​Articol susţinut de Crama Oprişor

VIDEO INTERVIU Gabriel Roceanu - director general, Crama Oprişor: Vinul de casă, pro şi contra

de Razvan Avram     Smile Media
Marţi, 19 ianuarie 2021, 9:34 Drink Insider


Gabriel Roceanu - director general, Crama Oprişor
Foto: Captura YouTube
​​Gabriel Roceanu, director general la Crama Oprişor, a acceptat provocarea unui dialog la distanţă despre clasicul subiect al „vinului de casă”. În cadrul interviului acordat lui Răzvan Avram, pentru Drink Insider by HotNews.ro, Gabriel Roceanu a vorbit despre diferenţele dintre soiurile hibride şi cele nobile, despre argumentele pro şi contra vinului de ţară/de balcon/de garaj, despre mitul „vinului din pastile”, dar s-a referit şi la modul în care cramele autorizate pot să câştige încrederea consumatorilor.

Interviul integral:



Fragmente din interviu:

Care e diferenţa între soiurile hibride şi cele nobile?


Soiurile hibride încă se vinifică, pe scară largă, atât în mediul rural cât şi în cel urban. La ţară, soiurile nobile se mai numesc şi „altoi”, fiindcă ele sunt altoite pe o tijă vegetală (portaltoi). Ca o definiţie simplă, soiurile hibride sunt acele soiuri de viţă-de-vie, altele decât cele nobile.

Soiurile hibride sunt interzise de către OIV (Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului), atât pentru comercializare cât şi pentru a participa la concursurile internaţionale de vin. Aceste soiuri rezistă, însă, foarte bine la boli şi dăunători şi se pot cultiva în curţi, în grădini şi oriunde pe lângă casa omului. Soiurile hibride au frunze multe şi mari şi, de multe ori, sunt conduse „în boltă”, generând multă umbră. Strugurii sunt foarte aromaţi, cu note de căpşuni, fragi, sau chiar de fructe tropicale.

De ce vinul din soiuri hibride e interzis pentru comercializare?

Criteriul tehnic este acela că soiurile hibride dezvoltă, după fermentarea mustului, o anumită cantitate de alcool metilic, care este toxic pentru om. Chiar dacă mulţi oameni consumă vin din soiuri hibride şi nu păţesc nimic, prezenţa alcoolului metilic a determinat legiuitorul să nu încurajeze consumul vinurilor din soiuri hibride. Aceasta este o măsură gândită în favoarea sănătăţii oamenilor.

Din punct de vedere al calităţii, strugurii din soiuri hibride, de multe ori, nu se coc suficient şi nu acumulează suficient zahăr pentru a produce, prin fermentare, o cantitate corespunzătoare de alcool. De asemenea echilibrul vinului din soiuri hibride este precar, aceste vinuri trebuie băute relativ repede, ca să nu se altereze.

De ce românii sunt atât de pătimaşi în discuţiile legate de vinul de casă?

Patima asta are şi o latură bună. Noi, românii, avem cultura vinului şi îl apreciem din istorie. Vinul face parte dintr-o zonă spirituală - el ne însoţeşte la naştere, la botez, la căsătorie şi la trecerea în nefiinţă. Faptul că românilor le place să facă vin acasă vine, pe de o parte, din tradiţie şi, pe de altă parte, din neîncrederea oamenilor în podgoriile şi cramele care produc vin pentru a fi vândut în comerţ. Există percepţia că vinul făcut acasă, fie din soiuri hibride cultivate în jurul casei, fie din soiuri nobile cumpărate din piaţă este „natural”, iar vinul făcut în cramele autorizate nu este natural, deoarece este „tratat”.

Gabriel Roceanu: „Nu este simplu pentru noi (n.r. Crama Oprişor), cât şi pentru alţi producători autorizaţi, să clădim încrederea consumatorilor în vinurile noastre. Facem, de peste 25 de ani, eforturi pentru a demonta temerile oamenilor în ceea ce priveşte calitatea şi corectitudinea vinurilor produse în cramă”.

Există un contrast între legislaţie şi ce face omul acasă. Dacă un consumator vede pe etichetă menţiunea „conţine sulfiţi” (obligatorie, conform legii), acesta asumă că s-a intervenit asupra vinului şi că acesta „nu mai este natural”. Pe când, dacă vinul este făcut acasă, micul producător consideră că a controlat integral procesul şi că vinul este „natural şi netratat”, chiar dacă mustului i s-a adăugat zahăr, iar vinul rezultat este, la rândul lui, tratat cu sulf.

Denumirea de „substanţe pesticide” - cele cu care un producător de vin din soiuri nobile îşi protejează via - sună urât în urechea consumatorului. Multă lume nu ştie, însă, că un podgorean autorizat nu are voie să înceapă recoltatul strugurilor decât după ce trimite mostre la laboratoarele specializate şi primeşte aviz favorabil cum că nu există nicio urmă de pesticide pe boabe. Faţă de multe fructe din comerţ, strugurii din care se face vinul nu au, pe suprafaţa boabei, niciun fel de substanţe de protecţie, în momentul în care se începe culesul.

Se mai face la noi „vin din pastile”?

O bună parte din publicul care crede că doar vinul făcut în curte, în balcon sau în garaj este natural şi netratat, este încă dominat de ideea că vinul făcut în cramă are „tratamente chimice” care influenţează gustul vinului şi sănătatea oamenilor. O parte a acestei percepţii vine dintr-o „grea moştenire” de acum câteva decenii, când poveştile cu „vinul făcut din pastile” s-au dovedit a fi foarte reale. Între timp, legislaţia s-a schimbat şi nu mai permite asemenea practici, iar industria de vin a fost obligată să se alinieze concurenţei internaţionale, ridicând astfel foarte sus ştacheta calităţii.

Sarcina producătorilor autorizaţi este să interacţioneze direct cu consumatorii, să deschidă porţile podgoriilor şi ale cramelor şi să-i primească pe oameni pentru ca aceştia să se convingă singuri că metodele de cultivare a strugurilor şi de producţie a vinului sunt naturale, corecte şi sigure.

În prezent, tratamentele care se fac în vie şi în cramă nu au ca scop alterarea gustului sau „păcălirea consumatorului”, ci sunt făcute pentru a proteja strugurii şi, ulterior, vinul obţinut din aceştia. Vinul făcut acasă este, pe de altă parte, o bucurie şi o mândrie a gospodarului, un subiect de discuţie între familii şi între prieteni. Soiurile hibride aduc diversitate în universul vinului şi au, neîndoielnic, farmecul lor.

Vinul făcut în casă este bun, în măsura în care este destinat doar consumului în gospodărie şi nu este produs pentru a fi vândut „la marginea drumului”.

​Articol susţinut de Crama Oprişor






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














6351 vizualizari

  • -1 (3 voturi)    
    organic (Marţi, 19 ianuarie 2021, 19:57)

    Wheelwright [utilizator]

    Vinul cu sulfiti (cel din comert in marea majoritate) iti da dureri de cap daca consumi un pic mai mult, pe cand cel fara sulfiti (cel facut de casa si foarte rar din comert) nu iti da aceste urmari negative dupa ce il consumi.
    Daca bei doar un pahar, poti experimenta orice vin, nu vei avea probleme. Bine ca se face mult vin in Romania si putem experimenta. :)


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by