Noi detalii despre metodele folosite in furturi de executantii "Academiei infractorilor romani" arata ca acestia se deghizau, in timpul mai multor jafuri unii dintre inculpati fiind imbracati in haine feminine, potrivit unor surse din randul anchetatorilor. Gruparea de crima organizata isi antrena membrii la Marea Neagra si in orase din strainatate, precum Strasbourg, iar liderii recrutau membrii din casele de copii sau din cadrul unor familii sarace, relateaza Mediafax.

• Membrii "Academiei Infractorilor" se antrenau la Marea Neagra sau la Strasbourg

Membrii "Academiei infractorilor", gruparea de crima organizata din Piatra Neamt, destructurata, joi, de DIICOT, care functiona dupa reguli militare si care a comis numeroase jafuri pe teritoriul unor state europene, isi antrena membrii la Marea Neagra si in orase din strainatate, precum Strasbourg, potrivit unor surse.

"Academia infractorilor romani", condusa de Adrian Marin Botez, zis "Tata", a antrenat persoane care au aderat la aceasta grupare la Marea Neagra sau in orase din srainatate precum Strasbourg, potrivit documentelor anchetatorilor DIICOT.

Conform sursei citate, "noii membri erau instruiti conform regulamentului gruparii cum trebuie sa se comporte si ce sa declare pe parcursul unei anchete penale ori in timpul interogatoriilor, in cazul celor prinsi de politie dupa comiterea jafurilor, sa nu foloseasca mijloace de comunicare (telefoane, internet) in casele de antrenament si nici atunci cand comit faptele pentru a nu putea fi localizati ori interceptati, sa isi dea date de identificare false si sa declare ca sunt cetateni din Republica Moldova pentru a ingreuna stabilirea identitatii de catre autoritatile judiciare, sa nu dea declaratii in caz de depistare, sa poarte doua randuri de haine la fapte si sa isi modifice semnalmentele pentru a nu putea fi depistati dupa comiterea jafurilor".

"In functie de aptitudinile fiecarui membru, acestuia i se atribuia un rol in cadrul echipei/brigazii ce urma sa comita jaful. Antrenamentul presupunea activitati practice spre exemplu intr-un interval scurt de timp noii membri trebuiau sa adune/culeaga de pe jos mai multe obiecte, antrenament menit sa dezvolte abilitatile membrilor 'culegatori' (cei anume stabiliti sa adune din vitrinele sparte bijuteriile/ceasurile in timpul jafurilor) de a sustrage bunurile in timpul jafului", mai noteaza anchetatorii in actele de urmarire.

Anchetatorii detaliaza modalitate in care executantii "Academia infractorilor romani" erau plasati in orasele in care urmau sa fie partasi la jafuri.

"Dupa pregatirea de rigoare, membrii executanti primesc mici sume de bani cu care efectueaza deplasarea in tara stabilita, stabilindu-se ca deplasarea se realiza in mai multe moduri, cu autoturismele gruparii, cu diverse curse de persoane, cu avionul, in grupuri mici sau separati, ulterior grupul reunindu-se intr-un anume loc prestabilit.

De cele mai multe ori, membrii executanti se indreptau catre periferia oraselor de destinatie, in locuri cu vegetatie abundenta, paduri, parcuri, zone industriale, campand in corturi cumparate din orasele respective ori dormind sub cerul liber, organizandu-si asa numitul "stup", fara a utiliza telefoane sau alte aparaturi electronice, doar seful grupului avand un telefon mobil cat mai putin sofisticat, cu care tinea legatura cu liderul din Romania, pentru a-i comunica intreaga operatiune si a primi acceptul acestuia cu privire la modul de comitere a faptei, potrivit actelor procurorilor DIICOT.

• Executanti ai "Academiei infractorilor" se deghizau in femei la momentul comiterii jafurilor

"Noii membri erau instruiti conform regulamentului gruparii cum trebuie sa se comporte si ce sa declare pe parcursul unei anchete penale ori in timpul interogatoriilor in cazul celor prinsi de politie dupa comiterea jafurilor, sa nu foloseasca mijloace de comunicare (telefoane, internet) in casele de antrenament si nici atunci cand comit faptele pentru a nu putea fi localizati ori interceptati, sa isi dea date de identificare false si sa declare ca sunt cetateni din Republica Moldova pentru a ingreuna stabilirea identitatii de catre autoritatile judiciare, sa nu dea declaratii in caz de depistare, sa poarte doua randuri de haine la fapte si sa isi modifice semnalmentele pentru a nu putea fi depistati dupa comiterea jafurilor", se arata in documentele anchetatorilor.

Potrivit sursei citate, la locul mai multor jafuri comise de aceasta grupare au fost gasite de catre investigatori haine de dama.

"La comiterea faptei (talharia comisa la data de 4 decembrie 2012, ora 17.40, in Londra, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, la magazinul de bijuterii Lasani) au participat cel putin trei autori barbati inarmati cu baroase dintre acestia unul fiind deghizat in femeie, in apropierea locului faptei dupa comitere a jafului fiind gasite un baros, o cagula si haine de femeie", se arata in documentele anchetatorilor, care precizeaza ca pentru ca deghizarea sa fie completa jefuitorii foloseau inclusiv peruci de dama.

Tinute feminine au fost gasite de catre anchetatori si in cazul altor jafuri comise de membri acestei grupari precum cele de la magazinele Gold City din Marea Britanie Orologeria Pisa din Milano.

• Liderii "Academiei infractorilor" isi recrutau membrii din casele de copii

Liderii gruparii conduse de Adrian Botez, cunoscuta sub numele de "Academia infractorilor", suspectati de zeci de jafuri comise la magazine de lux din strainatate, isi recrutau membrii din casele de copii sau din cadrul unor familii sarace, au anuntat oficial ai Politiei Romane.

Conform sursei citate, unii dintre talharii antrenati de gruparea lui Adrian Botez, zis "Tata" proveneau fie din familii sarace, fie din case de copii.

Acestia erau antrenati sa jefuiasca un magazin in mai putin de un minut, in conditiile in care cele mai multe dintre acestea erau asigurate cu sisteme de alarma, iar talharii trebuiau sa poata sa ia cat mai multe obiecte de valoare si sa fuga inainte de intreventia firmei de paza sau a politiei.

Uneori, oamenii lui "Tata" foloseau si arme pentru intimidarea personalului magazinelor, insa, in urma perchezitiilor, anchetatorii au stabilit ca armele erau, de fapt, de jucarie.

Banii obtinuti in urma vanzarii bunurilor furate erau apoi impartiti, o cota parte fiind trimisa si familiilor altor membri, aflati la inchisoare in alte dosare.

Procurorii DIICOT au retinut, in urma audierilor, 14 persoane, in dosarul cunoscut sub numele de "Academia infractorilor romani", ei dispunand ca alti trei membri ai gruparii sa fie cercetati sub control judiciar.

Potrivit unor surse din cadrul structurii, s-a pus in miscare actiunea penala si fata de liderul gruparii, interlopul Adrian Botez, zis "Tata", el fiind incarcerat in prezent, ca urmare a faptului ca a fost condamnat la zece ani de inchisoare.

Cele 14 persoane retinute si liderul gruparii, urmeaza sa fie prezentati instantei su propunere de arestare preventiva.

Ancheta DIICOT in dosarul hotilor din magazine de lux, grupare ce actiona sub numele de "Academia infractorilor romani", a costat 300.000 de euro, fiind astfel una dintre cele mai scumpe ale institutiei, au declarat surse judiciare citate de Mediafax.

Urmarirea penala in acest caz a insemnat implicarea a aproximativ 200 de anchetatori de la SRI, Directia Operatiuni Speciale (DOS), Investigatii Criminale, Jandarmerie si DIICOT, care au lucrat in colaborare cu alti oameni ai legii din strainatate, potrivit surselor citate.

Anchetatorii au facut, joi, 54 de perchezitii in acest dosar. Pana la acest moment, oamenii legii au gasit bijuterii si ceasuri scumpe si au pus sechestre pe bunuri mobile, imobile, dar si pe autoturisme de lux. Intre acestea, in custodia autoritatilor din Neamt, a ajuns si o masina Rolls Royce de culoare mov.

Potrivit surselor citate, vehiculele sechestrate urmeaza sa fie aduse in Capitala.

Sursele judiciare arata ca gruparea actiona in baza unui cod impus de interlopul Adrian Marin Botez, zis "Tata".

Inainte de a fi acceptati in banda, oamenii lui Botez trebuiau sa semneze un regulament, care continea obligatii si sanctiuni, si sa completeze un formular in care mentionau date legate de familie si situatia medicala. La acest dosar era atasata si o fotografie si fire de par, pentru ca, in caz de nevoie, sa fie indentificati dupa ADN. Aceste masuri sunt impuse, de altfel, si cadrelor militare.

Procurorii au ajuns la concluzia ca membrii gruparii inchiriau, de regula, case care aveau curte, dar aceasta nu erau folosite niciodata. Toate imobilele in care se faceau antrenamente aveau geamuri izolate cu folie neagra, iar hotii erau adusi la aceste locatii cu pungi de culoare inchisa pe cap, au mai mentionat sursele citate.

Toate activitatile gruparii se desfasurau in interiorul casei, unde erau amenajate sali de antrenament ce contineau aprate de forta. Alimentatia si obiectele necesare intretinerii persoanelor care aderau la aceasta grupare infractionala erau asigurate de iubitele si concubinele liderului gruparii, mai spun sursele citate.

Potrivit oamenilor legii, spargerile se faceau dupa un program stabilit in detaliu. Astfel, doi membri ai bandei, imbracati cu haine scumpe, uneori chiar si in costume Armani, intrau in magazinul care urma sa fie spart. Ei imobilizau paznicul sau paznicii magazinului, iar mai apoi, intrau alti membri ai gruparii care, folosindu-se de ciocane, baroase sau topoare spargeau toate vitrinele. Ulterior, in incinta magazinului intrau alte persoane care aveau ghiozdane pozitionate in fata, in care puneau toate bijuteriile luate din vitrine.

Sursele citate explica faptul ca taberele gruparii se regaseau la periferiile oraselor in care urmau sa dea spargerile. Dupa ce furau din magazine, fiecare membru al clanului pleca intr-o directie diferita fata de ceilalti hoti.

Anterior spargerilor, infractorii sapau gropi, in care ascundeau, ulterior, bunurile furate. Mai apoi, venea un alt membru care lua "prada" si astupa groapa.

Procurorii DIICOT au facut, joi, 54 de perchezitii, la o retea de hoti, coordonata de interlopul Adrian Marin Botez, persoanele vizate fiind suspectate ca, in ultimii doi ani, au furat bijuterii si ceasuri in valoare totala de aproximativ zece milioane de euro, din magazine de lux din Europa.

In urma actiunii, au fost duse la audieri 22 de persoane, suspectate de talharie si furt.

Hotii au actionat, in ultimii doi ani, in tari precum Belgia, Andorra, Germania, Austria, Olanda, Croatia sau Slovenia, ei furand, din magazine de lux, bijuterii si ceasuri, in valoare totala de zece milioane de euro, conform anchetatorilor.

Gruparea era organizata dupa reguli militare si, mai mult decat atat, liderul acestei retele a infiintat "Academia infractorilor romani", potrivit sursei citate.

Liderul acestei retele organizate era interlopul Adrian Marin Botez, prins in 16 ianuarie, dupa ce a fost cautat mai mult de sase luni, el fiind eliberat din arestul Capitalei, desi fusese condamnat la zece ani de inchisoare pentru ca a incercat sa il omoare pe Dumitru Mironescu.

Adrian Marin Botez a fost lasat sa plece de subofiteri de la arestul Politiei Capitalei, desi primisera o minuta de la Inalta Curte de Casatie si Justitie in care se arata ca Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de inchisoare.

Cei trei subofiteri de la arestul Politiei Capitalei care l-au lasat liber pe Adrian Botez, dupa ce acesta a fost condamnat definitiv pentru ca a incercat sa il omoare pe Dumitru Mironescu, sunt cercetati de procurorii Parchetului Judecatoriei Sectorului 4, pentru neglijenta in serviciu.

Cercetarile au fost deschise dupa ce, in noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2014, la arestul Politiei Capitalei a venit o minuta de la Inalta Curte de Casatie si Justitie in care se arata ca Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de inchisoare. Angajatii de la arest ar fi interpretat in mod gresit documentul trimis de instanta si ar fi crezut ca Botez trebuie de fapt pus in libertate, astfel ca acesta a fost eliberat in acea noapte. Adrian Botez a fost dat atunci in urmarire, politistii reusind sa il prinda dupa mai bine de sase luni.

Eliberarea din greseala a lui Adrian Botez a determinat luarea unor masuri speciale de protectie pentru seful Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau, Felix Banila, si pentru familia acestuia. Protectia pentru Felix Banila a fost luata la solicitarea acestuia, dupa ce prim-procurorul a primit pe adresa Parchetului o scrisoare de amenintare din partea interlopului bacauan, expediata din arestul Politiei Capitalei cu o noapte inainte ca acesta sa fie eliberat din greseala. Seful Parchetului Bacau este cel care a desfasurat ancheta in dosarul in care Adrian Botez, zis "Tata", a fost condamnat pentru tentativa de omor.

In urma verificarilor interne facute de Politia Romana, Mihai Pruteanu, care se afla atunci la conducerea Politiei Capitalei, a fost sanctionat cvu avertisment. Ulterior, Pruteanu a fost eliberat din functie, la cerere, de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.

Adrian Marin Botez, zis "Tata", si alti sapte barbati care, in 2011, au vrut sa-l omoare pe Dumitru "Puiu" Mironescu au fost condamnati definitiv, in 30 iunie 2014, la pedepse cu executare cuprinse intre noua si doisprezece ani de inchisoare, in dosarul cunoscut ca "Bariera".

Ceilalti sapte condamnati - Claudiu Laurentiu Pavaluca, Catalin Bogdan Rusu, Constantin Manea, Vladut Romeo Zimbrean Sbranca, Vasile Stoleru, Valentin Dorin Pavaluca si Constantin Catalin Craciun - erau toti in arest la data condamnarii definitive.

Adrian Marin Botez, dat in urmarire nationala din mai 2011, fusese prins in apropierea instantei supreme, in luna mai 2014, chiar in ziua cand se judeca dosarul sau de tentativa de omor, ulterior fiind dus in arestul Politiei Capitalei.

Dumitru Puiu Mironescu a fost victima unei tentative de asasinat, in 14 februarie 2011, in zona trecerii la nivel cu calea ferata de la Lilieci, din municipiul Bacau, agresiune comisa de mai multe persoane din anturajul lui Adrian Botez.

Adrian Botez il considera pe Dumitru Mironescu implicat in asasinarea lui Gheorghita Mararu, care a fost impuscat de Cristian Chilat, zis "Falau", in noiembrie 2010, in rafuiala de la Cafe Latino, din municipiul Bacau. In aprilie 2012, Falau a fost condamnat definitiv la 19 ani de inchisoare pentru omor calificat, tentativa la omor calificat si nerespectarea regimului armelor.