Numeroase disfunctionalitati in sectorul farmaceutic si o posibila criza pe piata medicamentelor care abia de aici inainte este posibil sa inceapa, sunt principalele concluzii ale raportului "Sfarsitul Medicamentelor?" publicat luni de Societatea Academica din Romania. "Am vrut prin aceasta analiza sa vedem ce se intampla si cum rezolvam acele procese globale: cum echilibrezi nevoia guvernelor de a asigura acces la sistemul de sanatate si la medicamente, cu nevoia companiilor farmaceutice de a inova", a spus Sorin Ionita, directorul de cercetare al SAR.

Concluziile raportului SAR "Sfarsitul medicamentelor?":

  • exista numeroase disfunctionalitati in sectorul farmaceutic
  • exista interventii pur administrative in mecanismele economice care genereaza disfunctionalitati majore ale caror efecte sunt contrare celor dorite de autoritati
  • din politicile haotice, impredictibile si arbitrare nu castiga nimeni pe termen lung
  • trebuie instituite reguli clare care sa stimuleze un comportament corect
  • este nevoie de limitarea serviciilor si medicamentelor oferite de stat, pana la nivelul sustenabil financiar in limitele bugetului disponibil; acest lucru se poate face prin: stabilirea unor prioritati de tratament la nivel national, identificand bolile frecvente si care trebuie tratate prioritar; evaluarea starii de sanatate a populatiei printr-un studiu epidemiologic ar permite identificarea mult mai corecta a acestor prioritati
  • stabilirea unor arii terapeutice prioritare, care sa fie privite integrat (alocare echilibrata de fonduri pentru tratament si medicamente)
  • dezbatere publica si transparenta in stabilirea acestor arii prioritare si a medicamentelor ce vor beneficia de subventii de la stat (liste de compensate), pe baza eficientei de cost si a efectului terapeutic, echilibrand reducerea costurilor cu stimularea inovatiei sau a intrarii pe piata a medicamentelor noi utile
  • instituirea unor ghiduri terapeutice pentru a evita subiectivismul in alegerea unui medicament reducerea costurilor prin licitatii, acolo unde acest lucru este posibil
  • masurile administrative ar trebui evitate pe cat posibil, iar atunci cand sunt luate, decizia sa vina dupa consultarea cu cat mai multi actori implicati, pentru a limita riscurile de practici anticoncurentiale
  • In locul interventiilor administrative direct asupra preturilor, se pot imagina masuri de politica publica care distorsioneaza mai putin concurenta pe piata farmaceutica
  • Nu este exclus ca unele masuri cu efect anticoncurential sa intre in vizorul Comisiei Europene si sa se ajunga la amenzi usturatoare
  • Inlocuirea reglementarilor de pret cu intelegeri cost-volum, recomandate si in Raportul Comisiei Prezidentiale : in contractele dintre producator / distribuitor si beneficiar (Casa sau spitalul) se stabileste un pret al medicamentelor pentru un anumit volum de vanzari, urmand ca pretul sa scada pe masura ce volumul creste
  • este nevoie de o dezbatere publica inteligenta la nivelul celei din Europa de vest privind prioritatile relative ale sectorului de sanatate publica in general si al politicilor de medicament in special.

SAR argumenteaza ca nu atat evolutia pietei globale sau costul in crestere pentru cercetarea-dezvoltarea de medicamente sunt factorii care impovareaza bugetul sanatatii care anul acesta a primit 3,2% din PIB, ci:

  • vechile deficiente de sistem
  • deciziile opace si intempestive in stabilirea preturilor
  • alocarea distorsionata a fondurilor in sistem, procese care nu urmaresc nevoile reale din societatea romaneasca actuala.

"E foarte important ca intr-o societate sa existe astfel de organizatii care sa efectueze paralel evaluari si analize cu sistemul de stat", a spus presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Irinel Popescu.