Drumul unei portii de lapte matern de la producator la consumatorul final trece, mai nou, si prin retelele de socializare. In vremuri nu foarte indepartate, doicile isi alaptau proprii copii, dar si pe ai altor femei. Astazi, "modelul doica" a evoluat: pungile de plastic pentru lapte sunt consumabile de baza in retelele de donatii sau vanzare de lapte matern in SUA. Alaturi de site-urile dedicate tranzactiilor cu lapte uman, FaceBook inlesneste, mai nou, comunicarea intre doritori si producatoare, informeaza CBS.
Pro si contra doicilor la punga
"Am fost alaptat de o doica, mama suferise o cadere nervoasa dupa nastere si nu m-a putut alapta. Teoretic, era un lucru benefic. Practic, femeia respectiva suferea de furunculoza, iar asta s-a transmis la copilul ei, dar si la mine", povesteste Catalin, 59 de ani, pentru MedLive.ro. "Cu siguranta n-as fi fost de acord ca fiul sau fiica mea sa primeasca lapte de la persoane straine", adauga Gabriel.
"Eu mi-am dorit foarte mult sa alaptez inca de la prima fetita", spune Gabriela, 24 de ani. "Din cauza unei infectii, nu s-a putut. As fi recurs la un soi de doica pentru o imunizare mai buna a fetitei mele. Am prietene care alapteaza si acum, as fi putut sa iau niste pungi cu lichid alburiu de la ele. Mi-a fost insa jena - probabil ca li s-ar fi parut ciudat sau scarbos. Din fericire, am reusit sa-mi alaptez cea de-a doua fetita, iar rezultatele se vad - a racit mult mai putin decat sora ei mai mare."
Comenteaza subiectul pe Forumul MedLive.
Prima bancă de lapte matern a fost inaugurată recent la Belgrad şi va colecta nu numai din Serbia, ci din întreaga regiune a Balcanilor, unde alăptatul pierde tot mai mult teren, potrivit AFP.
Banca se află la Institutul de Neonatologie din capitala sârbă şi furnizează lapte matern îndeosebi copiilor născuţi prematur, spitalizaţi la Institut, precizează directorul Slavica Simic.
În prezent, femeile care aprovizionează banca sunt în general mame care au născut, care au un surplus de lapte şi ai căror copii sunt încă în spital. Banca răspunde deocamdată la o treime din nevoile Institutului, întâmpinând greutăţi în extinderea numărului de donatoare voluntare, într-o ţară în care gradul de alăptare rămâne scăzut.
În Europa de Sud-Est, doar 27% dintre nou-născuţi sunt hrăniţi exclusiv la sân în primele şase luni, potrivit UNICEF.
Grad scăzut de alăptare
În Serbia, acest nivel este încă şi mai scăzut, numai 15% dintre mămici alăptându-şi copiii.
Cifra nu s-a schimbat, în pofida unei legi adoptate în 2005, care interzice publicitatea la lapte şi la alte produse de înlocuire a laptelui matern.
Dragana Socanin, de la Reţeaua părinţilor sârbi, spune că lipsa informaţiilor şi a susţinerii contribuie la nivelul scăzut de alăptare.
"În Serbia nu există nicio publicaţie despre alăptare", spune ea, adăugând că asistentele medicale nu sfătuiesc tinerele mame în această privinţă.
Multe mame doresc să revină repede la serviciu, se tem că-şi pierd silueta sau le este ruşine să alăpteze în public, afirmă ea.
