Mihai Eminescu sarbatorit la Chisinau si Balti

de D.S.     HotNews.ro
Miercuri, 12 ianuarie 2011, 15:06 Actualitate | Cultură


Ziua de nastere a poetului Mihai Eminescu va fi marcata in Republica Moldova prin doua evenimente dedicate celei mai reprezentative voci poetice din literatura română. Mihai Eminescu se bucură in Republica Moldova de un cult foarte special. In cadrul celor doua evenimente omagiale organizate la Chisinau si Balti vor conferentia criticul şi istoricul literar Iulian Costache şi criticul literar si poeta Maria Şleahtiţchi. 

Primul eveniment dedicat poetului, prozatorului si jurnalistului Mihai Eminescu este organizat de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chisinău în colaborare cu Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălti avand ca tema "Eminescu - de la integrala editării la istoria receptării" in data de 17 ianuarie, 2011, la ora 09.40  în incinta Bibliotecii Ştiinţifice Universitare din Bălţi.
Cel de-al doilea eveniment avand ca tema "Eminescu şi harta simbolică a canonului" organizat de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chisinău în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova si Biblioteca Natională a Republicii Moldova va avea loc în data de 17 ianuarie 2010, orele 16.00 în cadrul Ateneului de cultură şi spiritualitate română „Moldova” găzduit de Biblioteca Naţională din Chisinău.

Iulian Costache (n. 25 iulie 1961, Piatra Neamt) este  critic şi istoric literar român.  Absolvent al Facultătii de Litere a Universitătii din Bucuresti (1988), doctor. Profesor în jud. Călăraşi (1988-1990), preparator, asistent, apoi lector la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. A fost membru al cenaclului Universitas. În prezent este conferentiar universitar la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere, Catedra Istoria Literaturii Române, fiind specializat în epoca „marilor clasici" din literatura română. Autor al volumului Eminescu – negocierea unei imagini - Constructia unui canon, emergenta unui mit, Bucuresti 2008 distins cu Premiul revistei România literară pentru debut, 2008 si Premiul „Eminesciana” al Salonului Internaţional de Carte, Chişinău, 2008.

Maria Şleahtiţchi (n. 17 ianuarie 1960, la Ştefăneşti, Floreşti) a absolvit Facultatea de Filologie, Secţia de Limba şi Literatura Română a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (1981). Şi-a început activitatea ca profesor de limbă şi literatură română la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Bălţi (1981). Din 1984 până în prezent este cadru didactic la Universitatea din Bălţi. În perioada 2000-2010 a fost decan al Facultăţii de Filologie. Din 2010 este prorector la aceeaşi universitate. Este doctor în filologie (1991). Este cofondator al revistei literare Semn (1995). A publicat volumele: O săptămână de poeme nescrise. Chişinău, 1998; Cvartet pentru o voce şi toate cuvintele. Chişinău, 2001; Jocurile alterităţii. Chişinău, 2002; Literatura din Basarabia în secolul XX. Literatură pentru copii. Chişinău, 2004; Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism. Iaşi, 2007; Oleandrii mă strigă roz. Chişinău, 2010 etc.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















865 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    M.Eminescu (Miercuri, 12 ianuarie 2011, 15:25)

    Marin Baiesu [anonim]

    La noi , in RO , pe cind se va sarbatori ca lumea EMINESCU?
  • 0 (0 voturi)    
    despre Eminescu in Romania (Vineri, 14 ianuarie 2011, 22:43)

    catic [anonim]

    Pentru Marin Baiesu: La noi, de pilda, a fost sarbatorit la libraria Eminescu, astazi, 14 ianuarie, printr-o lansare de carte a primei traducatoare a lui Eminescu in Asia, Amita Bhose.

    Acest om, Amita Bhose, a lasat familie, avere, in India, din dragoste pentru opera lui Eminescu, si s-a stabilit in Romania - a predat la Universitatea Bucuresti....
  • 0 (0 voturi)    
    literatura, recviem (Miercuri, 14 decembrie 2011, 13:21)

    gheorghe apetroae sibiu [anonim]

    LEONIDA LARI,

    GHEORGHE APETROAE - SIBIU

    RECVIEM

    N-ai fost o oarecare,
    fiinţă din eter …
    ai fost o stea moldavă
    şi-ai strălucit pe cer
    comoară de iubire...
    azi flacără-n Eden...

    Nimicul te re-cheamă
    la lumea dinspre ieri,
    pe un ocean de umbre,
    plutind spre un alt ţărm …

    Din capătul puterii,
    vin nori , neant şi frig,
    ce poartă groaza morţii
    în cei ce te-au iubit
    şi-n mările de lacrimi
    pe cer, la asfinţit …

    Durerea despărţirii
    şi ultimul sărut
    ţi—aducă nemurirea
    în somnul tău profund ...
    O lume dinspre ieri,
    te poarte cu durerea
    albastrelor cărări …

    Neliniştea speranţei
    ţi-o ştim şi-acum în trup -
    trecut spre groapa rece
    deschisă din Cu-vânt
    de un vânt ce-ţi duce dorul
    de ţară, la al ei pământ!....


    De cruci nedespărţiţi,
    vom sta să te-mplinim...
    În raza stelei tale,
    din zodii îţi venim,
    să te găsim în cerul
    misterelor de-acum
    şi-n glasu-ţi de Unire,
    celestă în genuni !...


    Ca-n sorţii lumii tale,
    fiinţă din eter,
    Tu, stelă luminoasă,
    maternei Basarabii,
    să-i străluceşti etern! …


    Sibiu, 13 decembrie, 2011

    Cu deosebită stimă…




    IV. SONATA ASTRELOR
  • 0 (0 voturi)    
    un alt comentariu....gheorghe apetroae sibiu (Duminică, 22 ianuarie 2012, 0:35)

    gheorghe apetroae sibiu [anonim]

    Cineva,dintre dumneavoastră, la textul pe care vi l-am transmis pentru a vă sensibiliza puţin ,pentru că cei mai mulţi dintre dumneavoastră nu sunteţi decât pseudoliteraţi oportunişti, pătrunşi de egoism şi egocentrism exacerbat, m-a eludat cu "anonimatul..." Să fiţi voi sănătoşi....Verificaţi-vă, reflectaţi şi constataţi cine sunt anonimii.... cu stimă, prof. ing.dr. Gheorghe Apetroae Sibiu, cel mai vârstnic scriitor genuin al României prezente, la care vă trebuie multe scări ale limaxului literar, ca să-l ajungeţi......
  • 0 (0 voturi)    
    Eseistica, studii, Gheorghe Apoetroae Sibiu (Marţi, 31 ianuarie 2012, 16:29)

    gheorghe apetroae sibiu [anonim]

    LUCIAN BLAGA

    CONCEPTUL CATEGORIAL AL CUNOAŞTERII ÎN OPERA LUI LUCIAN BLAGA” ---

    Gheorghe Apetroae Sibiu-----

    ........... Dacă, în “ Hronicul şi cântecul vârstelor” se putea recepta la Lucian Blaga, o satisfacţie peremptorie pentru investigarea şi identificarea temporalităţii în fatum, de graţie trecerii sale translative prin “ locuri de mister “ şi unei polarităţi energetice şi spirituale , specifice unor determinante structurale în dimensionările fenomenologice, evidente în fragmente de text, precum ”(…) răzbăteam uneori în livezi cu linişti ce n-au fost parcă niciodată sparte de cineva “ , sau ” (… ) trezeau în mine o luciditate nouă faţă de care fantasmele terifiante se prăvăleau sub plugul conştiinţei”, în cadrele noetice noi, configurate în livrescul determinismului epistemologic, tot mai implicat, filosoful va reuşi să depăşească în scurt timp simplele relaţionări ontologice, bucuriile primului venit şi o anumită ataraxie, în limite iraţionale, exprimate până atunci fără prea multă exuberanţă şi cromatică filosofică, magnetismu-i livresc , determinându-i dinamismul trecerii la construirea unui sistem filosofic autentic cu baza în studiile laborioase, speculative. Lucian Blaga reuşeşte un concept ontologic funcţional, de referinţă sensibilă şi raţională.--- Reformulând obiectivele gândirii blagiene, conceptele categoriale ale cunoaşterii- atât axiologice, ca diferenţiale pozitive-leibniziene cât şi cele existenţial-spinoziste, sunt larg şi adânc abordate de filosof, elaborate şi grupate în cele două volume de valoarea cel puţin a operei Kantiene, intitulate “Trilogia valorilor “ şi “ Trilogia culturii”. Aceste două studii filosofice se constituie laitmotivul conceptual al unei opere ce-l remarcă şi-l individualizează în spiritualitatea europeană, conferindu-i, lui Lucian Blaga, un loc binemeritat pe podiumul filosofiei româneşti şi unive
  • 0 (0 voturi)    
    Literatura sociologică, Gheorghe Apetroae Sibiu (Sâmbătă, 18 februarie 2012, 3:14)

    gheorghe apetroae sibiu [anonim]

    COLOCVIUL CULTURAL - SOCIOLOGIC DE LA SIBIU



    Discurs encomiastic la deschiderea lucrărilor Colocviului cultural-sociologic de la Sibiu , ediţia a patra, 2004
    Gheorghe Apetroae -organizator

    ¤ Onorat auditoriu,

    Ediţia a patra a Colocvilui cultural sociologic de la Sibiu se desfăşoară sub patronajul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Naţional Cultural Sibiu, reprezentată la lucrări de inspector prof. Aurelia Marcu ,în sala de conferinţe a Ordinului Arhitecţilor din România. Ca organizator al acestui colocviu şi în numele colaboratorilor mei la realizarea tematică , ţin să mulţumesc celor două instituţii pentru generozitatea gesturilor amfitrionice.----
    Rostul acestor colocvii cultural sociologice , pe care le-am iniţiat personal în anul 2001, în cadrul acţiunilor culturale ale Asociaţiunii ASTRA, este de a identifica axiologic şi reliefa personalităţile româneşti din domeniul culturii şi din celelalte sfere ale societăţii, în dreptul spaţiului istoric şi contemporan , pentru contributiile conceptuale şi artistice în elevarea acestor domenii, pentru aportul sistemic în construcţia fortificaţiilor culturale, spirituale şi ştiinţifice - sindinamice ale poporului nostru, în spaţiul cultural şi social european.---- De această dată am gândit la rolul acestei ediţii în actualizarea celui care a fost Mircea Vulcănescu, sociologul şi eticianul român adânc implicat social, acum când s-au împlinit 100 de ani de la naşterea sa. Acesta, făcând parte din pleiada de stele ale culturii româneşti , amintind de Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Petru Comarnescu, H.H. Stahl ş.a. , prin întreaga sa activitate s-a remarcat un redutabil publicist şi sociolog, un strălucit tehnocrat , o personalitate care, deşi regretabil de repede golită de biologic, spiritualitatea-i adâncă continuă a ne vorbi şi a-l înălţa în eternitate
  • 0 (0 voturi)    
    literatura eseistic[ (Luni, 23 aprilie 2012, 14:51)

    gheorghe apetroae sibiu [anonim]

    Meditaţie la catafalcul scriitorului sibian Mircea Ivănescu – Gheorghe Apetroae Sibiu


    Legătura de suflet şi materială cu tine, Mircea Ivănescu, are , acum, în faţa catafalcului în care stai condamnat de instanţele entropice ale Universalului stâlp de trup luminat de-spiritualizat, dimensiuni cosmice!... Peste nimic, s-a prăbuşit din cerul citrin al frumosului şi al astralului Sibiu , pentru a se înălţa în loc şi a-i opri prăbuşirea în neantul clipei şi pentru totdeauna, încă o fiinţă. Este aceasta una dintre stelele unice în strălucire ale literaturii şi spiritualităţii româneşti, mereu în căutările dedalice, cum cele ale unui Ulise homeric. Este scriitorul european şi traductologul anglicist Mircea Ivănescu, sufletul blând , adânc şi înalt auctorial, astral în simţiri şi în silogismele ţesute din ironii anecdotice, spre dezalienarea adâncurilor din cu-vânt cu jocul unor esenţe spirituale sublimate în anatase tremole.
    Aşadar, atât de jos, fiind şi atât de apăsat de procesiunea ta de înhumare, cred că tu, Mircea Ivănescu, poţi lesne să atingi, cu lumina livrescului tău, toate traveele şi colţurile cerului , locurile veşniciei tale, în chip divin, de serafim cu aripi creatoare de lumină prometeică, iniţiatică, largi cât cerul. Eşti acum, acea umbră a unei fiinţe mult iubită de noi, de cei care te-au cunoscut, dintre care mulţi ţi-au fost discipoli şi au exultat în lumina ta cea plecată acum cu tine , după o altă stea pe vesperale văi, pentru a se pierde în înălţimile cu voie divină, ori pe câmpiile vide ale unui cer hăruit cu harul flacării tale, cu al tău nemărginit lăuntric transubstanţializat pentru eternitate!.. Că sufletul tău şi-a căpătat insolitul din vieţile înalte james - joyceiene şi poundiene, pe care le-ai împrumutat pentru exilul pământean, din viziunile halucinante, groteşti şi stranii, în tangajul realului cu fantasticul, ale lui Kafka, din dramatismul şi sindinamica fluxului conflictual narativ dialectizat prin metaforele antino
  • 0 (0 voturi)    
    literatura (Luni, 30 aprilie 2012, 1:38)

    gheorghe apetroae-sibiu [anonim]

    FULGERÂND TĂCEREA
    Gheorghe Apetroae- Sibiu





    LA PORT ARTHUR


    Aici, din resturi argilii, o fire blue de cer încins
    cu suflul primăverii,plasma-i de curând, desprins,
    eşti prund cu sângerări în vreri: chip de nisip
    ce creşti în duh, duh bolţii, granaticul cu-vânt,
    s-aduni din ploi de flori, balsamul greu de mir,
    sedus de jumătăţi de corn, magnetice-n de-lir,
    încercuiri de gând involt, zvâcnind în bobociri
    de îngeri cu lumini în aripi, pe cerul în citrin....
    Aici, răsari din el, al lui şi-n sine-n re-găsiri
    pe-algare mările geode, colindător de stele,
    în valuri crise- malachii, prinzi rozele re-bele...
    Eşti rege pe columbe, pe griji şi pe mistere!..
    Alegi, în schimb, simţirile în Thule, alte arce
    din vieţile de aştri-n zori cu re-trăiri în Parce
    şi verşi râuri de raze-lacrimi, în mistice asceze!...
    De suferi, stânca-ţi creşte-n cruci umbre de datini-
    un crin alb cu balsam, să i-l oferi bacantei
    virilă-n simţăminte mari şi în iubiri cu patimi !....
    Speranţa noii dimineţi zăgăzuită- n Sfinx,
    din ce-s smeriri, să le înalţi o rugă la părinţi...
    În tot ce sapi, să dai de multele lor lacrimi,
    cu raze, re-nflorind trăiri, în recile iatacuri...
    De trecere, să scapi, re-izvodind din firi, icoane,
    le- aşezi : pe fruntea Lunii, mălinii coroane,
    femeiei uceniţă-n scrin,cu chip de pelerin,monahul,
    dintr-un gheţar finland, pe-o scandinavă cale,
    în pripăşiri de demoni, sub vălmăşii de-azur,
    apostol crist devii şi-o strajă Ofeliei barbare,
    s-o cânţi, ca şi Rimbaud, uimit de Port Arthur!...
  • 0 (0 voturi)    
    literatura, mircea ivanescu (Sâmbătă, 12 mai 2012, 8:54)

    gheorghe apetroae [anonim]

    IN MEMORIAM - Literatura şi Mircea Ivănescu

    Gheorghe Apetroae Sibiu




    Cine nu-şi doreşte fiinţarea în Mircea Ivănescu, in acel templu al verbelor şi al căutării de lumină prometeică, în aletheie, la adâncimea înaltei cunoaşteri iniţiatice, dincolo de comprehensibilul comun şi rugozităţile sediment ale pseudoconştiinţelor claustrate de apocaliptic? Cine nu l-ar urma pentru a transgresa cotidianul insolit al propriului Ego, uneori agresiv, alteori într-o nebănuită recluziune?! Mulţi şi-l doresc magistru, ştiind că vor descoperi în logosul său variile antinomii ale unui univers ontologic pe un traiect spiritual dialectic, care l-a consacrat, alteori doar a recepta, ca audienţi, fervoarea unei lucidităţi spontane cu o conotaţie ironică şi anecdotică, atunci când ei încearcă descifrarea finalităţii metafizice printre tautologii şi locuri comune, cum poetul însuşi se relevă în poemul „celălalt timp e acelaşi …” cu versurile: „ca să iasă la lumină şi ochiul acela ascuns … să ne ţintuiască …:”. Iată, dar, geniul maieutic care reuşeşte transfigurări semantice pe coordonate heideggerine, într-o aritmie şi acromatică a versificaţiei, aşa cum reuşea Arthur Rimbaud în frumosul poem „Ofelia”, ori Saint John Pearce în proza versificată: „Femeie îţi sunt … în tăcerile inimii de bărbat”. El se înalţă „într-o lumină care nu mai e a soarelui, ci a muzicii vorbelor”. În poemul „degeaba ne jucăm de-a viaţa adevărată” (M. Ivănescu, Comentarius perpetuus, pag. 105; 139), într-un discurs metaforic, încărcat de thimonul unui profetism angelic. A reuşi dialogul verbelor cu posesorul premiului literar: „Opera Omnia” este „ca şi cum” te-ai purifica de ingredientele de romantism utopic şi năzui la împlinirea ritualului de botez în suprarealismul simbolist şi expresionist cu o binecuvântare structuralist- futuristă eclatantă, într-un sacerdoţiu integral. Se degajă, din discursul livresc, în spaţiul hermeneutic, un imbold spre construcţia de temple literare pe temelii livreşti, care conferă
  • 0 (0 voturi)    
    literatura, floarea de salc\m (Marţi, 26 iunie 2012, 0:35)

    gheorghe apetroae sibiu [anonim]

    FLOARE DE SALCÂM

    Din ramurile de salcâm
    ce ning lumini,
    pe drumul ei, de vis,
    o floarea ai desprins
    şi i-o oferi …
    Ea-n părul răvăşit de vânt,
    din mers şi-o prinde …
    cu privirea o petreci
    la cugetul primei iubiri …
    parfumul florii albe
    o-nvăluie şi-aprinde …

    Răpit şi tu
    de valul ochilor senini,
    pluteşti pe mări de raze;
    covor de flori
    i-aşterni pe adânc,
    tot soarele-n privire …
    Tresari ! …
    în ochii mari, zglobii
    un univers admiri,
    iar ea în floarea de salcâm,
    o lume de iubire …

    Din cel mai lung fior
    al flăcării de-amor
    calea-i întorci şi-i ceri
    în locul florii albe,
    mâna delicată …
    Şi-o-ntinde vad
    spre trupul ei copil, nevinovat
    şi adori ce doar visai,
    cea mai frumoasă fată …


    Prin râul sărutărilor adânci,
    pe braţe-o treci,
    o-nalţi uşor;
    de gâtul tău se prinde …
    cerul o scaldă cu seninul
    şi-o poartă de cunună;
    pe faţa ei; zăpezi de mai,
    o floare de salcâm
    curg râu, petale de surâs,
    iar buzele-nflorite
    le-neacă în furtună …

    De-atunci se tot îmbracă
    în alb curat salcâmii,
    să ningă-n primăveri
    un drum de amintiri,
    de vise încărcat;
    din locul florii albe,
    desprinsă la-ntâlnire,
    izvoarele luminii
    să curgă ne-ncetat …


    Fălticeni, 1964
  • 0 (0 voturi)    
    literatura, Cântec, Gheorghe Apetroae Sibiu (Sâmbătă, 23 februarie 2013, 4:27)

    gheorghe apetroae sibiu [anonim]

    PRINŢUL CRISTOFOR I



    În braţe cu spyrei şi kerrii, /

    de vise mari adânci purtat,/

    porni cu zorii pe Egee, prinţul,/

    un doge cristic, spre Levant…/




    În largul mării, lungi corăbii,/

    călări pe valurile zării,/

    cum stele pe-azuria boltă,/

    un drum Selenei deschideau !.../




    /El, ce-şi mâna în crezul vrerii /

    iubirea unei noi Veneţii,/

    lăsând romanticei Genove /

    doar singur, dorul de lagună/

    şi-un soare arzător, italic/

    ce răscolea în ţărmul mării/

    pelagicul nisip , în cântec,/

    zorea închis în scoica vieţii.../



    El, Cristofor, de Quinto, prinţ/

    un tânăr doge marinar /

    de mare rang, pe o galeră /

    ce rupea zarea diademă , /

    cântând a lui nefericire,/

    unei corăbii genoveze!...

    îşi adâncea în gând magia, /

    cum largul, drumul egeean.../



    Absenţa fragedei Felippa, /

    o tânără prinţesă - zână, /

    cu chip de crin şi trup angelic /

    în simetrii sfinte, divine,/

    îl cuprinsese şi i-o cântă /

    cu glasu-i orfic, ritmic, marea... /



    Ea, chinul lui şoptit i-ascultă /

    şi- a lui credinţă vie , cerul,/

    în dans de valuri cu smaragde/

    corabia -n ruperi, grăbită, /

    purtând prinţul îndrăgostit/

    spre cheiul nobilui Levant…./





    PRINŢUL CRISTOFOR II




    - De unde-i el? - E fiu de Albisola !../

    ţinut sub cer azur, /

    de-ntinderi portocale…/

    cândva, trecând pe străzi, /

    la Boliasco, singur.../

    vesel, se prezenta /

    cu ” prinţul de Chiavara”-/

    ţinut italic, pururea în soare.../

    Mulţi îl ştiau că e de neam/

    regal, urmaş ales /

    al regelui din Quinto !../

    Chiar şi Savona şi-l dorea al ei !.../

    Îi desfira pretura, /

    viţa princiară!.../



    Deşi,unii, ziceau că l-au văzut /

    copil, trăgând de sfârcul

    unei pripăşite bone,/

    vestala străzii, în Pindello !?../



    Dar el, ajuns, în ani, acum /

    de prea devreme /

    iubit de ape , de Eldorado, rege, /

    n-avu a recunoaşte-alt paradis

    decât Genova ,/

    veşnic însorind,/

    în valurile nalte, miile de vele,/

    acolo unde adăstau, /

    cum stelele,/

    galerele înalte, lunge caravele... /

    de und
  • 0 (0 voturi)    
    Literatura, Leg[m\nt astral (Marţi, 5 martie 2013, 2:54)

    gheorghe apetroae sibiu [anonim]

    LEGĂMÂNT ASTRAL -
    Gheorghe Apetroae Sibiu
    Timpul , purtând pe braţe cerul de roze, cugetă despre sine în altarul entropic al genunei şi despre lumina luminii,.. pământul, cum să-l ardă în purpura rugului, cu lumina cu care îi cunună albastra lui ţărână…În memorie , rămânându-i doar somnul - şi asfinţitul îşi va robi visele altarului cu chipurile celor dispăruţi…
    Brăzdează în el - timp fluvial de jar al adâncului de cer, arborii ce vâslesc cu istoria stelelor, erele ştiute numai de zeii altarului, prea nepăsători…Pe crestele primelor brazde în cer germinează , de la început, neînceputul, spre marea întoarcere la pacea astrelor, o tot febrilă renaştere…De sub brazda plugului stelar , sufletele albe ies şi râd azurului rătăcit printre pietre…
    Rămase-s bolţii, doar tenebrele trecerilor prin labirintul muzelor ..
    Păsările soarelui cântă în zborul lor cu lire eritrine de milerice raze , privesc ecstatice în oglinda de nisip a mileniului de pâine fârâmiturile de pe mesele depărtate de tâmplele trecerii tale , ale lor şi , a le ciuguli, îşi scutură aripile numai de cuvintele triste ,rătăcite prin lava uitării cu ritmul luminii….
    Tot, Timpul , cu cormanele antropomorfe, arată pământului ce-i rodnicia, întoarcând dinspre fiecare dimineaţă de primăvară umbrele în noile morminte, buchetele astrelor de crini…E rodul cerului greu de laudă şi munca , şi-a împlinit-o, El, în merele zăpezilor celeste…
    Cerberul cu dinţii de lapte, locotenent cu săgeţi înflorite pe arcuri de clipe săgeată mereu dorul ţărânei însărcinată de primii semănători ai cerului, drumul spre Hades în chinurile facerii telurice, ale grâului, în spicele soarelui tainic…
    Plugul cerului frămîntă în vlaga trecutului şi din înmuguririle astrale cresc tulpinile de gând ale stelelor, rodind noi zboruri pe zările limpezite de liniştea mormintelor stelare, în sângele luminii, cu miresme de coacere ale lanurilor, în freamătul de împlinire a vântului orfic…
    Umbrele cerului sunt zilele furate de vân
  • 0 (0 voturi)    
    Literatura, C\ntecul lui Cristofor (Vineri, 8 martie 2013, 0:13)

    G.A.S. [anonim]

    GHEORGHE APETROAE - “ CÂNTECUL LUI CRISTOFOR” - Cristoforul 16




    DAR DE NUNTĂ



    Un prinţ , mai zâmbitor

    decât lumina unui cer de crini,

    din lira timpului trecut,

    cu cântul orfeic, arcuia o boltă ,

    iar ea, Felippa cu sărutul

    valsa –n amorul lui, sirenic…

    -Prinţesă-ţi dăruiesc iubirea,

    câmpiile de flori regale,

    şi limpezite zări de aur

    în cerul turnului de argint ,

    când de cu-vântul tău învins,

    un mire , ţie mă închin

    ca să-ţi declar pe veci sclavie…



    Apoi, cu glasul lui de crist,

    din moartea lebedei desprins

    rupea din rai albastra taină,

    şi pe stelarul sânge scurs

    prelins pe neciobite stânci ,

    cu visele-n-mpliniri stelare

    plutea pe un ocean de cer ,

    cum numai o gondolă albă,

    vâslind spre insula Cipangu !...



    Când zorii stelei în lumini-

    iubirea lor, izvor din astre,

    îl răsfăţau sfintele gânduri ,

    făclii prin luminiş de cer

    în travertin şi –n celestin :

    buchet de vise alabastre…

    el culegea din rozasia zare ,

    mistere de nemărginire

    şi le-oferea ca dar de nuntă,

    Felippei, mări… călătorii regale !...





    GHEORGHE APETROAE SIBIU -

    “ CÂNTECUL LUI CRISTOFOR”


    Cristoforul 17



    17. II. MARIAJ LEVANTIN



    La revărsarea lunii pline,

    în turnul falnic de cristal,

    nuntirea grabnic începuse…

    El ,Cristofor, iar ea , Felippa,

    de-mbrăţişări adânci, aprinşi

    roze muşcau din roze buze…

    sărutul lor fulgera cerul,

    ritmat în cor de filomele...

    Pe creştet, prinţul i-aşternea

    Felippei, marea diademă

    din amintiri, stelar şirag

    şi văl, adâncul tot al bolţii ...

    şi palatini cântau celest

    un vals de lebede pe ape

    şi clopote sunau în larguri,

    în semn de răzvrătiri barbare…

    De încântari sfinţit, învins

    rescrisă-n bolţi de nemurire,

    pentru iubirea lui, Felippa,

    din ape înfloreau rostiri ...

    în braţe- o trece în săruturi

    sub arcele de bolţi , spre rai

    rob, ei destinului ceresc

    de irişi, flăcări ard azurul

    şi raze, dar de nuntă-n scrin

    pe faţa-n zâmbet hoinăresc
  • 0 (0 voturi)    
    Literatura (Sâmbătă, 13 aprilie 2013, 4:21)

    Gheorghe Apetroae Sibiu [anonim]

    ” ANOTIMPUL MIRACULOASELOR COMBUSTII ”





    PLOAIA

    Adusă-i nopţii ploaia într-un cu-vânt de linişti,

    pe umbra razei pure, demonice dorinţi …

    se-mpăduresc pe zare colinele crisale

    cu flăcări celestine, s- aprind crisoberile,

    să-şi crească-n cer syringii ,

    noi albe sfânte taine !…



    Sălbăticesc cyanic , se- agăţă-n stei în ploaie

    spre-a re-nflori stibinic un cer de-nfiorare,

    să se încline vremii în plânsete de raze

    se-mbracă-n înflorire, reci, fragezi, liliecii…

    ei, în cunună-ţi prinşi cu clipa, să-ţi rănească

    crin duhul amăgirii, să-nsemne-n cer iubire

    cu sânge de fecioară în chipul de petale, …

    o isabelă floare !…



    Prin luminişuri clare, ieri candele, azi stele,

    mai trec, spre a-ţi sfinţi în tropot, ploi rebele...

    căzute calde - atunci, să te înfioreaze,

    băltesc azi în visări pe lunci, cum stele reci la glezne

    ce-n vuiet înfloresc şi azi în râuri , liliecii

    bătuţi în roz-marin, cu lacrimi, şiroind,

    sfinţiti în rugi…, miresme !….



    Gheorghe Apetroae - Sibiu
  • 0 (0 voturi)    
    Literatura, De ești tu, Felippa, G.A.S. (Sâmbătă, 18 mai 2013, 13:51)

    gheorghe apetroae sibiu [anonim]

    “ CÂNTECUL LUI CRISTOFOR” , 27



    DE EŞTI TU, FELIPPA



    De eşti tu, Felippa ,raza

    stelei albastre,

    pentru el culeasă,

    nebunul fericirii tale ,

    prinţ pentru o viaţă,

    să – l bucuri şi, roză,

    să-l înmiresmezi,

    ţi-ar însângera în loc căderea

    -durerea, tăcerea

    de care ştie bine că suferi ,

    simţirea-n placere a clipelor

    zeiţei din Cypru,

    din el să o creşti,

    sperând în noi ritmuri ...

    neliniştile vieţii, plăceri,

    numai în el

    să ți le sporeşti…



    De ești tu vântul –

    tot mai ales cuvântul

    ce poartă în cântec

    oglinzii albastre, gândul,

    din floarea tinereţii ,

    clipe să te scuturi,

    prinţesă în dans şi regină

    pe cer,

    adâncul să i-l rodeşti,

    i-ai abate tăcerea din simţ

    și trecutul…

    de o iubire nebună,

    adesea vorbindu-i

    de nopţi andaluze

    cu stele citrine,

    și de liniștea Lunei,

    prime balerine, în dans,

    cu el pe cer, aprinse

    de ai lui zori...



    i-ai creşte dorinţe- cuvinte

    corole în desmine culori…



    Gheorghe Apetroae Sibiu
  • 0 (0 voturi)    
    literatura (Sâmbătă, 1 iunie 2013, 16:39)

    gheorghe apetroae sibiu [anonim]

    RĂSPUNS CU DETERMINARE
    Treci fulger acvilă crudă/
    deasupra turnului de fier ,/
    de îngerul bun părăsit!.../
    limbă de sânge - aripă de clopot/
    baţi ritmic cântecul în furtună!.../
    norii s-acopere - n zăpezi/
    libertatea turlei.../
    cu umilinţă înteţeşti flăcările-n astre!.../
    pajiştea adormită de crinii albaştri,/
    te-a vlăguit cu lipsa de lumină!..,/
    eşti pelerinul trezit cu ochii închişi,/
    năbuiţi de zorii în lacrimi..../
    uşor răstorni mirificul sufletelor /
    din contururi reale/
    şi inunzi corturile stelare.../
    în aşteptări, creşti din ploile reci,/
    şerpii calzi - fiorii temerii -/
    credinţa ta că oriunde eşti primul sosit!..
    Gheorghe Apetroae Sibiu
  • 0 (0 voturi)    
    Literatura, G.A.S. (Sâmbătă, 8 iunie 2013, 11:57)

    gheorghe apetroae sibiu [anonim]

    CALVARUL VRERII



    Gheorghe Apetroae Sibiu



    Gem zeii sărutaţi de îngeri până îşi încolţesc în chinuri simţirea flăcării din stânca albă mânjită de sângele zorilor: adânci neegale albastre memorii...



    pe braţe astrofilii de cer, mai porţi speranţe după Socrate, gânduri în doliu; negre şi castanii - în largul pântece-îţi veghează atârnate roze, clipele aurore...



    Eşti curtat de stafii, iar îngerii revoltaţi ţi-au răguşit în gornirile false de slavă pentru dorul tău de limpezi veşnicii în roua aurie de pe genele crinului!..



    În schimb, în larg adânc, şoaptele valurilor- din rostirea stelei purtată de mag asculţi sublime muzici cu armonii celeste pe buze vibrând în cădere !...



    pentru sacra perfecţiune exerseazi troparele unirii cu calvarul vrerii din curcubeu şi reîntoarcerea la cer a ploii calde prin slava porţilor verii!...



    semn că în adevăr, alt adevăr s-a ascuns, a îmbătrânit de o neînţelegere a iubirii tale mereu îmbrăcată pentru zbor, în acelaş strai cu misterul plăcerii!.. G.A.S:
  • 0 (0 voturi)    
    Literatura, Fantasmele copilăriei, G.A.S. (Duminică, 9 iunie 2013, 20:15)

    gheorghe apetroae sibiu [anonim]

    GHEORGHE APETROAE - REVEDEREA DIN ZORI

    . FANTASMELE COPILĂRIEI

    La altarul copilăriei întors,
    şi azi cânţi bucurii cerului
    cum şi atunci neînţelese
    priceasne lungi cu glasuri
    de repezi celeste izvoare!…
    Cu Ele ademeneai în seri
    inimile calde ale stelelor,
    …le coborai din cinabrul
    bolţii, pe lunci, le păstoreai
    printre cireşi şi mălini
    şi le adăpai privirea-n pârâu
    din potirul lucind al bulboanei
    pe fiecare… bucuros iubeai
    turma în plutiri, ca un Cirene,
    vrerile stelare de pe o zare
    ajunsă-n trecere la tremurul
    de briză, în alte sfinte semne!…
    .. şi azi buciumi apollinic
    ecoul undelor vii ale adâncului-
    lumina stâncilor din nevreme
    la aceeaşi strâmtă trecătoare!.../
  • 0 (0 voturi)    
    creaţii lirice (Vineri, 6 decembrie 2013, 13:39)

    gheorghe apetroae sibiu [anonim]

    THE PHILOSOPHI OF SILENCE

    - by Gheorghe Apetroae Sibiu

    Coordonarea traducerii în limba engleză:

    anglicist universitar doctor Clementina Mihăilescu

    As days went by and into encounters did they turn,

    you-ve finally got clear

    that her passion-flared eyes

    may only soothe

    of hidden words in a heanvenly sea-s waves

    that it is so natural and fine for you

    to carry your light

    below the pomegranate trees and through the blooming snows,

    its silence to undo,

    and then hastily to wrap it up

    and cover wat she-s got yet best

    by the widest gown made up of morning stars.

    Then, driven by the first of lusts.

    Corollas you shall bring and lay before her feet,

    and later snow and harmony

    are to be found , on the sky shore,

    shadowed by journeys

    and in the end,

    so full of life, the unborn dawn shall come,

    as mystic emeralds.


    FILOSOFIA TRECERII

    Gheorghe Apetroae "Dimineaţa serii"

    Cu zilele ce cresc în revederi

    ai înţeles că ochii ei

    aprinşi de omenesc

    se potolesc

    în valurile unei mări celeste

    de adânci cuvinte...



    că e firesc

    sub rodii, prin zăpezi de flori,

    lumina să îi porţi,

    tăcerea să-i dezlegi

    şi s-o îmbraci devreme,



    apoi, să îi acoperi

    tot ce are pur

    cu cel mai lung veşmânt

    din dimineaţa stelelor...

    venust al primei voluptăţi,

    corole să-i aduni

    şi să i le aşterni

    ninsori de armonii

    pe ţărmul cerului, de treceri troienit;

    smaralde de mister:

    vii, zorile din ne-nceput!...

    G.A.S.
    • 0 (0 voturi)    
      Literatura...Acum, Eminescu, Gheorghe Apetroae Sib (Miercuri, 15 ianuarie 2014, 2:48)

      gheorghe apetroae [anonim] i-a raspuns lui gheorghe apetroae sibiu

      ACUM, EMINESCU

      Acum, ninsă de-aprinderi

      e a lui boltă trecută

      iar stelele ei i se închină

      codrului idol cu timp

      spre altă lumină-

      izvorului iubirii înecat de unde

      şi de tumultul din ritm,

      de dor ostenit, de joc

      şi de cânt!....

      înfipt e-n nelinişti, acum

      azurul şi-i şopteşte din liră ,

      un crug plin de îngeri

      tăcerea-i alină!...

      Lacul pe irişi de Luceafăr,

      gându-i prelinge

      de secol, i-ascultă dorinţa-n

      străfund:

      cornul de argint al Selenei-

      ecou ireal între clipe!...

      început e apusul,

      şi-n irump, Ne-nceputul !...

      salcâmii s-au înzăpezit de flori

      şi de viscol

      şi-i ning cu balsam de neant,

      cu adevărul, în vid....

      diavolii de sânge, în rang,

      să-l cuprindă, se-ntind şi se-ntind!...

      plopii se împlinesc în ei

      şi se răsfiră pe grind

      să-i povestească de iubire

      şi de uitări, de nesfârşitul amurg,

      de briza libertăţii vrăjiţi,

      credinţă îi jură

      şi-i oferă-n beţii cu Luna,

      amorul: absurdul!..

      ... Eminescu e un nobil parfum

      ce îmbie din cântecul lui,

      e cer în lazurul de flăcări şi jarul

      din inimile noastre, acum!...

      15.01.2014

      Gheorghe Apetroae Sibiu
  • 0 (0 voturi)    
    Literatura, El Eminescu, de Gheorghe Apetroae Sib (Vineri, 17 ianuarie 2014, 7:50)

    gheorghe Apetroae Sibiu [anonim]

    EL, EMINESCU

    Când pe harfele de unde
    stele cad şi se aprind
    orgi selenice pe lucii,
    valuri risipte-n grind,
    ... El, ecouri între clipe,
    le ascultă-n infinit!…

    Din grădinile de aur ,
    îi culege Lunii, crini,
    să-i păstreze-n templul firii -
    candelabre de rubin:
    arc de cer, în El,
    lumina celei mai pure lumini !…

    Fruntea... boltă peste veacuri,
    o înclină visător,
    să-şi revadă-n codri lacul,
    strălucirea în izvor!…

    Pe azure văi de cuget,
    cu ochi negri, lini, coboară
    El, Luceafăr al iubirii,
    printre nuferi să răsară!...

    Cu Luna se plimbă-n trestii,
    iar din cornul ei de- argint
    îşi desfată nemurirea,
    dă luminii dor şi gând! …

    Teii, încărcaţi de floare,
    ning miresmele de-amor,
    El... luceşte-n rostul lumii,
    spre trecut şi viitor!…

    Gheorghe Apetroae Sibiu

    Revista „Foaia Poporului”,ASTRA, nr. 6, ianuarie, 1993
  • 0 (0 voturi)    
    Literatura, Sarmisegetuza Regia, G.A.S. (Joi, 23 ianuarie 2014, 0:20)

    gheorghe apetroae sibiu [anonim]

    SARMISEGETUZA REGIA

    de Gheorghe Apetroae Sibiu




    Străbunii ne înalţă-n rang cu moştenirea sacră

    călcată des de multe naţii fără hat şi cântec!...

    stelare ni-s cetăţile, în slavă, dacice în stirpe -

    ...Clopotiva-Grădişte e semnul de răscruce !...




    din marmori, colonade trezesc Sarmisegetuza,

    regescul ei popor, la nobila obârşie - română...

    îi stăm de mult în rost, în moţi şi-n basarabii

    ce-şi arcuiesc credinţa în nobila-i cunună!...




    cu har ales răsar, din loc, şi azi, getuzi şi sarmi

    şi cresc în noi vânjoşi din seva sfântă tracă

    cu braţele din Tisa şi din Nistru, cu trupul din Ardeal-

    ne înalţam din daci, din sciţi şi din bastarni-




    goruni cu rădăcinile-n iubiri de strămoşesc hotar,

    cu rost la bolta Ţării Mari, de colonade sfinte

    zidite-n arc stelar de carpi, durând o Românie,

    în geana mândrei zări, veghind-o spre vecie!...




    - ne ţinem Dacia cea Mare - regină-n nemurire

    şi-i irosim din lacrimi, sorbindu-i-le în Unire,

    din Decebal şi Iancul, din Ştefan al Moldovei!...

    ...stejarii Daciei de azi, o neclintim prin zodii!...

    G.A.S.
  • 0 (0 voturi)    
    Literatura, Mariaj(II) (Sâmbătă, 15 martie 2014, 21:08)

    gheorghe apetroae sibiu [anonim]

    ELEGII ÎN IMAGINI

    MARIAJ (II)

    Gheorghe Apetroae Sibiu



    În largul poienii din pădurea albastră,

    la izvoarele serii colorate de toamnă,

    cerbul, plin de trufie, în inima turmei,

    un arcaş dibaci al coroanei tenebre,

    adulmecă bolta, suflarea şi-aprinde !…

    săgeată cu vârful de sceptru

    pe zarea-n lazur degrabă se-aruncă…

    ia stelele-n coarne şi cerul la fugă !...

    toţi arborii vrerii îi freamătă-n vene !…



    De vânt adunați, înspre pradă trimişi

    în haită, de cornul de lună încinși,

    câinii Proserpinei pe cerb îl aleargă

    din turmă îl scot, de pe zare-l alungă,

    colţii: raze-i înfing în coapsele-I albe,

    gambele-I sfâşie , stele în salbe,

    copitele-I în iureş fulgere scapără!…

    sângele serii îi curge de sub chişiţa neagră

    şi cade din boltă sub andaluze stânci,

    cu o ultimă spasmă, în ultimul muget!…



    … un astru, de zile apus, sub stei alunecă !...



    Departe rămase, de vreme, în ele trezite,

    de urletul apelor însângerate de seară,

    ciutele și-l vor şi-l sorb al nopţii izvor

    din al zilei crepuscul ... , îmbătate de vise...

    pe pajiştea luminii, petrec cerbu-n uitare,

    în alte valuri de raze,cu ai nopţii centauri

    se-mpreună şi stele, se scaldă în turmă…



    In mersul bolţii , din noapte, pasc zorii veciei :

    flăcări de sânge în vreri dianic aprinse !...

    - E iarăşi logodnă şi e nuntă-n tot cerul !...

    E un rai de plăceri : poiana albastră-a luminii !..



    Volumul de versuri” Depășirea trecerii” ,
  • 0 (0 voturi)    
    Literatura (Vineri, 18 aprilie 2014, 23:44)

    gheorghe apetroae [anonim]

    PRIMĂVARA TA , REGINĂ

    Gheorghe Apetroae Sibiu

    .. oare chinul lor / nu geme-n şoapta fiecărui val!
    ( Pelerinajul lui Childe Harold, G.G. Byron)

    Când despleteşti un crug în lungi cărări aldine
    şi calci pe ele-n pas de joc, de astre păstorit
    în răsăriri, urci muza: crâmpeie de cuvinte
    pe care le cobori în taină, tăcerii tale sfinte,
    drept stele, primăverii, şi le iubeşti pe rând! ....

    dar lutul tău e orb... să simtă plăcerile luminii
    ce-nmuguresc astral din mugetu-i cervid,
    cu raza ei de cuget, a stelei prinsă-n cântec,
    re-înflorind surâsul cu un balsam lăuntric,
    te-aprinzi lumină, lui şi i-o slobozi... postum!...

    drept primăvara ta, vestind-o-n tine cerul,
    te-ncoronează gândul spre care se închină,
    păşind în plânsul ierbii,l-apus, o stea virgină!...
    eşti slugă cărnii reci - fiinţa flăcării şi-n vrere
    cerţi în plăceri abisul şi-i lăstăreşti putere!...

    valuri, pătrund azure galacticele ţărmuri-
    se urcă din adânc alt timp, cerând iubire!...
    tu semeni des devreme noi stele calde-n fire-
    flori vieţii cu stigmate în sânge de lactee
    în temple, să le-nveţi ce sigur ştiu şi ele!...

    ... că în sutana roasă-n rugi, un cer încă-l alergi
    şi- aprinse, rozele în braţe-ţi stau să cadă
    pe grindul clipelor, iubiri ascunse-n semne,
    te dai la primăvară şi crinii îi culegi!...
    ...în galaxii, regina o porţi şi preamăreşti!...
  • 0 (0 voturi)    
    literatura, Anatol Bakonski, G.A.S. (Duminică, 8 iunie 2014, 22:24)

    gheorghe apetroae- sibiu [anonim]

    LITERATURA, SUMAR BIOGRAFIC: ANATOL E. BAKONSKI (1925-1977).




    Anatol E. Baconski - poet, eseist, prozator, publicist şi traducător- de orientare literară neoexpresionistă . S-a născut la Hotin, în comuna Cofa, la 16 iunie 1925 . Urmează liceul la Chişinău şi la Râmnicu Vâlcea, iar cursurile Facultăţii de Drept, la Universitatea din Cluj-Napoca. Debut literar, cu poezie, la Cluj, în ziarul “Tribuna nouă”, în anul 1950. A fost redactorul şef al revistei “ Almanahul literar”, devenită ”Steaua”, poezia sa, apropiindu-se , în această perioadă, de poetica realismului socialist... La Congresul scriitorilor, din 1956, respinge ideile dogmatice ale proletcultiştilor, iar scrierile sale iau o orientare modernist europeană. Ne situăm în orizontul deschis al poetului dezinvolt, dispus la refuzul oricărui canon şi la desuietudine şi la violarea dogmelor rigide în creaţie, fie şi suprarealiste, într-o ofensivă antimetaforică, unde “ transpare amestecul de ritualitate enigmatică şi senzualitate sublimată, de sensibilitate profundă şi expresia ei cvasi- preţioasă, filigranată”( Mircea Braga,Prefaţă la “Fluxul memoriei”... A tradus din lirica universală, din Salvadore Quasimodo, Carl Sandburg, Arthur Lundkvist şi este autorul volumului de traduceri “Panorama poeziei universale”, 1972... Poezia lui Anatol E. Baconski este cuprinsă în cele 8 volume antume, întitulate: Copiii din Valea Arieşului, 1951; Cântece de zi şi de noapte, 1954; Două poeme, 1956; Fluxul memoriei, 1957; Dincolo de iarnă, 1957; Imn către zorii de Zi, 1962; Fiul risipitor, 1964; Cadavre în vid, 1969 , o carte a orizontului meschin şi al suferinţei şi într-un volum postum, moralizator, intitulat “Corabia lui Sebastian”,considerat un jurnal al peregrinărilor dezinvolte, dar şi agonice, în mirajul existenţial- poetic.... Mai interesant , dintre volumele sale de poezie, pare a fi volumul retrospectiv, antologic, intitulat ”Fluxul memoriei”, 1967.., din care voi reda părţi din poemul “Drumuri în vânt”,: “
  • 0 (0 voturi)    
    Literatura, Apus cu cerb... Gheorghe Apetroae,Sibi (Marţi, 23 septembrie 2014, 23:21)

    gheorghe Apetroae, Sibiu [anonim]

    APUS CU CERB

    Gheorghe Apetroae Sibiu



    În largul poienii din pădurea albastră,

    la izvoarele serii colorate de toamnă

    cerbul, plin de trufie, în inima turmei-

    arcaş dibaci al coroanei tenebre,

    adulmecă bolta, suflarea şi-aprinde,

    săgeată cu vârful de sceptru s-aruncă,

    ia stelele-n coarne şi cerul la fugă...

    toţi arborii vremii îi vreamătă-n vene!...



    De vânt, mânaţi flămânzi înspre creste,

    cânii Proserpinei îl scot din turmă,

    colţii-raze-i înfing în coapsele-i albe,

    gambele-i sfâşie...

    stele, în salbe, copitele-i scapără...

    sângele serii îi curge de sub chişiţa neagră

    şi cu ultima spasmă din ultimul muget

    astrul alunecă sub stei răpus, printre ciute,

    cade-n cutremur sub stânci andaluze...





    Departe rămase, din vreme trezite,

    de urletul apelor însângerate de seară

    ciutele-şi sorb vreri din izvoarele nopţii

    şi-mbătate de vise pe pajiştea luminii

    în mersul bolţii pasc zorii veciei -

    flăcări de sânge dianic aprinse!...

    ... cu centaurii nopţii petrec cerbu-n uitare

    şi-n valuri de raze, împreună se scaldă!...



    E nuntă-n tot cerul sub un văl de uimire

    şi un rai de plăceri, poiana albastră-a luminii
  • 0 (0 voturi)    
    literatura (Marţi, 28 aprilie 2015, 20:15)

    gheorghe apetroae sibiu [anonim]

    SONATA ASTRELOR -

    BOTEZ APOLLINIC

    Cu plete roze-n ploi de stele,

    aprins de fulgerul chemării

    la zeul azaleu din Abae

    săruţi un suflet nevăzut

    ce-şi arde în dureri plăcerea,

    păzit de-un înger prefăcut-

    un val sirenic de zmaragde-

    statui de flori pe cer corint -

    deschizi cian portalul sfânt

    misterul lui păzit de -Arthemis -

    ... prin rouă îi alergi desculţi

    fiorii tainici - la vedere -

    şi-n sanctuar vrerea-i slăvind

    cu arderi sfinte din tăcere

    ţi-alegi noi sensuri, să revii

    în seri amfisse eritrine ...

    îl plimbi pe pajişti promistere

    de genţiane şi-azalee,

    sorbind Exarcho-lui lumini

    licori din bulgări prăvăliţi

    spre absolut şi-mpărtăşiţi-

    un rest din preacuvântul mit,

    de praful grijii să te scuturi,

    pe ai zeiţei sâni prelingi

    mir de botez din roze cupe,

    un râu de zâmbete din stânci

    desprinse din venerici munţi

    şi-ntemniţezi liberul gând

    sub un linţoliu blu în crini,

    prinos selenic sângerând

    iubirea zeului, a stelei...,

    te-ntreci în glas cu filomele

    şi cânţi o zi pentru abis

    cu zeul doric din Phocida ...
  • 0 (0 voturi)    
    Aniversar, Eminescu, G.A.S. (Duminică, 15 ianuarie 2017, 0:42)

    Gheorghe Apetroae, Sibiu [anonim]

    EL, EMINESCU

    de Gheorghe Apetroae Sibiu

    Când pe harfele de unde
    stele cad şi se aprind
    orgi selenice pe lucii,
    valuri risipte-n grind,
    ... El, ecouri între clipe,
    le ascultă-n infinit!…

    Din grădinile de aur ,
    îi culege Lunii, crini,
    să-i păstreze-n templul firii -
    candelabre de rubin:
    arc de cer, în El,
    lumina celei mai pure lumini !…

    Fruntea... boltă peste veacuri,
    o înclină visător,
    să-şi revadă-n codri lacul,
    strălucirea în izvor!…

    Pe azure văi de cuget,
    cu ochi negri, lini, coboară
    El, Luceafăr al iubirii,
    printre nuferi să răsară!...

    Cu Luna se plimbă-n trestii,
    iar din cornul ei de- argint
    îşi desfată nemurirea,
    dă luminii dor şi gând! …

    Teii, încărcaţi de floare,
    ning miresmele de-amor,
    El... luceşte-n rostul lumii,
    spre trecut şi viitor!…

    G.A.S.

    Revista „Foaia Poporului”,ASTRA, nr. 6, ianuarie, 1993
  • 0 (0 voturi)    
    Literatura - gheorghe Apetroae, Sibiu (Duminică, 12 februarie 2017, 21:14)

    Gheorghe Apetroae, Sibiu [anonim]

    ELEGII ÎN IMAGINI - SUB ZODIE
    Gheorghe Apetroae, Sibiu
    - Ți-ai închis calea în acest umed amurg
    prea aproape de sufletul tău nevindecat
    pătruns de un gol crescut al pământului
    cu limpeziri pe litic rece adânc, un recif
    e ultimul gând văzut cum pleacă-n uitare…!
    știi să-l alinţi și să-i furi ecstatic
    aura privirii reci în risipire, Lunei…
    Te încântă cu neantul, tresare dezvelită
    de braţele cerului, gârbov cărunt
    mereu pipăind sânii de gemă al stâncii,
    conici încrescuți în milerice flăcări -
    cum izvorul vieții în clocot de irişi…!

    E timpul opririi la altă margine a sinelui
    nevăzut plâns în marea cursă a viselor
    ce odihnesc în iubirea de înalţimi, din care
    cu aripi solare, pe auriile larguri deschise…,
    cu ochi înscânteind pe azurul în iureș,
    vulturul coboară cerul în tine –n nefrică
    clonţu-şi înfinge în inima ta pustie de înger,
    sfârtecând-o ca pe o zare ceruită în fulgere,
    în bucăţi stibinice, sângerând lumină…!

    Îți înfierbânți în sărutul bacantei ideile
    freamătând sub călcâiele zodiei nisipul
    tău bolnav de plăcerea neliniştii mării...
    Ți-ai plumbuit chipul cris în adamice oase,
    descarnate în firesc de carnalul luminii …
    miezul lor e un cuprins distrus în zodii -
    idolii sufletului înfrigurat, bolnavi, boracii
    și obscuri rostesc din adâncul semnelor...


    Ți-alunecă din tidvă, zuruie în tine pământul…
    să crească-n pustiu, în luptă umbrele plâng,
    zac pe runa lâncedă de facere, oseminte
    din drepte cuvinte în verduri înflorite
    cernite cu crini clipele-nchise în ele, văzutul
    îl împarţi cu cel revenit din alt nevăzut,
    spre vindecări de taină și cuget, iar iubirii,
    în care crezi, Neînceputul i-l ascunzi în surâs …!
    G.A.S.
  • 0 (0 voturi)    
    Literatura (Sâmbătă, 25 februarie 2017, 20:56)

    ANONIM-ANONIM [anonim]

    “ CÂNTECUL LUI CRISTOFOR”

    PE STÂNCI, LA PALOS
    Gheorghe Apetroae, Sibiu
    Pe când crisele-i coapse le dezgolea
    abisinic
    şi ai ei nuri îi frământa un ocean,
    cu glasul stins, El, Cristofor
    rege pe- adâncile larguri,
    îi şoptea princiar:
    - Felippa mea frumoasă, dorită,
    plină de farmec şi de aprins cuvânt,
    tu, cu al tău sărut m-ai aprins,
    m-ai renăscut în Levant!
    Chinul meu, în rostul tău s-a stins,
    m-ai reîmplinit,
    nuntind cu tine în marele palat
    de cer slujiți, la Palos,
    pe un țărm portugal…
    Veneră divină, pe stânci ţi-am jurat
    credinţă nețărmurită,
    cum valului din larg...!

    Ea îl privea zeu al luminii şi mării,
    cunună de flori îi puse pe frunte,
    clipele-i erau acum
    numai plăceri și fiori ,
    uitând de nopţile de nelinişti
    şi de lungi aşteptări…

    Erau împreună –într-un destin princiar,
    acoperiți de lauri și roze
    şi legănați de un madeiric ocean,
    la Palos, în castelul pe stânci,
    în destrămărea freneticelor valuri
    amorul lor primea
    cum Luna pe larg, rangul regal …
    fericirea ei era acum a lui,
    era a lor..., ... ca-ntr-un vis ireal…
    G.A.S.
  • 0 (0 voturi)    
    literatura (Joi, 2 martie 2017, 22:26)

    gheorghe apetroae , sibiu [anonim]

    GREUTATEA SÂNGELUI
    DUPĂ O RĂTĂCIRE
    Gheorghe Apetroae, Sibiu

    Ai revenit,
    spalmodiind cântări
    în nopțile de liniști,
    sub salcâmi…
    cu buzele emfatice,
    de așteptări,
    ai sărutat pe cer,
    polară, fruntea ei de lut
    al rătăcirii tale
    și părul cris vâlvoi,
    învăluit de nori,
    de dezmierdări-
    platonice-aurori-,
    l-ai răsfirat
    pe zbuciumate ape …


    … cu un tâlc,
    ea ți-a zâmbit…
    să o primești
    în raza ta de-atunci…
    în ea să uiți
    și-n ea să-nveți
    cum să-nflorești
    un crin sălbatic,
    sângerând pe seară
    diafanul astru...,
    cum să-l iubești,
    aromizând
    în pâine miezul zilei
    mai carnal…,
    cum să-l dezbraci
    de gândurile rele,
    în oase drepte,
    rătăcind sihastru

    și-n lanul plin
    de maci albaștri,
    de cercul crucii
    umbre, răstignind,
    din brațul flăcării,
    zmulgând cu raza-i
    alte raze
    în zborul grav
    de fluturi triști
    cu aripile de lumini,
    înmătăsind
    pe pajiștea lazură
    cu al tău destin…


    … să-ți uiți
    de cât ai fost iubit,
    iubit de zei, de vânt,
    de îngeri și de flori,
    de ne-nceputul
    de culori – balsam
    al vrerilor
    prin tine rătăcite…
    de cercul sângelui
    făcut scăpat,
    spre-a evada
    din nepăsarea primei clipe…
    Să-nveți s-ajungi
    la straja altor zori
    înger pastor
    al turnului căzut
    de nou, ecou
    a câte-s vii
    și încă ne-mplinite…! G.A.S.
  • 0 (0 voturi)    
    Literatura: Dor nou de veșnicii, G.A.S. (Vineri, 17 martie 2017, 18:57)

    gheorghe apetroae, sibiu [anonim]

    LITERATURA, volumul „ FULGERÂND TĂCEREA”,ciclul
    „TEMPLE ÎN ZORI”, Gheorghe Apetroae Sibiu

    DOR NOU DE VEŞNICII

    Azuru-n alanit îl copleșiai atunci cu roze,
    ziua ta, cu un văl de sărutări parfumate…,
    în munţi, urcând, pe liniştea serilor,
    la Chaterton, ajuns, intrat în corul erelor,
    de la muzele lui ai învățat
    din flaut să cânţi, alături de izvoare,
    iubirea mare a nereidei Thetys ...!

    ... ardeai în inima ei, necuprinsu-i marin:
    sângele neînceput din silicea recifului
    era un alt cuvânt sfinţit de armonii:
    sonanţele fericirii tale în game de cer auzite… .

    Furtunile de atunci le tot alungi,
    destrămând din timpul lor al tău netimp
    în albastrul adamit al pădurii ;
    pe Soarele în travertin, l-ai dezbrăcat
    uşor, ca pe un copil, visând de început,
    zâmbitor, cu privirea-i de corindon
    îl acoperi acum cu linţoliul tău de... neguri…!

    Ai strâns în braţe mereu zării, lazurul
    dar şi mijlocul axiniu al infinitului
    din nopţile cu evantaie selene...!
    mereu în plutirea nisipului din stele
    vibrezi sidereal și arzi în recele-i adânc...,
    -uşurinţa în zbor ai luat-o de- atunci
    de la păsările cu aripi de flăcări…!

    Tu, nicicând nu ai abătut naiadele -
    surorile tale, de la noile izvodiri:
    pâraiele cerului în jasp, sfen şi anatas
    le-ai condus în cântec printre stânci,
    și le slobozi fulgerate de cer
    în dorul tău aprins de veşnicii - cu ele să-ți cânţi
    în oricând, noi melodii pe portative de stele….
  • 0 (0 voturi)    
    Literatura (Duminică, 2 aprilie 2017, 23:47)

    gheorghe apetroae, sibiu [anonim]

    CÂNTECUL LUI CRISTOFOR

    MARIAJ ÎN LEVANT
    Gheorghe Apetroae, Sibiu


    La revărsarea Lunei pline
    în turnul falnic de cristal,
    nuntirea grabnic începuse …
    dorinţele -şi uneau rebele,
    selenice-n prelung sărut…
    El, Cristofor, prinț, ea , Felippa,
    de-mbrăţişări, în ei, aprinşi
    roze-și muşcau din roze buze…!
    Sărutul lor: un cer în fulger
    ritmat de corul andaluz ...!

    … pe creştet, prinţul i-aşternea
    Felippei, marea diademă
    de amintiri, șirag stelar -

    văl de bocard: adâncul bolţii-
    filonu-i sfânt: valul seraf..,
    … zei palatini cântau pe clape
    pianic valsul crin al apei
    şi clopote ritmau în larg
    cu glasul mării, nemurirea -
    semnul păgânei răzvrătiri…!

    El, de cântari sfinte - aprins
    trăia-n iubirea cu Felippa…,
    … din mare-i înfloreau smaraldic
    sâni alunii- un cer albastru
    şi coapse-țărmul abisal…!
    … pe braţe- o trece în săruturi
    sub arcele de bolţi, spre rai
    rob, ei, și-ntr-un ceresc alai,
    irişi în flăcări ard azurul
    cu-al duhului mir princiar...!

    Din raze, dar de nuntă-n scrin:
    surâsul ei și al lui zâmbet,
    pagane vreri îi ispitesc
    cuvintele luminii : șoapte,

    el, ei, ea, lui, dar și le-oferă..!
    în dezmierdări, ea îl apucă
    uşor, saturnian de mijloc…
    fiorii ritmului din cântec,
    în print înviorează- apusul,
    spre-a răsări stele pe larg ..!



    Iar în vulcanicii ei munţi,
    pe dansul sânilor zglobii,
    de vii simţiri și-nfiorări
    din marile plăceri, în val,
    nuntea cu ei… marea-n Levant !…


    Din volumul ” Fulgerând tăcerea”, ciclul ” Cântecul lui Cristofor”
  • 0 (0 voturi)    
    Literatura (Vineri, 7 aprilie 2017, 15:03)

    G.A.S. [anonim]

    Literatura: De atunci; Gheorghe Apetroae, Sibiu
    De atunci - Ever since

    Efebul, mai mult în transă, în pauzele alburne
    ascultai cum susura arhetipal izvoarele anotimpurilor
    de povarnișul căutarilor rastignite, sângerand
    prin fiecare rază - cântecele astrelor,
    mai întâi în zambile, apoi în crini și trandafiri ...

    De atunci, tot cobori pe lunci stelele
    și le păstorești în portocaliul de sânziene,
    cochetând cu certarețul Eol ...

    De atunci, batjocorești cugetul adânc al stâncilor
    prăbușite în pârâul pe care l-ai coborât deseori
    în stihuri cu ritmuri din ele cioplite
    și le stropești cu amintirile ploilor de aprilie...

    De atunci, asculți simfoniile albe ale zefirului
    cu melodica uverturii despre neînceput
    în bemolii gravi ai cerului, pe care i-ai îngropat
    alături de trilurile ciocârliei, împreună cu primăverile
    și de grindina verii i-ai dezgropat
    de sub albaștrii trandafiri rămași înfloriți
    în copilaria simbolurilor: așteptarile în cei adormiți...

    De atunci, te iubești cu obiceiurile și aberațiile…,
    te bucuri de timpul himeric, de tine, fară habar...
    G.A.S.
  • 0 (0 voturi)    
    Literatira (Sâmbătă, 8 aprilie 2017, 23:37)

    g.a.s. [anonim]

    VRĂJIT DE TRECERE
    Gheorghe Apetroae, Sibiu

    Cum totul nu-i decât secunda revărsare
    a cerului căzut, în joc de trecere,
    în crâncenă, magnetica vâltoare,
    gemea însângerând în facerile vii
    şi apa limpede-n bulboane
    sub roţi milerice de car stellar-
    fluide căile, în inelări barbare...

    Și flori se ofileau de mângâieri aprinse,
    plângeau - râzând bătute ierburi grase
    sub trecerea ecvestrelor copite
    spre exilarea lacrimilor reci
    cu şiroirile-n dureri, cântând,
    pe faţa libertăţii fiecărei clipe !…

    Din trecere, să-ţi fi oprit părinţii,
    cu glasul orfic, de binecuvântare,
    îți închinai în ei cu gândul rugăciunii
    la liniștirile-n trezii, străbunii,
    din somnul lor adânc, pe tăinuita Vale!

    Te bucurai de semnele prunciei,
    lăsate-n ea, spre-nsufleţirea sorții…
    …și-ţi pregăteai, în loc de rai,
    plecări de taină în sfințire- triste,
    în zborul de rostire - a morţii
    cu chip aprins de dor…, condor
    cu aripile-ntinse de … ispite !
    G.A.S.
  • 0 (0 voturi)    
    Literatura (Marţi, 11 aprilie 2017, 23:40)

    g.a.s. [anonim]

    GLASUL CLIPEI
    Gheorghe Apetroae , Sibiu

    Vărsând clepsidra umbrei crude
    în vid mundan, stelar din fire,
    pe boltă-n Pollux irizezi
    între mister şi geana clipei
    cu începutul altor vieți…
    și-n joc zeiesc, te dăruieşti,
    un meteor să cazi din Gemeni…,
    ... petreci cu Luna în izvorul
    stelei limone - n rătăcire,
    și-i smulgi apusu-n prăbușire
    din gheara fricii de nerost...!

    La cer, slujind, toarta-i desprinzi,
    să cazi cu El, în El, nesigur
    prinzi clipa cuibărită-n înger,
    din al lui suflet, ca să bei
    gena de zbor - sânge de zeu,
    iar El , din tine: gratitudini…!
    cu El, tot îţi repeţi trecutul-
    şi porţi cu grijă ne-nceputul,
    al stelelor ce-ți plâng pe umeri
    cu glas magnetic în oricând...!

    bolnav, dar întărit de gânduri ,
    corăbier cu vis barbar, aluneci
    pe largul frământat de slavă,
    te-mbeţi cu valul înspumat,
    sorbind licoarea zării caste
    din cupa trecerii sihastre…:
    ambrozii slobode, vii flăcări
    din sânii clipei desfrânate! ...

    Cerni des lumini prin năluciri,
    să scapi de clipe- necunoaşteri,
    iar din implozii adori umbre…
    le joci ritmat, brâncind un suflet…
    … îi cerţi destinul, i-l renegi,
    iubindu-te mereu cu-absurdul
    din slove, tainele-ţi trăind,
    în faţa clipei, chip himeric...!

    te - alinţi când ştii că-i poţi fi idol,
    la cea ce lesne, hoinărind
    prin haos calea-ţi luminând
    de braţul ei mai strâns te prinzi,
    ca gândul ei vorbit să-l sfâşii,
    când ţipă-n vifor, să o pierzi…,
    la agonii, psalmi vii îi cânţi,
    sporindu-i simţul prin săruturi!...

    De- aceea, retrezită-n chinuri,
    cât geme clipa-n Ea, ea-n tine,
    o resfinţeşti cu flăcări vii…,
    …din rozii sâni ispite-i slobozi…
    pulsând în Ea în alte ritmuri
    pe care cânţi... seraf, şi roze,
    poeţilor le- oferi tot clipa,
    și stânci le-mparţi, înmugurind
    din ne-nceput, tot începutul!...


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by