In prezent, insolventa a devenit un fenomen social care afecteaza nu doar mediul economic ci si sectoare intregi ale populatiei, salariati ai societatilor afectate de insolventa. Acestia isi pierd, de regula, drepturile banesti aferente ultimelor luni de munca, in conditiile in care este evident faptul ca societatea falita nu are fonduri disponibile in scopul acoperirii masei credale.
In mod normal, salariatii unei societăți beneficiaza de un grad adecvat de protectie menit sa ii protejeze de un angajator cu tendinte abuzive. Multe dintre aceste protectii de ordin social, reglementate in principal de Codul Muncii, sunt pe deplin aplicabile și în perioada în care firma este în insolvență, indiferent de etapele acestei proceduri.
Însa, dat fiind specificul procedurii de insolventa, tratamentul salariatilor este oarecum diferentiat, existand fie unele exceptii de la aplicarea regulilor generale, prevazute de Codul Muncii, fie dispozitii speciale menite sa ii protejeze pe salariați în concurs cu alte categorii de creditori care participă la procedura insolvenței.
În primul rand, salariatii au dreptul de a solicita deschiderea procedurii insolventei in cazul in care creanțele scadente și neachitate depasesc contravaloarea a sase salarii medii brute pe economie/pe salariat, spre deosebire de ceilalti creditori, care trebuie să dețină o creanță de minim 45.000 lei.
În al doilea rand, după deschiderea procedurii insolventei, salariatii nu trebuie sa depuna declaratie de creanta, fiind inscrisi automat in tabelul de creante al debitoarei, spre deosebire de ceilalti creditori, care, daca nu depun declarație de creanta, pierd dreptul de a mai participa la procedura insolventei cu privire la debitorul respectiv.
In al treilea rand, salariatii beneficiaza de prioritate la efectuarea platilor in cadrul procedurii. Astfel, cu privire la creantele anterioare deschiderii procedurii insolventei si care au fost inscrise in tabel, legea insolventei stabileste ca, in cazul falimentului, acestea urmeaza a fi platite prioritar. In ordinea prevazuta de Legea insolventei, creantele izvorate din raportul de munca se situeaza pe locul doi, dupa creantele constand in taxe, timbre si alte cheltuieli aferente procedurii. De asemenea, creanțele născute după data deschiderii procedurii, respectiv salariile datorate pentru perioada ulterioară deschiderii procedurii, pot fi achitate cu prioritate, acestea situandu-se pe locul trei in ordinea de prioritate insitutita de art. 121 din Legea nr. 85/2006.
Totodata, dispozitiile Legii procedurii Insolventei se coroboreaza cu normele prevazute in Codul Muncii si totodata cu dispozitiile stipulate in Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului pentru plata creantelor salariale, astfel incat angajatul detine un statut privilegiat in cadrul acestei proceduri speciale. Prin urmare, in ipoteza in care creantele salariale nu sunt acoperite in totalitate, in urma distribuirii fondurilor rezultate in urma lichidarii activului debitoarei, a fost instituit un Fond de Garantare pentru plata creantelor salariale. Suma totala a creantelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depasi cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.
Fondul de garantare este constituit numai din contributiile angajatorilor, statul fiind implicat direct in stabilirea si plata creantelor salariale cuvenite salariatilor in cazul falimentului.
Stabilirea cuantumului creantelor salariale cuvenite salariatilor si efectuarea platii acestora se realizeaza de catre agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca, pentru societatile impotriva carora au fost pronuntate hotarari judecatoresti definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de care a fost dispusa masura ridicarii totale sau partiale a dreptului de administrare:
• la cererea scrisa a administratorului sau lichidatorului angajatorului in stare de insolventa;
• la cererea salariatilor angajatorului aflat in stare de insolventa sau a organizatiilor legal constituite ce reprezinta interesele acestora.
Salariatii sau organizatiile legal constituite, inainte de a se adresa organizatiei teritoriale, trebuie sa notifice in scris administratorul sau lichidatorul in vederea efectuarii de catre acesta a demersurilor necesare pentru plata creantelor. O copie a notificarii se va atasa la cererea adresata agentiei teritoriale.
Insa, in afara de aceste dispozitii specifice, care au rolul de a proteja salariatii, deschiderea procedurii insolventei confera si posibilitatea unor dispozitii derogatorii de la dreptul comun.
Astfel, in mod normal, concedierea salariatilor se poate realiza doar in cadrul unei anumite proceduri, pentru motive bine intemeiate si daca sunt indeplinite anumite conditii. Nu ne propunem sa analizam aici aceste proceduri si conditii generale, ci doar exceptia reglementata de Legea Insolventei. Potrivit acestei norme derogatorii, dupa deschiderea procedurii insolventei, prin derogare de la prevederile Codului Muncii, desfacerea contractelor individuale de muncă ale personalului debitoarei se va face de urgenta de către adminsitratorul judiciar/lichidator, fara a mai fi necesara parcurgerea procedurii de concediere colectiva. Singura conditie care trebuie indeplinita pentru legalitatea concedierii efectuata in aceste conditii este acordarea preavizului de 15 zile lucratoare.
Cu alte cuvinte, in cazul deschiderii procedurii insolventei, in functie de necesitatile debitoarei, practic orice salariat poate fi concediat, pentru motive ce nu tin de culpa angajatului, fara a fi necesare justificari suplimentare sau indeplinirea conditiilor generale prevazute de Codul Muncii.
Pornind de la modul in care aceasta concediere este reglementata si de la faptul ca singurul drept acordat salariatilor, in situatia insolventei angajatorului, se refera la preavizul de 15 zile lucratoare, in doctrina a fost exprimata opinia ca, in acest caz, salariatii nu beneficiaza nici de plati compensatorii sau de alte masuri de protectie sociala acordate salariatilor disponibilizati.
Pe cale de consecinta, desi beneficiaza in continuare de o serie de drepturi, in situatia deschiderii procedurii insolventei, pozitia privilegiata a salariatilor sufera unele limitari, derivate din insasi starea de dificultate a angajatorului.
Autori: Stan Tirnoveanu, Senior Partner Zamfirescu Racoti & Partners Cosmin Cojocaru, Senior Associate Zamfirescu Racoti & Partners
0
0
