In timp ce 2014 nu ar trebui sa mai aduca modificari substantiale in sensul cresterii sarcinii fiscale datorate de populatie, ar exista o fereastra pentru anumite inovatii in anul 2015 si apoi in anii electorali 2017, 2014 si 2016. Totusi, schimbarea politica recenta de la varful ministerului de finante (preluarea portofoliului de catre o tehnocrata cu studii de economie efectuate in cadrul Universitatii Harvard) ar crea premisele teoretice pentru anumite modificari, cum ar fi cota unica. Cu toate acestea, esalonul imediat inferior din structura Ministerului de Finante (format din secretari de stat pe politici fiscale, presedintele ANAF etc) a ramas acelasi. Experienta de munca din institutiile de invatamant straine probabil nu a asigurat o intelegere de substanta a sistemului fiscal romanesc si, prin urmare, noul ministru ar putea intampina probleme in a se impune in fata esaloanelor inferioare din cadrul ministerului pe care il conduce.
Cota unica, subiect de campanie electorala
Din perspectiva persoanelor juridice, nu sunt preconizate schimbari. Oricum, din pricina politicii de deductibilitati la calculul impozitului pe profit (cum ar fi deductibilitatea limitata autoturisme), se poate estima o cota efectiva de aproximativ 19-20%. Daca mai adaugam ca, spre deosebire de majoritatea statelor europene, in Romania aceeasi baza impozabila este supusa si impozitului pe dividende, rezulta o cota de impunere de aproximativ 35%. Astfel, reiese ca profiturile intreprinderilor sunt impozitate, in Romania, cu o cota peste media europeana.
Din perspectiva persoanelor fizice, cota unica pare a nu mai fi agreata de decidentii zilei, ministrul pentru buget in functie sustinand chiar ineficacitatea acesteia in activitatea de cercetare pe care a desfasurat-o inainte de a primi portofoliul Bugetului.
Impozitul pe venit, incotro?
Contributiile reprezentand impozitul pe venit datorat de persoane fizice au, in acest moment, o pondere foarte redusa in constructia bugetara (aproximativ 3,3% din PIB) in comparatie cu media europeana (aproximativ 7,7% din PIB). Prin urmare, la nivel teoretic este loc de crestere. Cu toate acestea, analiza ar trebui facuta din perspectiva poverii fiscale totale, luand in calcul impozitul pe venit, contributiile sociale ale angajatului si angajatorului. Astfel, ar rezulta ca rata implicita de impozitare este relativ mare prin comparatie cu media europeana, si prin urmare nu ar trebui sa se puna problema unei cresteri. Ramane discutia legata de distributia poverii fiscale care tine cont ca nivelul maxim de impozitare (din perspectiva cotei) este atins la venituri foarte apropiate de venitul salarial minim din Romania.
Tehnic vorbind, exista cateva masuri care pot fi implementate pentru a atinge obiectivul politic si social de diminuare a sarcinii fiscale suportate de persoanele fizice ce obtin venituri reduse. Astfel, din perspectiva impozitului pe venit, o varianta este modificarea politicii de acordare a deducerii personale la calculul bazei de impunere (acordarea acesteia la venituri brute mai mari decat acum, cresterea deducerii personale, alinierea politicilor de deduceri personale aplicabile veniturilor din salarii si la nivelul veniturilor din pensii).
Din perspectiva contributiilor la asigurari sociale (CAS), alternativa tehnica la diminuarea cu 5% ce a revenit in discursul politic, ar fi reducerea CAS pentru anumite categorii pentru o perioada determinata (salariati tineri sau peste o anumita varsta) sau o cota de CAS redusa pentru persoanele care obtin venituri mici sub un anumit plafon. Din pacate, pierderile la buget vor trebui compensate prin continuarea politicii de largire a bazei de impozitare (si deci majorarea plafonului minim la care se asigura cei care obtin venituri din activitati independente si obligarea la plata acestor contributii indiferent daca obtin venituri din mai multe surse).
Viitorul taxei pe valoare adaugata
In aria TVA, probabil ca nu vor fi modificari majore in legislatia romaneasca in viitorul apropiat. Oricum din perspectiva suportabilitatii, cota de impunere este aproape de cel mai inalt nivel posibil in UE si oricum mult peste media europeana. Limita de aplicare a regimului de scutire TVA a intreprinderilor mici (220.000 lei) se afla la un nivel peste media europeana, insa cota alarmanta a evaziunii fiscale nu ar trebui sa conduca la diminuarea acestuia.
Lupta pentru combaterea evaziunii fiscale
La nivelul procedurilor fiscale de administrare si control, evaziunea fiscala majora, gradul redus de conformare si dificultatea in respectarea si aplicarea legislatie sunt motive suficiente sa ne asteptam la modificari majore. Astfel, procesul de restructurare a ANAF inceput anul trecut va continua. Cu toate acestea, efectele acestor schimbari de sistem se vor vedea abia dupa o perioada mai lunga de implementare. Prin programul RAMP, autoritatile fiscale beneficiaza de o finantare semnificativa din partea Bancii Mondiale (aproximativ 80 milioane USD pentru patru ani) pentru imbunatatirea sistemului de administrare fiscala. Primele efecte ale acestui program in sensul cresterii capacitatii de administrare ar trebui sa fie inregistrate incepand cu anul 2015.
Impozitul pe constructii speciale - la analiza
Noul impozit pe constructii speciale introdus incepand cu anul 2014 a generat o reactie majora din partea marilor contribuabili care au fost afectati semnificativ din punct de vedere financiar de aceasta masura. La nivel declarativ, reprezentantii ministerului de finante sustin ca se reanalizeaza asezarea acestei taxe din perspectiva suportabilitatii. In mod evident, acest lucru ar trebui infaptuit pana la data de 25 mai 2014, cand devine scadenta plata primei rate aferente acestui an. Ca masuri vizate, este de asteptat mai putin reducerea cotei si mai mult restrangerea bazei de impunere (cum ar fi restrangerea tipurilor de constructii subiect de taxa, stabilirea drept baza a valorii nete si nu a valorii brute, asa cum este definit acum etc).
Predictibilitatea, "le mot d'ordre" al strategiei fiscal-bugetare pentru urmatorii patru ani
Probabil ca cea mai importanta asteptare este cea legata de predictibilitatea masurilor fiscale. Aceasta tinta nu poate fi atinsa decat in masura in care exista un obiectiv economic pe un termen mediu si lung, necesar a fi asumat politic. Astfel, e de dorit ca programele politice care vor fi prezentate alegatorilor in cele doua runde electorale din acest an vor analiza in mod fundamentat situatia actuala si vor propune abordari care pot fi pastrate pentru cel putin o perioada de patru ani inainte.
0
1
