Secretul suprematiei Vestului, descifrat de istoricul britanic Niall Ferguson in volumul Civilizatia. Vestul si Restul

de D.S.     HotNews.ro
Joi, 7 iulie 2011, 15:36 Actualitate | Cultură


Niall Ferguson, Civilizatia. Vestul si Restul
Foto: Polirom
 „Asistam la sfirsitul a 500 de ani de ascendenta a Vestului […] Poate ca adevarata amenintare pentru noi nu este ascensiunea Chinei, a islamului sau cresterea emisiilor de dioxid de carbon, ci lipsa noastra de incredere in civilizatia pe care am mostenit-o de la stramosii nostri”, apreciaza cunoscutul istoric britanic Niall Ferguson in cea mai recenta carte a sa, Civilizatia. Vestul si Restul (Civilization: The West and the Rest), aparuta in urma cu doar citeva luni la prestigioasa editura Penguin. Adresata deopotriva istoricilor si publicului larg interesat de istoria culturala, Civilizatia lui Niall Ferguson isi poarta cititorii intr-o calatorie fascinanta in jurul lumii – de pe Canal Grande la Nanjing si palatul Topkapi din Istanbul, de pe Machu Picchu pina pe Insula Rechinilor, din turnurile semete ale Pragai pina in bisericile secrete din Wenzhou.

Dupa publicarea cu succes a volumului Dictatura lui Nicolae Ceausescu (1965-1989). Geniul Carpatilor, semnat de reputatul istoric polonez Adam Burakowski, un nou titlu de referinta apare saptamina aceasta in cadrul colectiei HISTORIA de la Polirom: este vorba despre Civilizatia. Verstul si Restul, cea mai recenta lucrare a lui Niall Ferguson, unul dintre cei mai cunoscuti istorici britanici, profesor la Harvard University si Harvard Business School, Senior Research Fellow la Jesus College (Oxford University), Senior Fellow la Hoover Institution (Stanford University) si profesor de istorie si relatii internationale la London School of Economics.

Cartea lui Ferguson arata cum a ajuns Apusul sa detina suprematia mondiala. Analiza porneste din secolul al XV-lea, cu un tur de orizont al lumii la acel moment, cind Europa Occidentala era mai degraba o provincie paupera care incerca sa-si revina in urma ravagiilor facute de ciuma si de razboaiele nesfirsite. Parea de neimaginat ca Vestul va ajunge curind sa domine restul lumii si-si va mentine aceasta dominatie timp de peste jumatate de mileniu.

Potrivit editurii Polirom, Civilizatia lui Niall Ferguson (traducere din limba engleza de Doris Mironescu si Andreea Mironescu) incearca sa defineasca factorii care au facut-o posibila si sa ne spuna cate ceva despre viitorul Occidentului.

Civilizatia. Vestul si Restul de Niall Ferguson (fragment)

„Asistam la sfirsitul a 500 de ani de ascendenta a Vestului […]
Se poate face ceva pentru a salva civilizatia occidentala de un asemenea deznodamint? Mai intii, nu e cazul sa fim prea fatalisti. E adevarat ca lucrurile prin care Vestul se deosebea odata de Rest nu mai sint monopolul nostru. Chinezii au capitalism. Iranienii au stiinta. Rusii au democratie. Africanii au (acces la) medicina moderna. Iar turcii au societate de consum. Dar aceasta inseamna ca modul de operare occidental nu se afla in declin, ci infloreste peste tot, cu doar citeva exceptii mai incapatinate. Un numar tot mai mare de neoccidentali dorm, fac dus, se imbraca, muncesc, se joaca, maninca, beau si calatoresc asemenea occidentalilor. Si, asa cum am vazut, civilizatia occidentala nu este un lucru, ci un pachet de lucruri. Ea inseamna pluralism politic (mai multe state si autoritati multiple), dar si capitalism; inseamna libertate de gindire, dar si metoda stiintifica; presupune domnia legii si drepturi de proprietate, ca si democratie. Chiar si astazi, Occidentul are inca mai multe astfel de avantaje institutionale decit Restul. Chinezii nu au concurenta politica. Iranienii nu au libertate de constiinta. In Rusia exista alegeri, dar domnia legii e o minciuna. In nici una dintre aceste tari nu exista presa libera. Aceste diferente explica de ce toate cele trei tari se afla in urma statelor occidentale in masuratorile cu indici calitativi privind, de exemplu, «dezvoltarea inovativa nationala» si «capacitatea inovativa nationala».
Fireste, nici civilizatia occidentala nu este fara pata. Si ea are pacatele sale istorice, de la brutalitatea imperialismului la banalitatea societatii de consum. Materialismul ei accentuat a avut tot felul de consecinte dubioase, printre care si pulsiunile in care Freud ne-a recomandat cu caldura sa ne complacem. Cu siguranta, civilizatia noastra a pierdut ascetismul cumpatat pe care Weber il admira atit de mult in etica protestanta.
Dar pachetul occidental pare totusi sa ofere societatilor umane cel mai bun set disponibil de institutii economice, sociale si politice – cele ce pot stimula creativitatea indivizilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta lumea secolului XXI. In ultima jumatate de mileniu, nici o civilizatie nu a reusit mai bine sa gaseasca si sa educe geniile care asteapta in umbra, in orice societate umana. Marea intrebare este daca sintem sau nu capabili sa recunoastem superioritatea acestui pachet. Pina la urma, o civilizatie le pare solida locuitorilor sai nu din cauza edificiilor splendide din centru si nici din cauza corectitudinii cu care functioneaza institutiile ei. In esenta, o civilizatie inseamna textele care sint predate in scoli si invatate de elevi si care ne revin in memorie in vremuri de restriste. Civilizatia Chinei a fost construita odinioara pe invataturile lui Confucius. Civilizatia islamului – sau cultul supunerii – se bazeaza inca pe Coran. Dar care sint textele fondatoare ale civilizatiei occidentale, cele care ne pot spori increderea in puterea aproape nelimitata a omului liber? Si cum stim noi sa le predam, dat fiind ca teoreticienii educatiei de la noi au alergie la cunoasterea formala si la invatarea pe de rost? Poate ca adevarata amenintare pentru noi nu este ascensiunea Chinei, a islamului sau cresterea emisiilor de dioxid de carbon, ci lipsa noastra de incredere in civilizatia pe care am mostenit-o de la stramosii nostri. [...]
Astazi, ca si atunci, cea mai mare amenintare la adresa civilizatiei occidentale nu sint alte civilizatii, ci slabiciunea noastra de caracter si ignoranta istorica ce o alimenteaza.

Niall Ferguson, unul dintre cei mai cunoscuti istorici britanici, profesor de istorie la Harvard University si Harvard Business School, Senior Research Fellow la Jesus College (Oxford University), Senior Fellow la Hoover Institution (Stanford University) si profesor de istorie si relatii internationale la London School of Economics. Este autorul lucrarilor: Paper and Iron: Hamburg Business and German Politics in the Era of Inflation, 1897-1927 (1995); The World’s Banker: The History of the House of Rothschild (1998); The Pity of War (1998); The Cash Nexus: Money and Power in the Modern World, 1700-2000 (2001); Empire: How Britain Made the Modern World (2003); Colossus: The Rise and Fall of the American Empire (2004); The War of the World: History’s Age of Hatred (2006); The Ascent of Money: A Financial History of the World (2008). Publica regulat articole in ziare si reviste din intreaga lume. A redactat si prezentat cinci serii de documentare pentru televiziune, difuzate de Channel 4, care s-au bucurat de o remarcabila audienta: Empire (2003), American Colossus (2004), The War of the World (2006), The Ascent of Money (2008) si, recent, Civilization: Is The West History? (2011).


Citeste mai multe despre   


















889 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Global (Joi, 7 iulie 2011, 16:43)

    Daniels22026 [utilizator]

    Subiectul suprematiei mondiale scade in importanta de la un deceniu la altul. Punctul militar de vedere e tot mai palid, caci interdependenta economica si informatia imping probabilitatea razboiului mondial catre zero. Regimurile totalitare cad ca popicele, iar informatia penetreaza cele mai aprige dictaturi. Vrind, nevrind, politica devine o activitate publica, in vazul intregii lumi.

    Suprematia vestului, si mai ales suprematia SUA din ultima suta de ani, au lasat urme adinci in toate culturile lumii. Civilizatia a devenit "global village". Orice noutate e stiuta de toata lumea in citeva minute, iar inventiile importante se raspindesc global in 5 ani. Volumul informatiilor accesibile global se multiplica vertiginos, iar viteza de acces la informatie e din ce in ce mai mare. Criza actuala si orice alte amenintari sint percepute si rezolvate ca probleme globale. Interesul economic, problematica poluarii, a climei si a dezastrelor naturale, importanta si costurile cercetarii stiintifice, toate obliga comunitatile sa coopereze intre ele.


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică