Daca Petre Tutea capata la sfarsitul vietii o celebritate mediatica si mondena dupa tacerea impusa si autoimpusa sub comunism, filosoful Alexandru Dragomir (1916-2002) a ramas pana la moarte un ilustru anonim. Dar acest necunoscut fusese in anii 40 doctorandul lui Heidegger la Freiburg, pe care l-a tradus in premiera in limba romana, impreuna cu Walter Beimel.
In a doua jumatate a anilor 80, avea sa tina o serie de prelegeri pentru o mana de discipoli : Sorin Vieru, Gabriel Liiceanu, Andrei Plesu, carora dupa 10 ani li se alatura si Horia Roman Patapievici. Acestia noteaza conferintele, iar dupa moartea lui Dragomir ies la lumina misterioasele caiete de insemnari ale prea discretului maestru.
Publicate in 2004, Crase banalitati metafizice au fost publicate anul trecut de editura pariziana Vrin, dedicata exclusiv filosofiei, in traducerea lui Michelle Dobré si intr-o editie realizata de Catalin Partenie si Gabriel Liiceanu.
Institutul Cultural Roman din Paris a lansat la Salonul cartii de la Paris aceasta versiune franceza, in prezenta lui Catalin Partenie, specialist in Platon si profesor de fiosofie la Montréal, si a lui Elodie Pinel, reprezentanta editurii Vrin. «Vrin a publicat un filosof necunoscut publicului francez, fara opera aparuta in timpul vietii si fara palmares universitar pentru ca dorim sa oferim publicului specializat si alte cai ale gandirii moderne, mai putin balizate institutional », afirma doamna Pinel.
ICR Paris a organizat aceasta lansare ca o reparatie morala si un omagiu pentru ceea ce ar fi putut fi Romania de dupa al doilea razboi mondial, daca regimul comunist nu ar fi suprimat elita intelectuala si libertatea de gandire o data cu aceasta.
