Vineri, la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, a avut loc lansarea cartii “Istoria recenta in mass-media. Frontieristii”, de Brindusa Armanca. Aparuta in 2009 printr-un proiect finantat in 2008 de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, cartea Brindusei Armanca recupereaza din mass-media epoca frontieristilor, incheiata in decembrie 1989.
Ziaristii au scotocit in anii de dupa Revolutie povestile dramatice ale celor care isi riscau viata pentru libertate, au facut uneori campanii de presa pentru a le cere autoritatilor sa dea acces la arhive, au cautat urme si morminte fara nume. Demersul este obligatoriu, fiindca “pentru cei de azi, la 20 de ani dupa Revolutia romana,”frontierist” poate sa nu mai insemne nimic sau sa insemne cu totul altceva. Ceva impact produce informatia ca Nadia Comaneci, cea mai cunoscuta gimnasta de pe mapamond, a trecut si ea ilegal frontiera in noiembrie 1989, asa cum o facusera in 1978 si membrii formatiei Phoenix, ascunsi in boxele de scena Marshall. O cautare pe Internet si in mass-media scoate la iveala alte sensuri, la alte vremi:”frontierist” inseamna acum… politist de frontiera”, spune autoarea.
“Istoria recenta in mass-media. Frontieristii” este un elogiu adus jurnalismului consistent, capabil sa contribuie la recuperarea onesta a istoriei romanesti.
Statisticile oficiale ale Inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati indica faptul ca intre 1969 si 1989, peste 100.000 de romani au cerut azil politic in Occident – se arata in carte. Cei mai multi au trecut fraudulos frontiera spre Iugoslavia sau Ungaria, expunandu-se unor riscuri enorme: puteau fi prinsi si aruncati in puscarie pentru multi ani, sau puteau fi impuscati pe frontiera. Transfugilor li se spunea ”frontieristi”.
Pentru autoritatile comuniste si pentru graniceri,”frontierist”era sinonim cu ”infractor”: Codul Penal incrimina atat trecerea frauduloasa a frontierei, cat si tentativa, ca ”infractiuni contra autoritatii”, pedepsite cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Pentru cei care scapau, statutul de ”frontierist” devenea o moneda de schimb pentru azil politic intr-o tara democratica. Cei care au trecut cu bine sunt azi cetateni ai lumii, in Europa de Vest, in SUA, in Canada sau Australia. Sute de transfugi si-au gasit insa sfarsitul pe fasie, impuscati de graniceri si ingropati in cimitirele locului. Despre acestia, in numeroase cazuri, familiile nu erau insiintate, fiind lasate sa creada ca se afla undeva in lumea larga.
Volumul Brindusei Armanca contine marturii ale transfugilor care au avut sansa sa nu fie arestati sau impuscati la frontiera, obtinute in timpul filmarilor la documentarul “Li se spunea frontieristii”, o lista a impuscatilor gasita in arhivele militare, o reconstituire a cimitirelor de pe Clisura Dunarii unde erau ingropati ca necunoscuti frontieristi impuscati de granicerii romani sau sarbi.
0
2
