Expozitia dedicata diplomatului Grigore Gafencu îşi propune să prezinte aportul în formarea exilului democratic românesc, punând accentul pe momentele dramatice din viata si cariera acestuia. Potrivit organizatorilor, vor fi puse pentru prima data la dispozitia publicului înregistrări audio ale emisiunilor de la Radio Europa Liberă la care a participat Grigore Gafencu, dar şi o serie de obiecte personale inedite legate de activitatea sa diplomatică. Expozitia va fi vernisata luni, 15 noiembrie, de la ora 16.00, la Muzeul Municipiului Bucuresti.

Expozitia „Grigore Gafencu. Un destin"Foto: IICCMER

Grigore Gafencu s-a nascut in Bucuresti, la 30 ianuarie 1892. A studiat dreptul la Geneva si a obtinut doctoratul in drept la Sorbona (1914). In primul razboi mondial s-a fost inrolat ca aviator intr-o escadrila franceza. A fost distins cu ordinul militar „Mihai Viteazul“ pentru reusita zborului sau din Paris la Iasi peste liniile germano-turco-bulgare. Dupa Marea Unire, a intrat in viata publica, dedicandu-se mai intai ziaristicii: fondator al publicatiei Revista vremii, apoi director al marilor cotidiane Argus si Timpul. In viata politica, a aderat la principiile Partidului National-Taranesc detinand functia de ministru de externe (decembrie 1938 - mai 1940) intr-unul din guvernele taraniste. Politician rafinat si bun cunoscator al politicii internationale a vremii Grigore Gafencu a sustinut conferinte publice la Londra, Paris, Strasbourg, Florenta, Zurich, Geneva unde a pledat interesele Romaniei.

Dupa instalarea de catre rusi a guvernului Petru Groza, Grigore Gafencu a refuzat sa se intoarca in tara. Dupa Conferinta de Pace de la Paris guvernul comunist de la Bucuresti, impus de rusi, l-a catalogat pe Grigore Gafencu ca: "principalul exponent al miscarii reactionare romanesti din strainatate." Pentru adevarurile exprimate cu elocinta despre regimurile comuniste Grigore Gafencu a fost condamnat in contumacie, la pedepse insumand 52 de ani, in lot cu Iuliu Maniu si Ion Mihalache. Grigore Gafencu a murit la Paris, pe 30 ianuarie 1957.

Expozitia va fi deschisa publicului pana pe 30 noiembrie 2010.

Această expoziţie este realizată în parteneriat cu Fundatia Konrad Adenauer, Arhivele Nationale ale României, Muzeul Municipiului Bucuresti, Centrul Naţional al Cinematografiei – Arhiva Naţională de Film, Radio Free Europe/Radio Liberty şi Institutul Cultural Roman.