Una dintre inovatiile Noului Cod Penal vizeaza conflictul de interese, infractiune careia modificarile legislative de data recenta tind sa-i atribuie o relevanta tot mai mare, cu impact deopotriva asupra activitatii functionarilor publici si a operatorilor din mediul privat.

Ana Popescu, avocat de drept penalFoto: Tuca Zbarcea & Asociatii

Raportandu-ne la definitia oferita de catre legiuitorul penal, in cuprinsul art. 301 din Noul Cod Penal, conflictul de interese sanctioneaza functionarul public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial. Pentru a intra sub incidenta incriminarii, folosul patrimonial trebuie sa fi fost dobandit pentru sine, pentru sotul sau pentru o ruda a functionarului public, pentru un afin pana la gradul II inclusiv al acestuia sau pentru o alta persoana cu care functionarul public s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani, sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura.

Pana aici lucrurile se prezinta intr-o maniera logica si fundamentata din punct de vedere juridic, neexistand diferente majore fata de legislatia anterioara. Functionarul public este astfel impiedicat a plasa prioritar interesele sale de natura privata in raport de cele specifice functiei pe care o are. Practic, legiuitorul incearca prevenirea situatiilor in care functionarul public s-ar afla in situatia in care trebuie sa aleaga intre cele doua categorii de interese, fiind obligat a-si indeplini atributiile in mod corect.

Amintim faptul ca sunt asimilate notiunii de functionar public toate persoanele care exercita un serviciu de interes public pentru care au fost investite de catre autoritatile publice sau care sunt supuse controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public. Ca atare, un contabil autorizat ori un auditor financiar va raspunde pentru savarsirea acestei infractiuni in aceleasi limite in care o face directorul unei societati ce detine capital integral sau majoritar de stat ori un senator.

Discutabila din perspectiva justificarii sale apare extinderea textului incriminator si cu privire la activitatile din sfera privata. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 308 din Noul Cod Penal pot fi trase la raspundere penala pentru comiterea acestei infractiuni si persoanele care exercita, permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice asimilate functionarului public sau in cadrul oricarei persoane juridice.

Inca de la intrarea in vigoarea a Noului Cod Penal doctrina a atras atentia asupra faptului ca nu exista nicio ratiune pentru care s-ar justifica o atare largire a conflictului de interese in mediul privat, fiind dificil de stabilit care este valoarea sociala pe care legiuitorul urmareste a o proteja in ipoteze precum cea in care asociatul unic al unei societati cu raspundere limitata doreste a-si angaja o ruda in cadrul entitatii pe care o detine.

In acelasi timp, a fost remarcat faptul ca notiunea de "persoana care exercita, permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in cadrul oricarei persoane juridice" este una imprecisa, fiind greu de imaginat intr-o asemenea ipoteza categoriile exceptate de catre textul incriminator.

Desigur, in prezenta unor astfel de dispozitii penale "atotcuprinzatoare" revine in sarcina practicii de a trasa, poate indirect, criteriile de atragere a raspunderii penale pentru savarsirea conflictului de interese si astfel sa fie evitate situatiile in care nu exista niciun interes public in sanctionarea conflictului de interese din mediul privat. De altfel, din momentul intrarii in vigoare a Noului Cod Penal si pana in prezent, raporturile desfasurate strict in mediul privat nu au reprezentat centrul de interes al organelor de urmarire penala.

Cu toate acestea, exista circumstante ce ar putea intra in vizorul organelor judiciare, cum ar fi cazurile in care persoane care dobandesc statutul de functionar public pot ajunge sa afecteze interesele societatii in cadrul careia au activat anterior, in cazul in care aceasta din urma ar incheia un contract cu autoritatea/institutia publica din care fac parte fostii angajati deveniti functionari publici.

Situatii sanctionate din ce in ce mai frecvent sunt acelea in care functionarul ia sau participa la luarea unei decizii prin care obtine foloase patrimoniale o societate administrata statutar de catre un tert, dar administrata "in fapt" de catre functionarul respectiv sau de catre o persoana enumerata in cuprinsul art. 301 din Noul Cod Penal.

Sigur, este de inteles ingrijorarea legiuitorului fata de amploarea coruptiei si a faptelor de evaziune fiscala astfel incat sa urmareasca a frana colaborarile intre entitati din care fac parte persoane intre care exista legaturi stranse de natura familiala sau profesionala. Dar nu putem sa nu remarcam in acelasi timp faptul ca infractiunea analizata a fost transferata din sfera infractiunilor de coruptie in cea a infractiunilor de serviciu, valoarea pe care legiuitorul o protejeaza in acest mod fiind probitatea morala pe care trebuie sa o manifeste orice persoana in exercitarea atributiilor la locul de munca.

In acest caz, insa, ne intrebam cum este afectata buna desfasurare a relatiilor de serviciu in ipoteza in care administratorul unei societati incheie un contract prin care achizitioneaza anumite marfuri sau servicii din partea unei societati al carei angajat a fost in urma cu 4 ani de zile, in lipsa unor indicii privind savarsirea altor infractiuni?

Din contra, prin excluderea "de plano" a unor potentiali parteneri comerciali, textul de lege pare a ingreuna desfasurarea relatiilor de serviciu in mediul privat, mai ales pe pietele mici sau in domeniile in care sunt putini competitori.

Ca atare, in conditiile unei reglementari criticabile, ramane de vazut cum si daca va reusi conflictul de interese sa protejeze cu adevarat valoarea sociala urmarita de legiuitor, fara a paraliza nejustificat activitatea operatorilor din mediul privat.