​​Un periplu printre vinurile şi gastronomia din Dobrogea. O zi petrecută la Crama Rasova, încheiată cu o memorabilă degustare de vin. Ghidul acestei zile de poveste: Valentin Ceafalău - Brand Ambassador, Crama Rasova.

Valentin Ceafalau, Razvan AvramFoto: Captura YouTube

Video integral:

Fragmente din video:

Crama Rasova, la poarta de intrare în Dobrogea

Crama Rasova este situată pe dealul Vifor, lângă oraşul Cernavodă, cu vedere către podul construit de Anghel Saligny, chiar la poarta de intrare în Dobrogea. Simbolul cramei este soarele, regiunea viticolă Murfatlar având cele mai multe ore de insolaţie din România. Crama Rasova este un loc unde se produce vin, dar e şi un obiectiv turistic.

O investiţie de 7-8 milioane de Euro

Zoe Ghiuri, unul dintre proprietarii cramei, spune că aici s-au învestit, pe lângă cele circa 7-8 milioane de euro şi 20 de ani de experienţă în domeniul băuturilor. Construcţia cramei Rasova a început în 2014, după un concept al biroului de arhitectură Igloo (arhitect Bruno Andreşoiu).

Cea mai spectaculoasă parte a cramei: camera tancurilor de inox

Această cameră a fost gândită ca să ofere o experienţă specială vizitatorilor. Tavanul are o structură fagure care descarcă toată greutatea către pereţi, nefiind necesari stâlpi de susţinere, sala având astfel o deschidere spectaculoasă. Tancurile de inox, chiar dacă au dimensiuni diferite, sunt perfect aliniate la partea superioară, pentru a crea o imagine unitară încăperii.

Crama gravitaţională

Tot procesul de vinificare se desfăşoară de sus în jos, doar cu ajutorul forţelor gravitaţionale. Nu se folosesc pompe care ar putea să streseze şi să expună mustul sau vinul la oxidare.

Echipa de vinificatori: Răzvan Macici şi Antonio La Fata

Din 2019, în echipa Cramei Rasova a venit Răzvan Macici, cel mai titrat enolog român la nivel mondial (vinificatorul anului în Africa de Sud, în 2012), cu o îndelungată experienţă de vinificare în stilul „lumii noi”. Prin urmare, Răzvan Macici vrea să obţină la Rasova „vinuri moderne dobrogene”. Pentru a completa echipa, în cramă mai lucrează şi tânărul enolog Antonio La Fata, un vinificator italian de viitor.

Sala baricurilor şi butoaiele cu vinificare integrală

Această încăpere are instalaţii de control a temperaturii şi umidităţii şi aici vinurile sunt maturate în butoaie de stejar franţuzesc. Tot aici se găsesc şi nişte butoaie mai speciale (cu vinificare integrală) în care se face atât macerarea cât şi fermentarea vinurilor roşii.

Turismul viticol şi petrecerile AER

O echipă tânără şi foarte mobilă organizează, la cramă, o serie de evenimente/petreceri sub brandul AER şi încearcă să atragă cât mai mulţi turişti străini în Dobrogea şi, implicit, la Crama Rasova.

O suprafaţă viticolă de 54 hectare

Centrul viticol Rasova, care face parte din podgoria Murfatlar, are o suprafaţă de 54 de hectare plantate cu viţă-de-vie, iar alte 11 hectare urmează a fi plantate în viitorul apropiat. În podgorie există atât soiuri româneşti (Fetească Neagră, Fetească Alba, Fetească Regală, Tămâioasă Românească), cât şi soiuri internaţionale (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Syrah, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Muscat Ottonel).

Terroir-ul de la Rasova şi stilul vinurilor

Solul de la Rasova este aluvionar (argile nisipoase cu inserţii calcaroase), foarte bogat în minerale, ceea ce conferă vinurilor o salinitate specifică. Terroir-ul este marcat de vecinătatea cu Dunărea, de vânturile de pe culoarul eolian dobrogean şi de influenţa Mării Negre. Toate aceste condiţii pedoclimatice îşi pun amprenta pe stilul vinurilor de la Crama Rasova. Vinurile albe sunt corpolente, cu note de fructe galbene coapte. Vinurile roşii nu au o componentă taninoasă puternică, dar sunt pline, cărnoase şi catifelate. Vinurile rozé sunt cele cu care crama se mândreşte în mod special.

Degustare de vinuri Rasova

Portofoliul cramei Rasova a fost realizat astfel încât să se adreseze unui segment cât mai larg de gusturi.

Există game atât pentru amatori, cât şi pentru cunoscători. Am degustat vinuri din 3 game diferite:

  • Gama de spumante nefiltrate „Craft” (vinuri inovative, artizanale)
  • Gama „La Plage” (vinuri prietenoase, fructate, cu adresabilitate largă)
  • Gama „Nud” (vinuri „glamour”, aromate, sofisticate)

Vinurile degustate

  • Spumant Craft Alb 2020 (Chardonnay 100%, metoda tradiţională, nefiltrat)
  • Spumant Craft Rozé 2020 (Pinot Noir 100%, metoda tradiţională, nefiltrat)
  • La Plage Alb 2020 (Sauvignon Blanc, Chardonnay, Fetească Regală, Muscat Ottonel)
  • La Plage Rozé 2020 (Fetească Neagră, Syrah, Merlot, Pinot Noir)
  • La Plage Roşu 2019 (Fetească Neagră, Syrah, Cabernet Sauvignon)
  • Nud Alb 2020 (Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Fetească Regală, Muscat Ottonel)
  • Nud Rozé 2020 (Pinot Noir, Fetească Neagră, Mamaia)

​Articol susţinut de Paharnicul.ro