Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic
CONTRIBUTORS

Pamanturi insangerate: Stalin, Hitler si problema genocidului

de Vladimir Tismaneanu     Contributors.ro
Miercuri, 8 decembrie 2010, 14:50 Actualitate | Cultură


Vladimir Tismaneanu
Foto: AGERPRES
Nu vom obosi sa reflectam asupra secolului lagarelor de concentrare si al crimelor genocidare nascute din proiecte ideologice radicale.  A fost secolul a ceea ce ganditorul politic german Sigmund Neumann, fortat sa emigreze dupa venirea lui Hitler la putere, definea, intr-o carte aparuta in 1942, drept “era razboiului civil international”.  Hannah Arendt a numit lagarele de concentrare intruchipari ale infernului, iar istoricul Istvan Deak le-a descris drept rusinea absoluta a unui veac al delirului.  Un veac in care omenirea s-a confruntat cu incarnarile extreme ale Raului.  Doi dictatori si-au urmarit cu maniacala fervoare proiectele de pseudo-purificare a umanitatii prin crime fara precedent.

Originala ca perspectiva si proaspata ca analiza, cartea lui Timothy Snyder, "Bloodlands: Europe Between Hitler and Stalin", aparuta la Basic Books, va provoca multe discutii. In recenzia sa din "New York Review of Books" (11 noiembrie 2010), Anne Applebaum, editorialista la "Washington Post" si autoarea unei magistrale istorii a Gulagului urmand  sa apara in traducere romaneasca la Humanitas, are dreptate sa numeasca volumul lui Snyder “a brave and original history of mass killing in the twentieth century”.

Profesorul de istorie de la Universitatea Yale propune, cum nota recenzia din "The Economist", o regandire (chiar o revizuire) a cadrelor interpretative a marilor crime in masa comise in zona pe care el o numeste a pamanturilor insangerate, teritoriile situate intre Poznan la vest si Smolensk la est, acel imens teritoriu multietnic in care cele
doua imperii totalitare, un timp aliate (august 1939-iunie 1941) au ajuns sa se ciocneasca pe viata si pe moarte.  Neconventional si deschizator de drumuri, demersul din Bloodlands este opusul revizionismului minimalizator ori negationist.  Timothy Snyder demoleaza sistematic tezele bagatelizante.  Oroarea a fost absoluta, raul a fost
radical.  Viziunile paranoic-conspiratoriale, obsesia inamicului infiltrat, a “perfidului cosmopolit”, s-a aflat in inima celor doua totalitarisme.

Amandoi dictatorii au execrat tot ce tine de diversitate, de alteritate, de demnitatea fiintei umane.  Ambele sisteme au urmarit, cum scria Hannah Arendt, distrugerea fiintei morale si anihilarea persoanei juridice.  Ambii dictatori au fost maniaci antisemiti. Un capitol remarcabil din carte se ocupa de antisemitismul stalinist.  Snyder
explodeaza miturile comuniste privind istoria rezistentei din Polonia si arata ca a existat o puternica sustinere a insurectiei Ghettoului din Varsovia din partea Armatei Patriotice (AK) legata de guvernul de la Londra. Cat priveste relatia comunism-evrei-antisemitism in Europa de Est si Centrala, iata un fragment semnificativ:

“Antisemitismul stalinist a continuat sa bantuie Europa Rasariteana si dupa moartea lui Stalin. A fost arareori un instrument major de guvernare, insa a fost intotdeauna disponibil in momente de tensiune politica.  Antisemitismul le-a permis liderilor sa revizuiasca experienta suferintei din anii razboiului (amintita ca suferinta in primul rand a slavilor) si de asemenea istoria stalinismului insusi (care a fost prezentat drept versiunea deformata, evreiasca a comunismului)”.

Snyder se refera aici  mai ales la cazul polonez, dar interpretarea sa mi se pare pertinenta si in ceea ce priveste manipularile antisemite proprii ideologiei national-staliniste din Romania.  Cine va (re)citi un roman precum “Caloianul” al protocronistului Ion Lancranjan va observa exact acest tip de desfigurare xenofoba a memoriei trecutului.  La fel, in acelasi teritoriu fetid pot fi aflate originile abjectiilor proferate  in paginile "Saptamanii" lui E. Barbu si ale "Romaniei Mari" vadimiste.

Intre 1933, anul foametei organizata statal in Ucraina si 1945, 14 milioane de oameni au fost exterminati. Din cei 5,4 milioane de evrei ucisi de nazisti, 4 milioane erau originari din aceste teritorii.  Avem de-a face cu o noua ipoteza istoriografica, deci cu o naratiune care refuza departajarile, segmentarile si fragmentarile in favoarea unei
imagini comprehensive a unei calamitati totale.  Anne Applebaum scrie:
“Snyder’s original contribution is to treat all these episodes–the
Ukrainian famine, the Holocaust, Stalin’s mass executions, the planned
starvation of Soviet POWs, postwar ethnic cleansing–as different facets
of the same phenomenon”

(Contributia originala a lui Snyder este sa trateze toate aceste episoade--foametea din Ucraina, Holocaustul, executiile in masa staliniste, infometarea planificata a prizonierilor de razboi sovietici, purificarile etnice postbelice--drept fatetele diferite ale aceluiasi fenomen).   Nu este vorba nicicum de a diminua in vreun fel unicitatea crrimelor absolute, ci de o reconceptualizare care poate explica lucruri care altminteri apar drept absurde.  A fost vorba de rationalitati irationale. Cu maxim cinism, Stalin spunea: "Uciderea unui om este o crima. Uciderea unui milion de oameni este o statistica". Definitia genocidului adoptata de Natiunile Unite nu cuprinde crimele comise din ratiuni politice si sociale (proiectul initial le includea, dar a fost modificat la cererea imperativa a delegatului sovietic).

Exista termeni precum politicid si democid, dar ei sunt prea specializati si suna incomprehensibil pentru neinitiati. In plus, nu vad de ce nu am fi de acord cu profesorul Norman Naimark si cu Anne Applebaum pentru care conceptul incorporeaza deopotriva omorurile in masa ale grupurilor etnice, religioase si sociale.  Oricum, din punctul de vedere al victimelor, am mai spus-o, aceste dispute semantice, importante in plan academic, sunt irelevante.  Meritul lui Snyder este ca refuza sa ignore acest punct de vedere.

Concluzia cartii lui Timothy Snyder este in egala masura un angajament stiintific si moral:

“The Nazi and Soviet regimes turned people into numbers, some of which we can only estimate, some of which we can reconstruct with fair precision.  It is for us as scholars to seek these numbers and put them into perspective.  It is for us as humanists to turn the numbers back into people. If we cannot do that, then Hitler and Stalin have shaped not only our world, but our humanity”.

Intr-adevar, la ce serveste intrega stiinta a lumii daca lipseste compasiunea pentru cei care nu mai pot vorbi, cei ucisi in numele unor precepte morbide nascute din ura de rasa ori de clasa?

Timothy Snyder a rostit o keynote address la conferinta "Remembrance, History, and Justice: Coming to Terms with Traumatic Pasts in Democratic Societies" care a avut loc in noiembrie la Washington, organizata de Universitatea Maryland, ICR si Woodrow Wilson International Center for Scholars (History and Public Policy Program), cu sprijin din partea Universitatii Georgetown.  Tema prelegerii sale a fost direct legata de acest volum.  Inchei acest articol citand cele patru motto-uri ale cartii lui Timothy Snyder:

“Parul tau aurit Margarete/parul tau din cenusa Shulamith” (Fuga mortii de Paul Celan)

”Totul curge, totul se schimba, nu te poti imbarca de doua ori in acelasi tren al inchisorilor” (Vasili Grossman, Panta Rhei)

“Singur fiind, un strain s-a inecat in Marea Neagra fara ca vreun om sa-i auda rugaciunile pentru a fi iertat.” (Furtuna in Marea Neagra, cantec traditional ucrainian)

“Orase intregi dispar. In natura nu ramane decat un scut alb pentru a rezista non-existentei.”(Tomas Venclova, Scutul lui Ahile).

Citeste si comenteaza pe Contributors.ro


Citeste mai multe despre   


















1044 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version