De curind, a iesit de sub tipar cartea Vizita arhiepiscopului de Adam Bodor, un roman care exploreaza universul concentrationar in toate aspectele sale, informeaza editura Polirom.

Biografia lui Adam Bodor, in virsta de 74 de ani, cunoscut cititorilor din Romania datorita romanului Zona Sinistra, aparut in urma cu citiva ani la Editura Koinonia, reveleaza un scriitor profund marcat de experienta carcerala – a facut doi ani de inchisoare politica, in celulele de la Cluj-Napoca si Gherla, unde i-a cunoscut pe unii dintre fostii membri ai Garzii de Fier romanesti.

Personajul principal al lui Adam Bodor din Vizita arhiepiscopului, Gabriel Ventuza, ajunge in Dolina pentru a recupera ramasitele pamintesti ale tatalui sau. Gaseste aici un univers aparte, in care codul de comunicare este un fel de limba de lemn dominata de metafore, ce nu lasa realitatea sa fie ceea ce pare: dominind Dolina cu aceeasi forta bintuitoare pe care o au si padurile dimprejur, colonia de tuberculosi botezata Izolda nu e nici pe departe un spital pentru bolnavi adevarati, ci o anticamera a mortii pentru libertatea de opinie.

Vizita arhiepiscopului a stat la baza filmului Dolina, dupa un scenariu semnat de autor, in regia lui Zoltan Kamondi, o coproductie Romania-Ungaria prezentata la Festivalul International de Film de la Karlovy Vary si cistigatoare a mai multor premii europene.

„La Adam Bodor, avem de-a face cu peisajul coplesitor al unui ministat politienesc, cu ierarhii de autoritate perfect interiorizate, in care se supravietuieste, fara sa se traiasca. Si din care poti evada atita vreme cit inca nu te-ai molipsit nu atit de boli de plamini, cit de confortul lucrurilor stiute, de acalmia rutinei si a nonopozitiei. Iar pentru cititorul acestor meleaguri, contemporan cu mostenirea Gherlei, a reeducarilor, a coloniilor de munca, a totalitarismului, Vizita arhiepiscopului e o lectura cu un dureros aer de familiaritate.” (Iulia Popovici)

Adam Bodor (nascut in 1936) a trait in Romania pina in 1982. Intre 1952 si 1954 a fost detinut intr-o inchisoare politica, condamnat pentru participarea sa la IKESZ (Organizatia Ilegala Anticomunista, pe care o fondase). Despre experienta carcerala de la Gherla, Bodor vorbeste explicit intr-o carte aparuta recent, A borton szaga (Saga inchisorii, 2001).

Cartile care l-au facut cunoscut peste tot in lume, Zona Sinistra (1992) si Vizita arhiepiscopului (1999), sint, amindoua, romane ale unor lumi inchise, nelinistitoare, cu reguli proprii in care individul nu e decit o rotita a marelui mecanism social. Bodor este de asemenea un cunoscut scenarist, a lucrat cu regizori maghiari celebri, a caror filme au avut mare succes la festivalurile de film din Ungaria si Europa.