Coalitia de dreapta, condusa de Silvio Berlusconi, a decis marti prezentarea votului de incredere pentru a determina aprobarea pachetului de legi al sigurantei publice in regim de urgenta, cu 322 de voturi pentru, 267 contra si 8 abtineri. Legea va trece din nou la Senat pentru a treia lectura. Decretul trebuie convertit in lege pana la data de 25 iulie. Printre masurile cuprinse in "pachet" se numara si facilitarea expulzarilor de cetateni comunitari care comit infractiuni sau nu reusesc sa-si demonstreze propriul venit, precum si acordarea unor puteri majore primarilor si prefectilor, in materie de siguranta publica.

Coincidenta sau nu, exact in aceeasi zi in care legea trecea in Camera, a avut loc, tot la sediul Camerei Deputatilor, conferinta cu tema: "Romanii in Italia intre siguranta si integrare", sustinuta de grupul parlamentar al Partidului Democrat si organizata de Asociatia Amici della Romania impreuna cu Partidul Romanilor din Italia.

Conferinta a avut ca subiect acelasi controversat "pachet al sigurantei publice", iar unul din punctele fierbinti ale interventiilor a fost si discutia asupra amprentarii minorilor, cuprinsa in lege.

Amprentarea - mod " inovator" de identificare a persoanelor

Deputatul Alessio Bonciani (Popolo della Libertà) a pledat in favoarea pachetului de legi cu privire la siguranta publica, promovat de propria coalitie. El a sustinut ca este o mare eroare catalogarea legilor cuprinse in pachet ca "legi rasiale", ele fiind doar "norme de o importanta elementara pentru cetateni, inclusiv pentru cetatenii imigranti". In legatura cu problema amprentarilor, Bonciani a declarat ca "operatiunile nu sunt indreptate impotriva imigrantilor, cu atat mai putin a minorilor".

Dimpotriva, spune Bonciani, amprentarea minorilor este o "masura suplimentara de aparare a intereselor copiilor neidentificati. Nu trebuie asociata amprentarea cu un gest de control al criminalitatii, ci ca un mod inovator de identificare a persoanelor".

Decretul- lege privind siguranta publica, "in contradictie cu normele europene"

Guido Melis, deputat al Partidului Democrat, a anuntat infiintarea grupului interparlamentar de prietenie Italia-Romania, grup care va promova si va sustine interesele si imaginea comunitatii de romani din Peninsula. Guido Melis a inaintat, de altfel, in Parlament o serie de propuneri in care solicita simplificarea procedurilor birocratice in obtinerea titlutilor de sedere pentru romani, precum si dreptul de vot efectiv al romanilor din Peninsula la alegerile locale si europene, pe modelul spaniol.

De asemenea, el a declarat ca decretul-lege este in contradictie cu normele europene. De exemplu, este incalcat principiul liberei circulatii a cetatenilor comunitari. Apoi, noua lege creaza un "automatism de expulzare" cu privire la cetatenii Uniunii, care ar discrimina in mod clar acele persoane care au avut condamnari penale. "Numai un judecator are dreptul sa decida, in fiecare caz in parte, periculozitatea fiecarui individ. De aceea, expulzarile in masa contrazic legile europene".

Ramona Badescu, favorabila amprentarilor

Ramona Badescu, in noua calitate de consilier personal pentru problemele comunitatii de romani al primarului Romei, Gianni Alemanno, a subliniat ca romanii contribuie intr-o masura determinanta la economia italiana, si ca tot mai multi muncitori romani in Italia sunt victime in accidente de munca. Ea a promis ca va incerca sa-si ajute efectiv conationalii sa se integreze in capitala Italiei. Cat despre operatiunile de amprentare, actrita romana a sustinut ca sunt binevenite, atat timp cat reprezinta o forma de identificare. A dat ca exemplu chiar una din cladirile de mari firme construite de italieni in Romania, unde intrarea se face pe baza de cifru si de amprenta.

Giancarlo Germani, presedintele Partidului Romanilor din Italia, a aratat ca romanii sunt departe de fi integrati in societatea italiana. Ei sunt mult mai prost platiti decat italienii si doar doi muncitori din zece isi cunosc drepturile si apeleaza la sindicate.

Perceptie deformata a italienilor asupra sigurantei

Miruna Cajvaneanu, corespondent HotNews.ro, a prezentat concluziile studiului asupra presei din Italia, aparut in Raportul Caritas cu privire la Romania: "70 % din cele 371 de articole care-i prezinta pe romani ca eroi negativi, nu respecta principiul prezumtiei de nevinovatie. De aceea, cei mai multi italieni au o perceptie deformata asupra propriei sigurante; ei se simt permanent sub amenintare."

Massimo Converso, presedintele Asociatiei Opera Nomadi a cerut primariei Romei legalizarea cantaretilor de strada, romani de etnie tiganeasca.

In final, Fabrizio Santori, Presedintele Comisiei pentru Siguranta publica din cadrul primariei Romei, a oferit raspunsuri la unele probleme ridicate de romani, promitand ca va facilita dialogul intercultural.

Conferinta din capitala italiana a fost organizata de Asociatia "Amici della Romania" in colaborare cu grupul parlamentar al Partidului Democrat si Partidul Romanilor din Italia. Lucrarile au fost coordonate de Presedinta Asociatiei "Amici della Romania", Alina Harja.

Din partea autoritatilor romanesti au fost prezenti consulul Cosmin Dumitrescu, Radu Horumba, prim colaborator al Ambasadei, Georgeta Badila, comisar pe afaceri interne si Maria Artene, responsabil de presa al Ambasadei.