Un dialog cu Silviu Traşcă - viticultor şi Manager de podgorie la Crama Oprişor, pornind de la o ştire nebăgata în seamă, dar care va avea, pe termen mediu, un impact major asupra pieţii globale de vin: dezastrul agricol survenit în majoritatea zonelor viticole importante din Franta (parţial şi din Italia), din pricina îngheţului de primăvară din luna aprilie 2021.
Interviul integral:
Fragmente din interviu:
Aprilie 2021, dezastru viticol în Franţa şi Italia
Anul acesta, în luna aprilie, în Franţa şi nordul Italiei, au fost 12 nopţi cu temperaturi între -4 şi -6 grade Celsius. Zonele afectate, în Franţa: Bordeaux, Burgundia, Valea Ronului, Champagne, iar în Italia: Piemonte, Toscana, Lazio. Producţia a fost compromisă, în funcţie de zonă şi de altitudine, între 50% şi 90%, în doar câteva ore. Guvernul francez a declarat „stare de dezastru agricol”, fiind înregistrată cea mai gravă situaţie de acest fel din ultimii 50 de ani.
De ce îngheţul de primăvară este atât de periculos pentru vie
Pe timpul iernii, plantele sunt în hibernare şi rezistă până la -16/-20 grade Celsius. În primăvară, viţa-de- vie intră în vegetaţie şi daunele pot apărea chiar la temperaturi de 0/-2 grade Celsius, în funcţie de stadiul de dezvoltare al mugurilor şi al lăstarilor.
Rezistenţa plantei la îngheţul de primăvară este mai ridicată, dacă plantaţia este bine întreţinută şi nu are buruieni care să consume apa destinată viţei-de-vie. Sucul celular acţionează ca un antigel: cu cât este mai concentrat (dacă viţa-de-vie nu are boli şi nu s-a înregistrat supraproducţie în anul anterior), cu atât planta va rezista mai bine la un potenţial îngheţ de primăvară.
Ce poate face un viticultor pentru a minimiza efectele fenomenului
Încă de la înfiinţarea podgoriei, trebuie avută în vedere poziţionarea plantaţiei. Cele mai mici şanse de îngheţ sunt pe pantele cu expoziţie sudică, sud-estică şi sud-vestică. Nu se recomandă, de asemenea, plantarea la baza pantei, unde umiditatea crescută şi lipsa curenţilor de aer favorizează îngheţul.
Care sunt metodele active de combatere a îngheţului de primăvară
- Încălzirea aerului: se folosesc lumânări şi arzătoare speciale.
- Perdele de fum: arderea fără flacără a unor resturi vegetale sau rumeguş (fumul crează o pătură izolatoare).
- Irigarea prin aspersie: se stropeşte viţa-de-vie cu apă, iar „căciula de gheaţă” formată menţine, în interior, o temperatură confortabilă pentru lăstari.
- Curenţi de aer: ventilatoare, mori de vânt, elicoptere (circulaţia aerului reduce apariţia îngheţului).
- Folosirea unor tratamente cu substanţe pe bază de cupru (se măreşte rezistenţa plantei la stresul provocat de îngheţ).
De ce soiurile albe sunt mai afectate decât cele roşii
Daunele sunt şi în funcţie de faza de vegetaţie în care apare îngheţul de primăvară. Nu toate soiurile de viţă-de-vie pornesc în acelaşi timp în vegetaţie: cele albe sunt mai precoce şi atunci creşte probabilitatea ca ele să fie afectate de îngheţ.
Poliţele de asigurare pentru pierderea de producţie
Există societăţi de asigurare care despăgubesc viticultorii loviţi de îngheţul târziu de primăvară, aceasta fiind o opţiune la poliţa de asigurare. Unele poliţe asigură pe viticultor dincolo de o anumită dată (de exemplu, doar dacă îngheţul apare după 1 aprilie), iar alte poliţe asigură începând cu un anumit stadiu de dezvoltare al plantei (de exemplu, doar dacă planta a ajuns la dezmugurire). În oricare dintre aceste situaţii, pagubele se pot recupera doar parţial.
Crama Oprişor are un terroir favorabil
La Oprişor se înregistrează foarte rar îngheţul de primăvară, iar pierderile, dacă apar, sunt foarte reduse. Spre exemplu, acest fenomen a apărut doar în 2016, iar pierderile de producţie au fost de circa 10-20%. Şi din acest punct de vedere, terroir-ul Cramei Oprişor este unul foarte bun.
Nu în ultimul rând, pentru a minimiza efectele unui potenţial îngheţ, plantaţia de la Oprişor respectă toate condiţiile enunţate mai sus: fără buruieni, fără boli în plantaţie, fără supraproducţie (se renunţă la cantitate pentru calitate).
Articol susţinut de Crama Oprişor
