''Artroscopia este partea ortopezilor din chirurgia minim invaziva, chirurgia pe gaura cheii, Practic, ne permite să vizualizam mult mai bine articulația din interior'', spune Constantin Jemna, medic primar ortopedie și traumatologie, Spitalul de Ortopedie și Chirurgie Plastică MedLife, care explică și cum se realizează controlul durerii în artroscopie.
Ce este artroscopia?
Dr. Constantin Jemna: În contextul dezvoltării procedurilor minim invazive, în toate domeniile, chirurgie generala, neurochirurgie, artroscopia este partea ortopezilor din chirurgia minim invaziva, chirurgia pe gaura cheii, care nu înseamnă neapărat intervenții minime, înăuntru intervenția poate fi oricât de extinsă dorește chirurgul. Pe din afară sunt câteva mici incizii și asta oarecum ajută și recuperarea, ajută și pacientul. care vede o incizie mare.
Practic, ne permite să vizualizam mult mai bine articulația din interior. Ne putem mișca cu camera în diverse poziții, putem vedea mult mai multe uneori decât cu în chirurgia deschisă. Și putem rezolva leziuni mult mai detaliate. Trebuie să vă imaginați nivelul de detaliu, se ajunge dintr-o camera video tipică de artroscop de 4,7-5 milimetri diametru cu teacă, cam cât un pix și noi vedem leziunile mărite pe un ecran full HD, în ultima vreme s-a ajuns la 4 k. Deci nivelul de detaliu este extraordinar și asta permite rezolvarea unor leziuni mult cu mult mai multă finețe și mult mai multă acuratețe decât în chirurgia deschisă.
Ce probleme rezolvă artroscopia?
Dr. Constantin Jemna: În patologia umărului putem aborda toate tipurile de diagnostic, de la simple calcifieri de coafa de rotatori, până la instabilități sau rupturi complexe de tendoane de coafa de rotatori, uneori chiar fracturi, anumite fracturi pot să aibă o soluție chirurgicală, mai ales cele cu impact întra articular.
Artroscopia umărului și calitatea vieții
Dr. Constantin Jemna: Zona umărului in Romania a fost o articulație mai neglijată, s-a pus foarte mult accent în special pe patologia degenerativa a soldului și genunchiului, proteze, proteze, pe principiul că piciorul ne trebuie să mergem, mâinile nu ne trebuie atât de mult și lasă că dacă ne doare mai luăm o pastilă și din cauza asta a fost și este în continuare de multe ori o conlucrare medic pacient. Pacientul nu prea vrea el să se opereze. Medicul nu prea e interesat el să opereze și că nici nu prea știe și rezultatul este că foarte mulți pacienți ajung cu probleme severe de umăr, cu disfuncții severe. Nu mai este tolerat din punct de vedere al calității vieții într-o societate civilizată, însă, la noi, pacientul după o anumita vârsta e judecat, un pic exclus din sistem, ''Îl doare. Lasă, e normal, e bătrân''. Nu e normal.
Am fost la un curs de proteze de umăr la Paris și lectorii erau majoritatea francezi, unul dintre ei britanic și își prezentau cazurile de proteză de umăr și primul caz abia se mișca, dureri foarte mari, după operație, mobilitate chiar surprinzător de bună, dureri reduse. Ideea era operația a avut loc acum doi ani, între timp pacientul nu mai există. Al doilea caz, cam aceeași problema, operația a avut loc acum un an jumătate, între timp pacientul nu mai există. Mai erau niște colegi polonezi care au spus: ''Ok, de ce l-ai mai operat atunci?''. Da, dar omul ăla cât a mai trăit, ca a mai trăit doi ani, nu poți să știi cat îți mai trăiește, a avut o altă calitate a vieții, cu totul alta.
Managementul durerii in artroscopie
Dr. Constantin Jemna: Managementul durerii este destul de complex. În general, multe dintre intervenții se pot realiza și cu pacientul în ambulator. Vine dimineața, este operat, după amiaza pleacă acasă. Acest lucru pune niște probleme de control al durerii și atunci avem anesteziști specializați, tehnici moderne de anestezie loco regionala, catetere cu anestezic și un control mult mai bun al durerii care ne permite o recuperare mult mai ușoară.
Durerea are un efect psihogen. Pacientul în momentul în care are dureri foarte mari se sperie, intervine frica, și după aceea când trebuie să își recupereze articulația operată, la cea mai mică durere, el proiectează durerea care o să urmeze: ''Începe sa ma doară, sigur o sa ma doară tare, deci nu mai mișc''. Atunci e bine ca niciodată să nu ajungă la acea durere maximă, la paroxismul dureros și asta facem noi, controlul foarte bun al durerii.
Practic, în chirurgia umărului lucrăm cu blocuri și cu anestezie generală simultan și blocul ne permite controlul foarte bun al durerii după operație și după operație mergem și ii arătăm pacientului "umărul tău nu se mișca înainte, uite, sub anestezie umărul tău se mișcă, uite gradul de mobilitate pe care îl ai, după ce o să își treacă efectul blocul, trebuie sa ajungi la același nivel''. Pacientul astfel capătă încredere, vede că mâna lui fizic se poate mișcă, se duce și își urmează programul de recuperare și ajunge la rezultatul bun, dorit.
