Dr. Toma Vlad, medic specialist stomatolog, a vorbit într-un interviu acordat HotNews.ro despre plombele dentare, durata de viață a acestora și apariția cariilor, dar și despre mitul care spune că “daca nu ne doare, nu trebuie să mergem la dentist”. Detartrajul nu afectează plomba dentară, iar cariile incipiente nu dor niciodată, explică Dr. Toma Vlad.
Care e diferența dintre o plombă și o coroană?
Dr. Toma Vlad: De obicei, alegerea unei obturații sau a unei plombe se face de către medicul stomatolog. Se stabilește în funcție de mărimea distrucției dentare și de ce avem nevoie să facem în locul respectiv. Dacă este o distrucție minoră, se pune o singură obturație, într-o singură ședință. Cu cât este mai mare distrucția dentară se poate opta pentru o plombă făcută în laborator, adică inlay sau onlay, care se cimentează la venirea acesteia din laborator. Obturațiile fizionomice, care se pun în cabinet în aceeași ședință, pot fi de diferite mărimi: pe o singură suprafață - pe cea pe care mâncăm sau în lateralul dintelui, pe două suprafețe - în care cuprindem și suprafața pe care mâncăm și pe cea interdentară sau pe trei suprafețe - cele două suprafețe interdentare și cea pe care mestecăm. Revenind la cele făcute în laborator, când distrucția este masivă și medicul stabilește că o obturație clasică nu mai conferă destulă stabilitate și dintele se poate fractura, se optează pentru acest tip de obturație. Dacă distrucția este masivă și cuprinde aproape întreaga coroană dentară, atunci se optează pentru devitalizare (scoaterea nervului) și obturație de canal, pivot și coroană. Astea sunt opțiunile.
Putem vorbi de o așa-numită durată de viață a unei plombe?Trebuie schimbată la o anumită perioadă de timp?
Dr. Toma Vlad: Sigur, igiena contează în cele mai multe din cazuri. Nu există o durată de viață anume pentru obturații. Sunt obturații care țin câteva luni, în funcție de igiena dentară sau obiceiurile masticatorii ale pacientului sau obturații care depășesc 10 ani ca durată de viață, poate și mai mult.
De ce cad plombele și cum putem face să prevenim aceste aspect?
Dr. Toma Vlad: Plombele cad din cauza obiceiurilor deficitare masticatorii sau a bruxismului. Durata de viață depășită a unei obturații sau în cazurile în care obiceiurile alimentare nu sunt cele mai corecte (la consumatori de Coca-Cola sau fumători exagerați sigur că nu mai păstrează adeziunea corectă cu structura dintelui și până la urmă vor cădea). Recomand vizitele periodice la 6 luni pentru verificarea tuturor obturațiilor și a celorlalte situații care pot apărea.
Există această percepție conform căreia dacă nu ne doare înseamnă că nu avem nicio problemă, nu avem nicio carie. E adevărat sau de fapt durerea apare când problema e deja destul de mare?
Dr. Toma Vlad: Nu este cea mai corectă abordare să nu mergem la stomatolog atât timp cât nu ne doare. Este corect să facem vizitele periodice la cât ne recomandă medicul curant, la 6 luni sau la un an, pentru verificarea situației, chiar și cu radiografie panoramică sau retroalveolară, dacă se suspectează anumite situații. Cariile incipiente nu dor niciodată. Pacientul vine de cele mai multe ori în cabinet și spune "bănuiesc că în acest loc am o carie" pentru că rețin resturi alimentare.
Afectează detartrajul efectuat periodic plomba?
Dr. Toma Vlad: Nu afectează pentru că detartrajul nu se recomandă a fi făcut pe suprafața dinților, situație în care obturațiile sunt puse, să spunem, pe suprafața masticatorie a dinților. Pentru curățarea acestora se recomandă în cele mai multe din cazuri tratamentul airflow. Ce înseamnă asta? Este un jet cu bicarbonat de sodiu și apă, care curață interdentar și obturațiile de pe suprafețele dentare. Adică toate acumulările de colorații de cafea, de tutun, de ceai și așa mai departe, sunt curățate mult mai corect cu airflow. Deci nu afectează obturațiile.
Ce recomandați dintre periuța clasică de dinți și cea electrică?
Dr. Toma Vlad: Nu există varianta optimă. Cel mai bine asculți recomandarea medicului stomatolog curant, dar ca idee: periuța electrică este mult mai eficientă decât periuța clasică, datorită rotațiilor pe minut suplimentare pe care le face și a mișcărilor oscilatorii, curățând interdentar mult mai bine decât periuța clasică. Cu periuța clasică facem în jur de 200-400 de mișcări, depinde de fiecare persoană. Periuța electrică poate ajunge la 40-50 de mii de mișcări pe minut, ceea ce este mult mai bine decât periuța clasică. Există două tipuri de mișcări ale periuțelor electrice: cele oscilatorii și pulsatorii și cele ultrasonice. Tot la latitudinea medicului stomatolog curant puteți lăsa această informație. Există studii clinice care spun că periuțele oscilatorii curăță mult mai bine suprafețele dentare decât cele ultrasonice și că periuțele ultrasonice curăță mult mai bine suprafețele interdentare.
5
5
