Pietro Cingolani, antropolog italian: “Italienii, intoleranti cu romanii, pentru ca isi recunosc in romani propriile defecte"

de Miruna Cajvaneanu     HotNews.ro
Duminică, 12 aprilie 2009, 22:07 Actualitate | Diasporă


Prof. Pietro Cingolani
Foto: Arhiva personala
HotNews.ro: “Romeni d’Italia”, studiul realizat de dvs, ii prezinta pe romanii din Peninsula intr-o lumina pozitiva, in contradictie cu imaginea actuala a comunitatii, prezentata de o parte din presa in culori mai degraba sumbre. Cum este primita cartea de jurnalisti si de public?

Prof. Pietro Cingolani: Cu siguranta, o parte din media nu ar promova o teorie care contrazice mare parte din ce s-a scris pana acum in ziare despre romani. Il Messaggero, de exemplu, a publicat o prezentare obiectiva si corecta a studiului meu, la lansarea din 26 martie. Ceea ce m-a socat au fost comentariile la articol, care, de altfel, sunt supuse chiar unui control al moderatorilor. Multi italieni m-au atacat pe forumuri, acuzandu-ma ca-i apar pe romani, folosind expresii care sunt manifestarea celor mai de jos instincte! Nici macar nu au citit cartea!

Romanii- tapul ispasitor

HN: Asistam deci la un linsaj mediatic al presei italiene asupra romanilor din Peninsula?

P.C.: Da, in acest moment, romanii sunt un fel de tap ispasitor, asa cum erau albanezii sau marocanii in trecut. Situatia este agravata si de criza actuala. Atat timp cat este nevoie de forta de munca -de brate, atunci strainii sunt buni. Dar cand intervin si probleme economice, lucrurile se schimba si strainii nu mai sunt bine priviti. Italienii nu-si dau seama ca nu numai forta de munca se importa, dar si persoanele care o reprezinta si trebuie acceptate in acelasi timp.

Inainte, romanii lucrau cate 10 ore pe santiere, iar femeile stateau mereu in casele italienilor, ingrijind batranii. Dar acum, dupa ce multi romani si-au facut documente si nu mai sunt clandestini, ci cetateni europeni, ei au devenit dintr-o data mai “vizibili”. Astfel, italienii au inceput sa vada mai multi romani in piete, in mijloacele de transport si au devenit mai intoleranti, pentru ca ceea ce este “strain” ii deranjeaza si ii sperie. Un exemplu recent la Parma, un oras linistit, care nu a avut niciodata probleme cu strainii. Imediat dupa  ce au “vazut”  mai multi straini in oras, localnicii au declarat ca se simt in nesiguranta, desi nu au existat episoade de violenta comise de imigranti. Italienii au aceasta reactie atunci cand simt ca li se ocupa un spatiu pe care il considera “al lor”. Iar o parte din mass-media, sub influenta politicienilor,  nu face altceva decat sa alimenteze aceasta frica, prezentand episoade de cronica neagra cu protagonisti straini si creand stereotipuri negative.

HN: Cum s-a nascut cartea dvs despre romani?

P.C.: Ideea a pornit de la un interes si o curiozitate personala. Inca din 2005, am observat ca in orasul meu, Torino, sunt tot mai multi romani: de la vecinii de bloc pana la tanara baby- sitter pe care o angajase sora mea. Lucram in domeniul studierii imigratiei, si, din curiozitate, am vrut sa aflu mai multe despre fenomenul migratoriu al romanilor, dar nu am gasit aproape nimic in literatura de specialitate. Am observat ca in ultimii ani perspectiva asupra romanilor s-a schimbat. Initial, in anii ’90, erau priviti ca un popor foarte asemanator italienilor, cei care se integreaza cel mai bine. Apoi viziunea a devenit una opusa. Am vrut sa analizez fenomenul si am luat deci legatura cu doua centre de studii, Fieri din Torino si Cespi de la Roma, propunandu-le sa incep o cercetare vizand imigrantii romani. Asa am ajuns sa vizitez Romania de mai multe ori, prima oara mergand la Marginea, in Bucovina, apoi si in alte orase: Bucuresti, Cluj Napoca, Brasov. Din 2005 pana in perezent am stat in Romania peste sapte luni de zile.

Marginea, Judetul Suceava
Foto: Hotnews
“Exista mai multe categorii de romani in Italia”

HN: Ce imagine a romanilor reiese din studiul “Romeni d’Italia”?

P.C. In primul rand, o imagine bogata si cu multe aspecte diferite. Am prezentat modalitati diferite de integrare in interiorul comunitatii de romani din Italia. Parcursul unei femei de 40, 50 de ani venita la munca in Peninsula este diferit de cel al unui tanar de 19 ani. Exista multe diferente si din punct de vedere al provenientei sociale: cazul unui profesor de liceu roman emigrat din Romania, este diferit de cel al unui muncitor, de exemplu.

Un alt aspect pe care l-am observat, analizand cauzele plecarii din Romania, este situatia dificila a tinerilor romani. Generatia de tineri de 20 de ani, care ar trebui sa fie pregatita sa intre pe piata muncii, este complet debusolata. Tinerii nu au nicio certitudine in ceea ce priveste viitorul lor. Am colegi care lucreaza in domeniul cercetarii in Romania si mi-au marturisit ca si sistemul universitar se deterioreaza, este din ce in ce mai putin exigent. Situatia devine mai dramatica atunci cand se adancesc si neintelegerile intre generatii. Ca si in Italia, parintii nu se mai recunosc in “lumea” propriilor fii.

Plecarea in strainatate a parintilor creeaza, de asemenea, situatii de criza in familii. Din ce in ce mai multe familii au devenit “transnationale”, cele mai traumatice situatii fiind acelea in care este sotia cea care pleaca la munca.

“Menajere sexy” sau stereotipurile despre romance

HN: Emigratia substantiala a femeilor este o caracteristica doar a comunitatii de romani?

P.C.: Nu, in Italia si alte comunitati sunt alcatuite in majoritate de femei, cum ar fi cea filipineza sau cea peruviana. Dar indepartarea sotiei de nucleul familiei este o noutate pentru romani. Am descoperit ca familiile romanilor erau “obisnuite” cu plecarea unui membru la munca in alt oras, inainte de 1989. Dar in marea majoritate a cazurilor erau barbatii cei care plecau, in special spre marile orase industriale. Sotia ramanea acasa, impreuna cu copiii, deci situatia era mult mai echillibrata. Odata cu plecarea femeilor la munca in strainatate asistam la o drama sociala.

HN: In cartea dvs vorbiti si despre o anumita categorie de romance, “badante sexy” (menajere sexy)...

P.C. Este unul din stereotipurile pe care le intalnim la italieni, adica convingerea ca multe romance au venit in Italia si isi folosesc propriile arme, cele ale seductiei , pentru a “pune mana” pe un italian, cat mai batran si bogat, daca se poate; o imagine a romancelor ca acele straine care fura sotii italiencelor. Este o convingere falsa, ca orice stereotip. E adevarat, multe romance s-au casatorit cu italieni, de multe ori dupa ce au divortat de sotii lor din tara. Dar explicatia poate e alta. Dupa ’89, multi romani au ramas fara loc de munca odata cu inchiderea fabricilor. Cele care au reactionat au fost femeile, care si-au suflecat manecile si au inceput sa caute de munca, chiar in strainatate. Multi barbati, in schimb, au simtit ca rolul lor social s-a diminuat, si unii s-au refugiat in bautura. Femeile care au emigrat au devenit independente din punct de vedere material, s-au emancipat. Unele au cautat relatii in care se puteau bucura de mai multa demnitate, de exemplu cu italienii.

“Am fost oprit la vama de romani”





HN: Ati pornit de la interesul pentru romanii din Italia. Care a fost primul impact cu
Pietro Cingolani
Foto: Hotnews
romanii din Romania?

P.C. Din pacate, primul impact a fost unul negativ, la granita dintre Romania si Ungaria, la Borsa . In 2005, deci inaintea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, am fost printre putinii italieni care au venit  in Romania cu masina. Eu am calatorit cu o familie de romani, intr-un microbuz care avea si o remorca in care se gaseau de toate: cumparasera din Italia chiar o masina de spalat, pentru a o aduce acasa. Dar vamesii nu s-au mirat vazand masina de spalat, ci au devenit suspiciosi cand m-au vazut pe mine impreuna cu grupul de romani. Ne-au blocat si mi-au controlat actele de mai multe ori. Era exact experienta pe care o traiati voi, romanii, atunci cand se intra in Uniunea Europeana, dar invers!

HN: Cum a evoluat raportul dvs cu romanii, dupa ce ati trecut vama?

P.C.. Am decis sa fac aceasta experienta din interior, nu ca observator extern. De aceea am stat mereu impreuna si in mijlocul romanilor. Imi amintesc cand am ajuns la Marginea, am fost surprins de frumusetea peisajului si ospitalitatea romanilor. La inceput, eram privit cu multa curiozitate, lumea se intreba, de exemplu, de ce nu am venit cu masina mea, ca alti straini. E adevarat, am incercat sa ma integrez in acel mediu, fara masina. Faceam chiar autostopul pentur a ma deplasa, sau luam autobuzele care faceau naveta intre sate. Am inceput sa inteleg limba, ba mai mult, dialectul din Marginea! Mi-am facut multi prieteni, unul dintre ei mi-a cerut sa-i fiu nas la nunta, iar eu am acceptat bucuros.

Prejudecatile romanilor despre romani

HN: Ati trait cateva luni intr-un mic sat din Moldova. Un jurnalist roman a declarat in cadrul unei emisiuni TV despre recentele violuri atribuite romanilor din Peninsula, ca satele din Romania sunt inca  in Evul mediu, unde chiar violul ar fi fost tolerat. Ca antropolog, ce parere aveti despre satul romanesc?

P.C.: Mi-am dat seama pe parcursul sederii mele ca insisi romanii au multe prejudecati si stereotipuri, unii fata de altii. Unii profesorii din Cluj ii considera pe studentii din Transilvania mai capabili, de exemplu. Imi amintesc un episod pe care l-am trait in Bucuresti. Eram in taxi si am cerut sa ma duca la gara. Taximetristul, vazand ca sunt strain, m-a intrebat unde merg. Cand a auzit ca ma duc in Moldova, a inceput sa-i vorbeasca de urat pe moldoveni, si tot insista sa raman la Bucuresti. Acelasi tip de reactie l-am intalnit chiar la Torino, unde am prezentat o expozitie fotografica cu imagini din Bucovina. O romanca s-a ridicat si mi-a spus pe un ton revoltat: “Mi-e rusine cu aceste imagini, nu reprezinta Romania si pe romani! Trebuia sa fotografiati fabricile sau supermarketurile din Bucuresti, partea moderna a tarii”. Imaginile incriminate erau cele facute la Marginea, cu niste batrane din sat cu baticurile pe cap. Intentia mea era tocmai aceea de a arata patrimoniul rural al Romaniei, necontaminat, nicidecum primitiv. E adevarat, nu sunt peste tot strazi asfaltate, dar nici in Italia acum cateva zeci de ani nu existau. Cei de la Marginea sunt foarte mandri de originea lor si de patrimoniul lor cultural, de ceramica “de la Marginea”.

Printre romani
Foto: Hotnews
Efectele regimului Ceausescu

HN: In studiul dvs, vorbiti si despre efectele comunismului asupra societatii romanesti de azi. Care ar fi aceste urmari ale regimului?

P.C.: Asa zisa dezvoltare socialista a creat foarte mari discrepante si diferente sociale si economice, mai ales de la regiune la regiune. Diferente care nu au disparut nici pana azi. Unul din cele mai evidente efecte asupra romanilor a fost neincrederea totala in colectivitate. Romanii au ajuns sa nu aiba incredere decat in rudele apropiate, au devenit suspiciosi fata de vecini, fata de institutii, fata de Stat in general. Kidecker, un sociolog american, vorbea despre singuratatea in colectivism, adica acel efect creat de obligatia de a sta impreuna. Multi romani cautau pe timpul regimului “prietenul util”: functionarii, membrii importanti din partid. Si azi, de altfel, asistam la o instrumentalizare a raporturilor. Pe timpul lui Ceausescu pana si “nasul” a devenit un rol institutional, nu unul bazat pe o legatura afectiva, de prietenie. Acest individualism exacerbat cateodata l-am intalnit si printre romanii din Italia: de multe ori mi s-a povestit ca cei care veneau din tara trebuiau sa “cumpere” un loc de munca de la un conational. Cred ca aceasta neincredere dintre oameni determina in mare masura si criza sectorului agricol in Romania. Daca micii proprietari s-ar uni in asociatii, agricultura ar avea de castigat. Dar, din pacate, exista inca amintirea CAP-urilor, acele colectivizari fortate, de unde si reactia taranilor de azi.. In afara de colectivizare, un alt efect negativ l-a avut si stramutarea fortata a persoanelor de la sate la orase. Nu a fost o deplasare naturala, deci a lasat multe sechele.

“Italia si Romania, doua state slabe”

HN: Ati afirmat ca romanii au plecat dintr-un stat slab, si au ajuns intr-un alt slab destul de slab, Italia. Care sunt asemanarile dintre cele doua state?

P.C.: Sunt ambele doua state slabe, din punct de vedere al serviciilor destinate cetatenilor. Romanii, ca si italienii, nu au incredere in institutiile in care nu se recunosc. Taxele nu sunt redistribuite in mod echitabil, in ambele tari functioneaza regula: mai multi bani egal mai multa putere. Mai mult, atat in Italia, cat si in Romania, exista o relatie directa si o influenta intre mass media si puterea politica. Iar emigrantii romani sunt suspendati intre aceste doua sisteme. Italienii, pe de alta parte, se recunosc in defectele romanilor, de aceea devin mai intoleranti. Deseori a privi romanii e ca si cum s-ar privi in oglinda! Daca ii vad pe romani cu o bere pe strada sau la supermarketuri, ii considera pe romani betivani. Doar ca italienii beau la fel de mult, dar in restaurante!

HN: Si dvs, in ce masura va simtiti acum roman?

P.C. De multe ori am avut sentimentul ca sunt si eu putin roman, mai ales dupa ce am studiat romanii, din interiorul comunitatii.
Tot printre romani
Foto: Hotnews

H.N.:Conform sondajelor, doi din trei italieni ii considera pe romani antipatici. Cat timp va trece pana cand romanii nu vor mai fi priviti prin prisma unor stereotipuri negative?

P.C. Greu de spus. Albanezii au fost considerati “raii” timp de circa 7 ani de zile, din 1993 circa pana in 2000. E normal ca din sondaje sa rezulte o antipatie, daca ziarele si emisiunile TV transmit in continuu mesaje negative despre romani. Este o antipatie “indusa”, care nu va dura o eternitate. Dar dupa romani, cu siguranta italienii vor gasi alt tap ispasitor. Schimbarea trebuie sa inceapa de jos, de la dialogul  dintre persoane. Institutiile ar trebui sa promoveze schimburile culturale, nu doar cele comerciale, in deplin respect cu identitatea culturala a comunitatii.

Pietro Cingolani (n. 1979) este profesor de Antropologie la Universitatea del Piemonte Orientale si cercetator la Universitatea din Torino. De mai multi ani se ocupa de cercetarea antropologica a emigratiei romanesti in Europa, in special de aspectele transnationale si socio-culturale. Din 2003 colaboreaza cu FIERI (Forumul International si European de Cercetare a Imigratiei), colaborand la mai multe studii italiene si internationale. Participa ca cercetator la IMISCOE, singurul Network de Excelenta recunoscut de Uniunea Europeana in sectorul “Migratie, imigratie si multiculturalism”. In 2003 a castigat premiul OPTIME acordat de Universitatea de Torino pentru cel mai buni licentiati, iar in 2006 a castigat premiul national “Luciana Sassatelli”, pentru cea mai buna teza pe tema imigratiei in Italia.  Articolele sale au fost publicate de importante edituri italiene (Carocci, Einaudi, Franco Angeli, Il Mulino, Harmattan Italia). A scris un eseu pentru volumul in curs de publicare “Sociologia migratiei. Teorii si studii de caz romanesti” (Polirom).

Volumul “Romanii din Italia” (Romeni d’Italia), 305 pagini, publicat la editura Il Mulino la sfarsitul lunii martie, prezinta caracteristicile romanilor imigrati in Italia, prin prisma mai multor cazuri individuale. Pentru a realiza studiul sau analitic, Cingolani a facut naveta intre Torino si Marginea (jud. Suceava), sat din care aproape 50% din localnici au emigrat in Italia. In urma publicarii volumului, autorul a fost amenintat de mai multi italieni pe forumuri






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















7332 vizualizari

  • +8 (10 voturi)    
    un articol bun (Duminică, 12 aprilie 2009, 22:36)

    gigel de luxembourg [utilizator]

    la obiect, fara incitari si stereotipuri. felicitari atat lui Pietro cat si Hotnews.
  • +1 (3 voturi)    
    Multumiri pt articol (Duminică, 12 aprilie 2009, 23:33)

    martianu [anonim]

    .
  • +5 (7 voturi)    
    profesionalism (Luni, 13 aprilie 2009, 0:13)

    gedeus [anonim]

    un articol rar- cand faci orice cu profesionalism rezultatul este valoros
  • +2 (6 voturi)    
    In sfarsit unul care recunoaste ceva! (Luni, 13 aprilie 2009, 0:24)

    Vasile [anonim]

    In sfarsit un italian mai destupat. Cei care vor cumpara cartea vor fi, cu siguranta, romanii. Maine ma duc sa o caut ca pe baza italienilor o sa moara omul de foame.
  • +3 (3 voturi)    
    In cazul meu.. (Luni, 13 aprilie 2009, 7:17)

    Iliuta [anonim]

    In cazul meu,am ajuns la Roma cu cativa ani inainte de nasterea acestui simpatic italian.Expereintele mele italiene au fost deosebit de placute - tinand cont ca i-am considerat intodeuna pe italieni total scrantiti.
    Am triat la Roma catva timp si m-am inteles cu toata lumea la fel de bine ca si cu fosti mei vecini din Bucureati.
    NU insa si sotia care, inca de atunci,a sesizat o atitudine ostila fatza de noi
    EU INSA,NU!
    Ultima mea vizita in Italia,anul trecut, mi-a dat ocazia sa intalnesc mai multi romani la Firenze dacat italieni.
    Multi dintre acesti romani lucrau PE BANI PESHINI la mercatto,cu toata increderea patronilor.
    Personal consider Italia ca o extensie a culturi si civilizateii propri .
    Bineinteles ca exista jigodii peste tot ...
    Ar fi pacat sa se treaca la o atitudine ostila reciproca - nu sunt multi europeni care sa-i accpete pe italieni pentru ceace sunt si probabil deaceia se auto exileaza atioti romani in italia
    Pe dee alta parte,romanii intalniti in Spania s-au exprimat in cuvinte mult mai eligioase fatza de atitudinea spaniolilir fatza de ei...
  • +3 (5 voturi)    
    Fain! (Luni, 13 aprilie 2009, 7:57)

    panadol [utilizator]

    Multumim ca mai dati si articole cu si despre oameni intregi la minte:D
  • +1 (3 voturi)    
    da, un studiu serios (Luni, 13 aprilie 2009, 8:45)

    Petre Anghel [anonim]

    Da, asa trebuie discutat despre orice realitate: in urma studierii problemei si cu obiectivitate. Se vede ca autorul este profesionist, iar tineretea nu-i este imbacsata de prejudecati. Bravo lui si universitatii care l-a format!
  • +1 (3 voturi)    
    Ma numar si eu printre cei ce au lucrat in Italia. (Luni, 13 aprilie 2009, 9:40)

    Attila Feher [anonim]

    Am avut sansa, in anii ce au trecut, sa lucrez in mai multe colturi ale Europei, inclusiv in Italia.

    Trecand peste frumusetea locurilor, care m-a fascinat - bogatia de flori pot transforma chiar o casa modesta intr-un peisaj de sarbatoare - Italia este singurul loc din Europa unde m-am simtit acasa.

    Oamenii sunt deschisi, primitori si, cel putin in anii 2002-2003 cat am fost eu acolo, nu am simtit nici o urma de ostilitate, ba chiar mi-am facut prieteni cu care tin legatura si azi.

    Nu pot decat sa regret actuala stare de lucruri, in care romanii sunt priviti ca niste dusmani, iar o mana intinsa cu siguranta trebuie primita cu bucurie.

    Asadar, multumiri lui Pietro, care a avut mintea deschisa si rabdare sa ne asculte, sa ne inteleaga si sa ne accepte. Ii doresc ca si concetatenii sai sa aiba mintea deschisa si rabdare sa-l citeasca - si poate vom avea si alte maini intinse.
    • -1 (1 vot)    
      felicitari (Luni, 13 aprilie 2009, 18:16)

      Teodora [anonim] i-a raspuns lui Attila Feher

      Felicitarile mele,

      In primul rand autorului articolului.

      Si nu in ultimul rand, domnului Feher. Pentru romana de foarte buna calitate, prin care bate de departe multi romani.
  • +2 (2 voturi)    
    Un articol interesant (Luni, 13 aprilie 2009, 9:41)

    bursucu [anonim]

    Trebuie sa recunosc ca in ultimii 3 ani citesc presa doar de pe internet si majoritatea articolelor le citesc in diagonala. Pe acesta l-am citit in intregime si as dori sa citesc si cartea.
    Ma bucur ca cineva de-a lor vede realitatea. Cat priveste, asemanarea dintre romani si italieni, este perfecta, aminititi-va de ceia ce-a fost in Bucuresti si Brasov la inceputul industrializarii, cand au inceput sa vina moldovenii, sau discutia care a avu-to Pitro cu taximetristul!?!?!?
    Stie cineva cand apare in tara?
    • +2 (2 voturi)    
      interviu (Luni, 13 aprilie 2009, 10:45)

      Autor [anonim] i-a raspuns lui bursucu

      multumesc tuturor cititorilor pentru aprecieri! Exista demersuri pentru traducerea cartii in romaneste, sa vedem in cat timp se vor concretiza, va tin la curent!
  • 0 (2 voturi)    
    Minunat (Luni, 13 aprilie 2009, 10:29)

    tina [anonim]

    Pur si simplu nu am cuvinte.............Ma bucura faptul ca, in sfirsit, cineva se preocupa de problemele noastre, din pacate nu o face un roman. Bravo Pietro, pe linga faptul ca esti frumos esti si destept.
  • +3 (3 voturi)    
    neincrederea in colectivitate (Luni, 13 aprilie 2009, 10:56)

    cristina [anonim]

    "Asa zisa dezvoltare socialista ..... Unul din cele mai evidente efecte asupra romanilor a fost neincrederea totala in colectivitate. Romanii au ajuns sa nu aiba incredere decat in rudele apropiate, au devenit suspiciosi fata de vecini, fata de institutii, fata de Stat in general."

    neincrederea totala in colectivitate - este aspectul care cred ca ne caracterizeaza cel mai bine si este cel mai dureros.

    am plecat de citeva ori cu burse in vest, si de fiecare data a fost mai greu cind m-am intors. sentimentul ca in belgia, franta, spania, oriunde am fost, exista o comunitate in sinul careia te puteai integra, socializa, simtii in siguranta. acasa, pina si in ziua de azi mai sunt vecini in bloc care se uita urit la mine cind le dau buna-ziua. sarbatorile in vest aduna intreaga comunitate, mai ales in "sate". la noi e un fel de birfa continua si fiecare cu clanul lui. in vest mi-a fost foarte usor sa intru in vorba cu oamenii, in restaurant, supermarket, pe strada, in general. la noi, esti privit suspicios si daca zici multumesc vinzatoarei de la magazinul de cartier.

    am prieteni care s-au intors din spania de dorul lui "acasa", si acum se simt pierduti. acasa e familia, in spania era o comunitate intreaga. se uita mereu pe internet sa vada ce s-a mai intimplat in localitatea in care au stat.

    cred ca sentimentul ca te intorci in tara nimanui e cel mai greu de suportat. in afara de familie si prieteni, oamenii din jur sunt straini, mult mai "straini" decit strainii din occident.
  • -1 (1 vot)    
    Carte (Luni, 13 aprilie 2009, 11:07)

    Rares [anonim]

    Exceptional !!!!
  • +2 (2 voturi)    
    felicitari (Luni, 13 aprilie 2009, 12:15)

    alex [anonim]

    multumesc pietro, astept cu nerabdare cartea...
    un singur gand : exista din pacate foarte multe "categorii" de romani in italia... multi de o proasta calitate si total nereprezentativi pentru poporul roman
    crima si infractionalitatea nu cred ca au nationalitate
    stigmatul criminalitatii asupra romanilor este creat artificial - italienii nu au o problema cu "romani" ci cu Criminali indiferent de nationalitate Aici apare confuzia creeata in mod intentionat (din motive obscure) de catre media italiana: roman=criminal...stoparea crimei nu se face cu declaratii politice xenofobe ci prin legi si cu ajutorul politiei.
  • 0 (2 voturi)    
    Carte (Luni, 13 aprilie 2009, 12:47)

    tina [anonim]

    Si eu vreau cartea. Unde o gasesc la Satu Mare?
  • +2 (2 voturi)    
    Felicitari (Luni, 13 aprilie 2009, 15:09)

    Emilia David Drogoreanu [anonim]

    Locuiesc la Torino si il cunosc pe Pietro Cingolani de cel putin opt ani. Am discutat de multe ori cu el problemele emigratiei romanesti. El este un excelent organizator de dezbateri de idei in acest domeniu si a implicat de-a lungul anilor cei mai reputati cercetatori ai emigratiei prin intermediul Centrului de Cercetare Fieri din Torino. Am toata increderea in profesionalitatea, entuziasmul si buna lui credinta, trasaturi pe care le demonstreaza cu claritate si in acest interviu.
  • +1 (1 vot)    
    marginea (Luni, 13 aprilie 2009, 15:55)

    crin [anonim]

    de ce s-a oprit doar la Marginea? ce legatura este intre romanii emigrati din saracele noastre orase si cei din Marginea?

    Antropologul Cingolani comite o eroare promovand imaginea "pozitiva" a romanilor, in vreme ce "cronicile negre" au comits alta eroare promovand imaginea noastra negativa. El nu e jurnalist, e om de stiinta.

    Stiinta, nu oratorie!
  • 0 (0 voturi)    
    Marginea (Luni, 13 aprilie 2009, 22:13)

    Vali [anonim]

    Stii de ce s-a oprit doar la Marginea?
    El a vrut sa faca o cercetare calitativa, nu cantitativa. A ales ca esantion Marginea pentru ca este un sat reprezentativ pentru migratie. Situatia celor de aici e similara cu a multor romani care au trait in perioada comunista si care au migrat spre orasele sau spre tarile unde au gasit de lucru.
    Pentru a gasi stiinta, tu trebuie sa citesti cartea. Asa poti distinge diferenta dintre oratorie si stiinta. Ce ai citit acum e doar un interviu.
  • 0 (0 voturi)    
    Avem nevoie de mai multe studii (Miercuri, 15 aprilie 2009, 12:22)

    mihaela [anonim]

    În primul rând aş vrea să îmi adaug numele alături de cei care au găsit acest demers lăudabil. Este într-adevăr un bine-venit pas înainte în relaţiile româno-italiene. În al doilea rând aş vrea să adaug că această carte poate la fel de bine să fie o invitaţie deschisă pentru alţi antropologi - fie români ori italieni ori de oricare altă sorginte. Pentru a avea o Uniune Europeană, trebuie întâi să cunoaştem europenii - sau mai bine spus să-i recunoaştem. S.U.E. (Statele Unite ale Europei) este încă un ideal şi va rămâne astfel indiferent de progresele administrative, sau birocratice în direcţia unei libere circulaţii a persoanelor, până în momentul în care lumea europeană va învăţa să se recunoască. Etichetele apar primele, pentru că oamenii folosesc ”scurtături” ale definiţiilor complexe - abia apoi apare experienţa care poate să înveţe oamenii o realitate diferită. Ceea ce mă surprinde însă este că în cazul românilor din Italia, presa şi diplomaţia română este încă mută - trimitem studenţi acolo, sunt muncitori cât se poate de cinstiţi care se duc şi ei - n-ar fi poate mai bine să le oferim o imagine mai demnă? Să alcătuim poate studii şi articole care să-i ajute să ne vadă într-o lumină mai bună? Publicitatea negativă ajută numai imaginile deja puternice - şi şi pe acelea e îndoielnic în ce măsură le ajută - însă tuturor celorlalte nu le oferă decât margini stereotipale înguste pe care ar fi bine să le contracarăm în măsura în care acest lucru este posibil. Cred că e nu numai altruist din partea celor din ţară să încerce să-i ajute pe cei din afară, dar şi util, pentru că dorinţa lor de a se întoarce sau a nu se întoarce ţine mai ales de reacţia celor de acasă faţă de această dorinţă. Ori nu numai familia intervine aici, ci şi mediul de provenienţă, iar de românii din afară, de experienţa lor, avem din nou nevoie - ea ne ajută să oferim ţării noastre o definiţie a ”normalului” european, s-o ajutăm să atingă un grad de civilizaţie uniform, şi să iasă din stereotip.
  • 0 (0 voturi)    
    borsa? (Sâmbătă, 18 aprilie 2009, 22:14)

    kihuuihiuhhl [anonim]

    Din pacate, primul impact a fost unul negativ, la granita dintre Romania si Ungaria, la Borsa


    NU ESTE PUNCT DE VAMA INTRE UNGARIA SI ROMANIA LA BORSA>>>>>> E LA BORS


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by