Academia Română va lansa, luni, în cadrul unei adunării generale festive consacrate împlinirii a 145 de ani de la înfiinţare, Dicţionarul Tezaur al Limbii Române, în 18 volume, publicat recent, într-o ediţie de excepţie.

'Întâmpinăm evenimentul cu lansarea unei ediţii deosebite a uneia din cele mai vechi lucrări la care s-a trudit în Academie mai bine de 100 de ani - Dicţionarul Tezaur al Limbii Române (DTLR), început de Haşdeu, şi terminat anul trecut, iar acum prezentăm publicului şi societăţile lucrarea într-o ediţie completă, în care au fost retipărite toate volumele care au fost publicate de-a lungul timpului, într-un format unitar, cu sprijinul Băncii Naţionale. De-a lungul timpului au apărut 37 de volume, dar acum, adunate într-un format nou sunt doar 18', a declarat, joi, pentru Agerpres, preşedintele Academiei Romane, Ionel Haiduc. Preşedintele Academiei Române a precizat că acestea sunt 'impresionante ca mărime şi realizare grafică, coperţile şi hârtia sunt de cea mai bună calitate, iar textul a fost realizat prin scanarea lucrărilor deja apărute'.

Academia Română aniversează, vineri, 1 aprilie, 145 de ani, de când a fost creată, la 1/13 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română.

Devenită în august 1867 Societatea Academică Română, iar din martie 1879, Academia Română, înaltul for de cultură a fost conceput încă de la început ca o instituţie naţională. Scopul său a fost elaborarea ortografiei şi gramaticii limbii române, începerea şi realizarea unui dicţionar român.

Printre primii membri s-au numărat personalităţi importante ale vieţii culturale şi naţionale din întreg spaţiul românesc: Iosif Hodoş din Maramureş, Timotei Cipariu şi George Bariţiu din Transilvania, Andrei Mocioni (Mocsony) şi Vicenţiu Babeş din Banat, Alexandru Hurmuzachi din Bucovina, Vasile Alecsandri şi Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian şi C.A. Rosetti din Muntenia.

Pe 30 martie 1879, se înfiinţa, prin lege, Academia Română care era declarată institut naţional şi avea următoarele trei secţii: Secţiunea literară - literatură, artă, filologie şi filozofie; Secţiunea istorică - istorie, geografie şi ştiinţe sociale; Secţiunea ştiinţifică - ştiinţe teoretice şi aplicate.

În Academia Română s-au regăsit de-a lungul timpului reprezentanţi marcanţi din toate domeniile ştiinţelor, ale literaturii şi artei, reprezentanţi ai cultelor, armatei şi vieţii politice.

Ca instituţie naţională, Academia Română a împlinit, în plan cultural şi ştiinţific, unirea românilor înainte ca ea să se fi produs în plan politic.

De la înfiinţare şi până în prezent, Academia Română a avut 44 de preşedinţi. Primul preşedinte al forului a fost Ion Heliade Rădulescu, care a îndeplinit această funcţie în perioada 1867-1870.

Din 2006 preşedinte al Academiei Române este prof. dr. în chimie Ionel Haiduc, membru titular al Academiei Române din 1991.