​Analiză Drink Insider: Cum a scos Nicolae Ceauşescu România de pe harta mondială a vinului

de Razvan Avram     Smile Media
Marţi, 1 septembrie 2020, 9:43 Drink Insider


Nicolae Ceausescu
Foto: Wikipedia
​​Scriu aceste rânduri din cel puţin două motive. Primul este o întrebare pe care mi-a pus-o un italian care a vizitat, pentru prima oară, un târg românesc de vin: "Voi aveţi puţine vinuri din soiuri locale, nu-i aşa?". Al doilea este un comentariu nostalgic scris pe Facebook de către o doamnă oarecum trecută de prima tinereţe: "Dacă nu era Nicolae Ceauşescu să vă planteze, pe vremuri, podgoriile, cu ce v-aţi mai lăuda acum toţi?"

Recunosc, sunt destul de iritat de mitul care încă mai circulă pe la noi, cum că Ceauşescu a fost părintele viticulturii româneşti, în antiteză cu Burebista, care a distrus-o cu sadism. Dacă pentru Burebista nu aş putea băga mâna-n foc, dacă a tăiat sau nu toate viile geto-dacilor, despre Ceauşescu pot spune cu certitudine că a îngropat, pe termen lung, viticultura românească, scoţându-ne, cel puţin pentru o jumătate de secol, de pe harta mondială a vinului.

Cei care au trăit „epoca de aur” a agriculturii socialiste ştiu prea bine că obsesia lui Nicolae Ceauşescu era „producţia record la hectar”. Din acest motiv, toţi şefii de ferme agricole erau plătiţi în cel mai „capitalist” mod cu putinţă, adică în funcţie de producţia obţinută, prin urmare, au fost introduse în cultură, cu prioritate, soiuri de plante care dădeau recolte cât mai mari. Evident că acest lucru s-a întâmplat şi în viticultură, unde au ajuns „la putere” soiuri de struguri precum: Chardonnay, Aligoté şi Pinot Gris (originare din Burgundia), Ceasla/Chasselas (originar din Elveţia), Riesling Italian (originar, evident, din Italia), Gewurztraminer şi Muscat Ottonel (originare din Alsacia), Sauvignon Blanc, Merlot şi Cabernet Sauvignon (originare din Bordeaux). N-aş vrea să fiu greşit înţeles: toate aceste soiuri nu au o problemă în sine, ba din contra, dacă sunt bine vinificate, fiecare în parte poate da vinuri de foarte bună calitate, inclusiv în România.

Marea distorsiune introdusă de agricultură socialistă a fost, pe de o parte, prăbuşirea calităţii vinului din cauza cantităţilor mari de struguri recoltate la hectar (şi, în bună măsură, a standardelor discutabile de vinificare) şi, pe de altă parte, marginalizarea soiurilor tradiţionale româneşti care s-au dovedit, cu unele excepţii, mai greu şi mai scump de cultivat.

O altă mare păcăleală a fost acţiunea de propagandă „de partid şi de stat” din anii 60′-70′-80′ care proslăvea succesele răsunătoare ale vinului românesc la marile concursuri internaţionale ale vremii. A existat întotdeauna o cantitate mică de vin bine făcut, special pentru participarea la aceste evenimente. Era acel vin „din butoiul mic”, aşa cum era el cunoscut în jargonul industriei. Aceasta a fost metoda prin care, într-un fel mai degrabă trist, noi românii, ne-am furat singuri căciula în ceea ce priveşte vinul.

Din păcate, „revoluţia din ’89” nu a însemnat şi o revoluţie în vinul românesc. Am primit două „grele moşteniri” din perioada comunistă. În primul rând, ideea că o cramă este cu atât mai valoroasă cu cât obţine producţii mai mari de vin, când în toată lumea civilizată a vinului se ştie, de sute de ani, că doar o cantitate redusă de struguri recoltată la hectar poate crea premiza pentru un vin de calitate. În al doilea rând, am moştenit, la propriu, întinse suprafeţe cultivate majoritar cu soiuri internaţionale, îmbătrânite şi prost întreţinute, care nu reprezentau defel specificul locului şi, din păcate, relativ puţine hectare cultivate cu soiurile noastre locale.

Pentru ca lucrurile să fie şi mai încurcate, după aderarea României la UE, producătorii noştri au accesat fonduri europene pentru viticultură şi astfel s-au făcut multe „reconversii”, adică s-au tăiat vii vechi şi s- au replantat altele tinere. Toate bune şi frumoase, veţi zice, doar că s-au tăiat multe parcele cu soiuri locale româneşti şi s-au replantat majoritar tot soiuri internaţionale. În acest context, producătorii de vin din România fac din ce în ce mai multe vinuri bune, dar destul de puţine dintre acestea sunt din soiuri locale.

I-am explicat toată povestea asta italianului care mi-a pus întrebarea de la care a pornit acest articol. „E trist şi n-are nicio logică, ce s-a întâmplat la voi” mi-a răspuns el, uimit. Oricât nu-mi place să dau dreptate străinilor care ne critică ţara, de data asta nu prea am mai avut replică... Cam asta e, dragi tovarăşi şi prieteni, moştenirea viticolă a lui Nicolae Ceauşescu. Aviz nostalgicilor!






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














17631 vizualizari

  • -14 (50 voturi)    
    Deci Ceasescu a facut ce se face de fapt si azi (Marţi, 1 septembrie 2020, 9:50)

    IarbaVerdeDeAcasa [utilizator]

    Si atunci si azi, si Ceasescu si viticultorul capitalist de azi, vor un singur lucru: productie mare, calitate cat sa se vanda cat mai mult.

    Articolul nu ne spune nimic nou.
  • -14 (46 voturi)    
    Dimpotriva, (Marţi, 1 septembrie 2020, 9:57)

    bancher [utilizator]

    pe timpul lui Ceausescu existau institute de cercetare viticola, iar viile se cultivau foarte bine. Erau productii mari la struguri..bunicii mei au fost viticultori si, dupa 1989 au primit via inapoi de la colectiv. Ei bine, nu au avut niciodata aceleasi productii ca cele de pe timpul comunistilor, indiferent prin ce metode au muncit via.
    acum mai avem calitate la vin datoria unor investitori pasionati de viticultura, insa marea majoritate a micilor producatori au calitate si cantitate mai mica decat pe timpul lui Ceausescu.
  • +34 (34 voturi)    
    Partea cea mai comica, (Marţi, 1 septembrie 2020, 10:02)

    ABBV [utilizator]

    soiurile noastre locale le planteaza straini. Si nu doar la vie....
  • +23 (25 voturi)    
    locale (Marţi, 1 septembrie 2020, 10:36)

    Ademordna [utilizator]

    Interesant dar de ce soiurile internationale adoptate sunt listate iar soiurile locale nu? As fi curios sa stiu numele si zona soiurilor traditionale romanesti.
  • -9 (25 voturi)    
    Cum adică nu îți place să-ți dai dreptate?! (Marţi, 1 septembrie 2020, 10:45)

    Argon [utilizator]

    Am o întrebare pentru autor. Acesta zice, citez:
    "Oricât nu-mi place să dau dreptate străinilor care ne critică țara, de data asta nu prea am mai avut replică... ". Pai el însuși nu este etnic roman. Este un străin. Deci nu ii place să-și dea dreptate?! Trebuie sa recunosc ca are dreptate. Nici el nu crede ce a scris în articol care pana la urma este o mizerie.
  • +9 (13 voturi)    
    desigur (Marţi, 1 septembrie 2020, 11:15)

    codrean [utilizator]

    discutia ar fi mai lunga; ar incepe - poate - de la...filoxera !?
    As vrea totusi sa-mi spuneti care soi romanwsc de vie poate produce un vin de calitate, comparabil cu cele straine. Eu am incercat niste Cadarca si nu prea mi-a placut ... Si viticultorii iau in calcul mai multi parametri - productivitatea nu poate fi neglijata ! Si calitatile gustative desigur, adecvarea la meniu.
    Cred totusi ca cel mai valoros vin rosu romanesc este Feteasca Neagra, destul de bine reprezentat pe piata. Candva, hat... am baut o Babeasca de Nicoresti care mi-a placut dar n-am mai auzit despre vinul asta. Desi-l pomeneste chiar si Pastorel :
    Va spun o vorba cunoscuta de cand e lumea : la romani
    Babeasca place mult la tineri, Feteasca place la batrani !
    • +6 (6 voturi)    
      @Codrean (Marţi, 1 septembrie 2020, 19:11)

      paonipao [utilizator] i-a raspuns lui codrean

      Corect ce spui...!
      Feteasca neagra este un vin foarte apreciat in vestul Europei...este pe lista vinurilor casei regale britanice.
  • +10 (14 voturi)    
    soiurile locale românești (Marţi, 1 septembrie 2020, 11:59)

    Mariicaialbastri [utilizator]

    trebuie plantate în condiții pedoclimatice foarte favorabile (iar in contextul încălzirii globale asta este un challenge), trebuie ca viile să ajungă pe rod, să lași cîteva inflorescențe pe butuc ca să ai numărul de struguri optim pentru un vin de calitate, vinul de calitate să-ți și iasă, să se invechească, să mergi cu el la concursuri internaționale, să iei premii, să-l impui pe piața străină. Or asta cere timp și importatori dispuși să riște. Problema e că nu numai tu ci și Grecia, și Ungaria, Argentina, Chile și Republica Moldova ba chiar și Georgia (cît e ea de călcată pe cap de piticul crăcănat) vor să facă același lucru. Ca urmare, e foarte greu să impui un vin din soi tradițional românesc pe piață. Lucrul ăsta, deși necesită timp, s-ar putea face cu ajutorul Ministerului Agriculturii dacă ne-ar preocupa lucrurile serioase și nu cormoranii. Dintre soiurile românești vechi, feteasca neagră are cel mai mare potențial (așa cum Bulgaria a reușit să iasă pe piața internațională cu mavrud), se pare că ar fi o clonă valoroasă la Vînju Mare, dar ar trebui ca Ministerul să finanțeze o cercetare serioasă pe această temă astfel încît să se creeze mai multe clone valoroase, pentru mai multe condiții pedoclimatice. Dintre albe, Crîmpoșia, Tămîioasa românescă, Busuioaca de Bohotin (ies niște roze-uri excepționale) și Șarba (care nu e chiar așa de vechi). Poți să mergi și pe soiuri internaționale, dar niciodată nu o să-ți iasă Pinot-un Noir ca în Burgundia și nici Cabernet-ul ca în Bordeaux.
  • -2 (16 voturi)    
    In tot blocul socialist, vechiile soiuri au fost (Marţi, 1 septembrie 2020, 12:23)

    xolv [utilizator]

    distruse, pentru a face loc celor cu continut ridicat de alcool, preferate de marele prieten de la est.
  • +10 (10 voturi)    
    Hai ca ar fi cateva autohtone (Marţi, 1 septembrie 2020, 13:07)

    jorj_bv [utilizator]

    Cele mai cunoscute si unde gasesti si scump, si ieftin: Feteasca (neagra, alba si regala) si babeasca/rara neagra (desi e mai cunoscuta cea de la moldoveni, dar e si la oltenia).
    Mai ieftine sunt tamaiaosa, busuioaca, galbena de odobesti, grasa de cotnari, francusa, cramposie, mustoasa samd.
    Mult mai multe in josul articolului: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cr%C3%A2mpo%C8%99ie
  • +3 (5 voturi)    
    N-am zis că nu sunt, dar nu toate se pretează (Marţi, 1 septembrie 2020, 17:19)

    Mariicaialbastri [utilizator]

    pentru piețele externe. Cel mai bine se pare că se pretează feteasca neagră sau cupaj de cabernet sauvignon, merlot și fetească neagră. Vinuri albe nu prea exportăm.
  • 0 (10 voturi)    
    Mergeți în zona Kakheti din Georgia (Marţi, 1 septembrie 2020, 17:46)

    Nyk1 [utilizator]

    În jurul pitorescului orășel Sighnaghi.

    Veți vedea numai vii cât vezi cu ochii, eventual intercalate cu câte o pădurice. Apropo de producții record la hectar (clar nu aceasta este problema României). Apropo, în Italia și Franța e și mai intensivă treaba.

    Apoi mergeți imediat lângă, în Qvareli, la o degustare de Saperavi și Kindzmarauli, sau dacă aveți noroc chiar și dulcele Hvancikara (vinul preferat al celui mai renumit georgian, Iosif Vissarionovici STALIN). Dacă după această experiență spuneți cu mâna pe inimă că nu vă place, înseamnă că de fapt nu ați fost acolo.
  • +3 (5 voturi)    
    Soiuri de struguri românești :) (Marţi, 1 septembrie 2020, 18:16)

    FlorinAndrei [utilizator]

    Soiuri românești de struguri (sursa Wikipedia)
    Soiuri albe:
    Alb mare • Alb mărunt rotund • Alb mic • Alb românesc • Albă zaharoasă • Albă verde • Albinos • Albișoară • Albuț mărunt • Arcadia • Ardeleanca • Armaș • Bacator • Bălăban • Bășicată • Berbecel • Boerească • Boscănată albă • Braghină • Cârcioasă • Ceaslă • Chimighiera • Cioinic • Coadă grasă • Coarnă albă aromată • Crâmpoșie • Crâmpoșie selecționată • Creață de Banat • Cruciulița • Diminichiu alb • Fetească Albă • Fetească Regală • Firțigaia • Focșăneanca • Frâncușă • Galbenă de Odobești • Galbenă verde • Gordan • Gordin • Grasă de Cotnari • Iordana de Târnave • Majarcă albă • Majarca de Timiș • Mustoasă de Măderat • Om rău • Pârciu • Plăvaie • Plăvaie de Vrancea • Plop • Poama mare a calului • Poamă boierească • Poamă mare • Poamă moale • Struguri albi • Struguri păsărești • Șarbă • Tămâioasă Românească • Târțără • Verdea de Panciu • Zghihară de Huși
    Soiuri roșii:
    Bambal • Băbească neagră • Bălăban roșu • Bătută neagră • Boscănată neagră • Busuioacă de Bohotin • Corb de Sălaj • Corb de Mehedinți • Diminichiu roșu • Epuroaica • Fetească Neagră • Gelu • Leșească roșie • Neagra • Neagră bătută mustoasă • Negru boia • Negru de Drăgășani • Negru lung • Negru moale • Negru românesc • Negru Sarichioi de Tulcea • Negru vârtos • Novac • Roșioară de Dolj • Scuturătoare • Somoveanca de Tulcea • Țiganca • Vulpe
    Alte soiuri (dispărute):
    Ciomeagă • Coiunghios Alb • Parmac de Calafat • Razachie • Rosé de Mehedinți • Seina de Vrancea • Seina de Maramureș • Tigvoasă
  • +2 (4 voturi)    
    cei mai buni struguri (Miercuri, 2 septembrie 2020, 4:37)

    Coco Whistle [utilizator]

    i-am mincat in romania. nu am profitat cum ar fi trebuit la culesul patriotic iar acum le duc dorul.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by