind plantate cu soiuri albe.

Stilul abordat de vinificatorii luxemburghezi este o combinaţie între cel din Valea Moselei şi cel din Alsacia, cu vinuri fructate, precise în exprimare, cu un potenţial bun de evoluţie, cu acidităţi considerabile, o mineralitate ridicată şi un rest de zahăr folosit ca element de echilibru. În unii ani de recoltă, vinurile au şi un potenţial alcoolic ridicat. Pe lângă Rieslingul de Rin, aici se produc vinuri, în cantităţi considerabile, din Muller Thurgau (numit în Luxemburg, Rivaner), Auxerrois, Pinot Gris, Pinot Blanc sau Gewurztraminer. Un segment important de piaţă îl ocupă vinurile spumante (Cremant de Luxemburg), vinuri ce poartă pe etichetă distincţia „Marque Naţionale”.