Crizele sunt generatoare de haos, de dezordine, ele duc la degradarea raporturilor sociale si a celor interpersonale. Societatea este tentata sa atribuie aceste cauze unei permisivitati sau unui laxism prezent anterior in societate si sa reactioneze printr-o intarire a controlului si a sanctiunilor, riscand sa accentueze clivajele existente atat in sanul populatiei, cat si in relatiile cu exteriorul. Oamenii sunt redusi din ce in ce mai mult la conditia de consumatori, luptandu-se cu paradoxurile societatii (hiperconectati si izolati totodata), cu disparitia cadrului organizat si a reperelor, dezorientati de supralicitarea imaginii, a vizualului. Unii dintre ei se refugiaza in artificiul narcisismului, adopta conduite agresive, adictive, sau cad in depresie si n-o mai pot depasi.
Incercand sa abordeze a priori criza dintr-o dubla perspectiva, cea a modului subiectiv in care este perceputa de indivizi si cea a marilor rasturnari produse in contextul social, autorii acestui volum s-au adresat unor specialisti recunoscuti din domeniul psihologiei sociale si din cel al sociologiei clinice, cerandu-le sa clarifice la nivel teoretic, dar si facand trimitere la activitatea lor practica in domeniul psihosociologiei, notiunea de criza, asa cum se contureaza ea in urma cercetarilor intreprinse. Volumul "Psihologia crizei" a aparut recent la editura Trei.
"Orice criza este spontana, neprevazuta si atinge in profunzime si in ansamblu unitatea vizata, intr-atat incat transformarile produse pun sub semnul intrebarii insasi identitatea unei structuri, fie ea individuala sau sociala. Functionarea obisnuita a mecanismului este pusa in dificultate, regulile care o fixau devin ineficiente si risca sa fie anulate. Criza determina alternante de violenta si de depresie in toate registrele vietii psihice si sociale. Ea este semnul unei schimbari care ne apare simultan ca forma de esec si posibilitate de inovare, durata si sfarsitul ei ramanand neclare."
Jacqueline Barus-Michel
"Tarile din Est se confrunta, de peste o jumatate de veac, cu o grava criza de identitate. Despartite, dupa razboi, de identitatea europeana, incapabile sa se plieze total pe noua identitate ce li se oferise atunci, din nou in dificultate dupa schimbarile din 1989, cand au constatat falia adanca ce le desparte de vechile democratii europene, acestea se gasesc intr-o cursa continua de refacere si refondare. E o criza a reperelor, a referintelor si clivajelor politice, a legaturilor sociale, a reprezentarii politice, a identitatii simbolice. Criza personala de identitate isi are, fara indoiala, fundamentul in criza sociala. Poate mai mult decat Apusul, Estul e marcat de o criza a militantismului, aflat acum in pana, fara repere civice, fara cauza, fara partide de masa care sa coaguleze. Si, desigur, o criza a angajamentului partizan, altadata motorul sistemelor sociale din Est."
Adrian Neculau
Coordonatorii volumului: Adrian Neculau, Profesor la Universitatea „Al.I. Cuza" din Iasi; Jacqueline Barus-Michel, Profesor, Laboratoire de Changement Social, Universitatea Paris 7.
Autorii: Max Pages, Profesor la Universitatea Paris 7; André Lévy, Profesor la Universitatea Paris 13; Jean-Philippe Bouilloud, Profesor la ESCP-Europe si la Laboratoire de Changement Social, Universitatea Paris 7; Alexandre Dorna, Profesor la Universitatea din Caen; Lilian Negura, Universitatea din Ottawa; Catalin S. Mamali, Loras College, SUA; Septimiu Chelcea, Profesor la Universitatea din Bucuresti; Lavinia Betea, Universitatea de Vest din Arad; Natalia Cojocaru, Universitatea de Stat din Republica Moldova.
