Modernizarea forțelor este o condiție necesară pentru România, având în vedere poziția sa, iar capabilitățile sale militare cu privire la zona Mării Negre trebuie extinse, a apreciat într-un interviu pentru HotNews.ro generalul maior (r) Hagi Topolanski, fost pilot de vânătoare israelian. Potrivit acestuia, România ar putea să pună accent pe operarea de drone: „În final probabil se poate ajunge ca în Israel, aici unde astăzi dronele execută cam 80% din misiuni”. Ca fost pilot de F-16, Topolanski a fost întrebat dacă ar fi acum un pilot român deasupra Mării Negre, ce echipamente și-ar dori cel mai mult să aibă la dispoziție.

Avioanele F16 ale Fortelor Aeriene Romane deasupra Mării NegreFoto: Fortele Aeriene Romane

Hagi Topolanski este un general-maior în rezervă, fost pilot de avioane de vânătoare F-16 și F-15 în cadrul Forțelor Aeriene Israeliene (IAF), comandant de escadrilă și comandant al bazei aeriene Hatzerim. El a mai fost comandantul pentru IAF Aerial Squadron și IAF Headquarters și a mai condus și directoratul de resurse umane al Armatei Israeliene.

Într-un interviu pentru HotNews.ro, generalul (r) Topolanski a apreciat eforturile României de a-și înnoi forțele armate și a apreciat că de modernizarea forțelor este absolut nevoie pentru o țară care se află în poziția României.

„Dacă România vrea să fie suficient de puternică încât să aibă parte de pace și nimeni să nu aibă de-a face cu ea trebuie să aibă capabilități militare foarte puternice. Ca și în alte domenii, din punct de vedere al tehnologiei, echipamentele militare evoluează. Printr-un astfel de program de modernizare încerci să prinzi (n.r. lumea) din urmă, să redevii relevant, să descurajezi țări precum Rusia, și nu numai, să știe că România e o țară puternică”, a spus Hagi Topolanski.

General-maior (r) Hagi Topolanski

---

Potrivit acestuia, programele militare pot duce și la schimbarea poziției sociale și economice a României în Europa, în condițiile în care de pe urma lor pot rezulta parteneriate industriale de succes.

Cât privește tipul de armamente și echipamente achiziționate, Hagi Topolanski crede că în primul rând trebuie pus accent pe apărare.

„România nu e o țară care să fie agresivă, deci trebuie să se gândească întâi la apărare. Dar pentru asta ai nevoie și de o componentă de atac”, a spus generalul în rezervă israelian, care a apreciat nevoia unei capabilități aeriene foarte bune.

„Cred că e nevoie de o flotă bună și avansată (n.r. de avioane), armament bun de apărare, dar și de atac. Cu siguranță, cel puțin aerian, e nevoie de o forță care poate fi dislocată și care să opereze din locuri diferite. Și asta și pentru că România e parte a NATO, ceea ce înseamnă că trebuie să poată să se apere și singură, dar în alte momente trebuie să se alăture forțelor coaliției în alte locuri”, a declarat Topolanski.

A ales bine România când a cumpărat F-16? Ar trebui să treacă la F-35?

Potrivit acestuia, faptul că România a ales să se doteze cu avioane F-16 a fost o decizie potrivită.

„Cred că [n.r F16] este o soluție foarte bună pentru nevoile României, este un avion foarte bun, foarte capabil, multirol și versatil. Poate fi folosit și la apărare, zboară mult, poate fi realimentat în aer, e o platformă foarte capabilă și care a evoluat foarte mult în toată lumea. Cred că România a făcut o treabă foarte bună cu F-16. 17 avioane sunt cam puține, dar măcar reprezintă o escadrilă puternică”, a apreciat Topolanski.

Întrebat dacă România ar trebui să se uite de pe acum la avioanele de generația a 5-a F-35, precum Polonia care deja a achiziționat astfel de aparate, sau să continue dotarea forțelor aeriene cu avioane F-16, generalul (r) israelian a apreciat că e dificil de dat un răspuns tranșant.

„Cred că F-35 e abia într-o primă fază, încă în dezvoltare, încă în etapa de maturizare. Cred că pentru România, în perioada următoare, nu e nevoie să cumpărați F-35. Dacă vreți să vă extindeți flota în următorii ani, atunci ar trebui să fie tot F-16. Cred, totuși, că în cele din urmă România ar trebui să treacă la F-35, dar mai spre 2030, când F-35 va fi un avion mai matur, iar România va fi într-o poziție economică mai bună. E mai ușor să faci trecerea de la F-16 la F-35 decât de la alte platforme”, a declarat Topolanski.

Foto: Harta bazelor militare în Marea Neagră și raza medie de 400 de km pornind din Crimeea unde Rusia a staționat numeroase sisteme de armament

---

Cred că România trebuie să facă primul pas în 'lumea dronelor'. Înarmarea dronelor e doar una dintre capabilități, dar sunt mult mai multe

Potrivit acestuia, un aspect foarte important în dotarea armatelor din ziua de azi o reprezintă aeronavele fără pilot.

„În lume nu se pune problema dacă e nevoie de drone, ci când și în ce fel. Mă bucur că România a înțeles (n.r. această nevoie). Dronele sunt cel mai eficiente când discutăm de colectarea de informații. În Israel avem toate categoriile de UAV-uri, de la cele mici de tipul quadcoptere, la platformele mari de 5 tone. Cred că România trebuie să-și construiască aceste straturi și să înceapă de la coloana vertebrală, la fel ca în Israel, adică nivelul de drone tactice. Nu cele mici pe care să le opereze în teren militarii, și nici cele de 5 tone, care sunt scumpe și complexe”, a apreciat Topolanski.

„Decizia de a alege [n.r. să începi cu] acest „miez” - coloana vertebrală - în jurul clasei a IIa de drone este una înțeleaptă. Este la fel cum a făcut Israel, și noi am început cu acest nivel de platforme, am început cu Hermes 450 și ulterior am dezvoltate platformele mai mari sau mai mici”, a spus Topolanski.

Întrebat dacă România ar trebui să se uite și la drone capabile să fie înarmate, fostul pilot de vânătoare israelian a declarat că înarmarea dronelor poate fi un proces care să se întâmpăle ulterior, în funcție de nevoi.

„Dronele reprezintă sunt un sistem care poate fi ajustat foarte rapid. E foarte ușor să integrezi noi capabilități în sistemele de drone. Cred că România trebuie să facă primul pas în „lumea dronelor” prin cele de clasa a IIa și trebuie să aibă și abilitatea de a ajusta sistemul cu toate capabilitățile relevante acum, dar și pentru viitor. Cred că ar fi o mișcare inteligentă ca România să poate să poată să-și construiască aceste capabilități, să schimbe, să ajusteze și să upgradeze aceste sisteme în România. Dronele sunt o soluție foarte bună pentru România - no-risk, cost redus, tehnologie avansată, (n.r. locuri de ) muncă în țară și abilitatea de a-ți ajusta capabilitățile militare și aeriene. Înarmarea dronelor e doar una dintre capabilități, dar sunt mult mai multe”, a declarat Topolanski.

Foto: Dronă MQ-9 Reaper la Câmpia Turzii

---

Achiziții militare din Israel, într-o țară NATO? „Te bucuri de experiența și capabilitățile israeliene, dar și de standardele NATO”

Cât privește discuția despre echipamentele militare din Israel deși țara sa nu face parte din NATO - în condițiile în care și Elbit, și IAI - ambele companii israeliene - au pus pe masa Armatei Române oferte pentru drone și nu numai, Topolanski crede că standardele NATO oricum sunt respectate, iar la bază stau experiențele acumulate și dezvoltate în practică de armamentele israeliene.

„Israel e probabil pe locul doi după SUA în ceea ce privește exportul dronelor, spre exemplu. Hermes 450, spre exemplu, a fost livrat și operat în peste 15 țări. Nu doar Elbit, ci și IAI a livrat în toată lumea. La un astfel de program, iei experiența Israelului, conceptul de operare din Israel și le ajustezi la nevoile NATO. Avantajul de a merge pe mâna Israelului este că primești cele mai bune capabilități, toate lecțiile deja învățate din activitatea din orientul Mijlociu, dar toate la standardele NATO. Te bucuri de ambele lumi, de experiența și capabilitățile israeliene, dar și de standardele NATO”, a spus Topolanski.

Potrivit acestuia, o astfel de achiziție ar trebui să se întâmple printr-un contract de tipul Guvern la Guvern (n.r. G2G).

„Așa puteți obține toate capabilitățile, conceptul de operare, nu doar tehnologia, acceptul de a muta producția și tehnologia în România”, a spus Topolanski.

Competiția dronelor pentru Armata Română:

---

Întrebat cum vede poziția actuală a României la Marea Neagră, acolo unde Rusia a instalat în Crimeea sisteme de interdicție aeriană și maritimă (A2/AD - Anti Access/Area Denial ), generalul (r) israelian crede că România are nevoie de mai multe sisteme avansate.

„Nu e vorba doar să operezi o singură platformă (n.r. un avion F16, de exemplu), ci să operezi toate împreună, într-un mod inteligent. Asta ar însemna, de exemplu, că în zonele cu risc, trimitem dronele, în zonele fără amenințări prea mari trimitem avioanele, în zonele unde e nevoie de război electronic, trimitem plaformele EW (n.r. EW - Electronic Warfare. război electronic) pe care le operezi împreună cu avioanele”, a spus topolanski.

„În final probabil se poate ajunge ca în Israel, aici unde astăzi dronele execută cam 80% din misiuni pentru că pot zbura foarte mult, nu există risc pentru piloți și pentru că e mult mai ieftin. E un proces către care se va muta și România din cauza zonei Mării Negre. În mod uzual, dacă vrei să ai operațiuni aeriene și să colectezi informații, vei folosi dronele. De avioanele de vânătoare te folosești când chiar ai nevoie, când să faci interceptări sau să ataci”, a spus Toplanski.

Ce ți-ai dori să ai în acest moment dacă ai fi pilot român de F-16 zburând deasupra Mării Negre?

Ca fost pilot de F-16, Topolanski a fost întrebat dacă acum, în momentul de față, ar fi pilot român pe un F-16 care zboară deasupra Mării Negre, cu Rusia ferm instalată în Crimeea, de ce ar avea nevoie cel mai mult, ce echipamente și-ar dori să aibă la dispoziție.

„Ca pilot în F16? Acum? EW (n.r. Electronic Warfare - război electronic). Aș vrea să am cel mai bun EW care să fie dezvoltat împotriva tehnologiei rusești. F16, din punct de vedere al manevrelor și al radarului e foarte similar cu avioanele performante rusești, dar, din punct de vedere al tehnologiilor, aș prefera (n.r. să am la dipoziție) două lucruri: EW și o armă mai bună (n.r. decât adversarul), adică o rachetă aer-aer foarte bună”, a răspuns Topolanski.

CITEȘTE ȘI: