Trei tineri streetartisti romani (Nuclear Fairy, IRLO si Omar), invitati de Institutul Cultural Romnan din New York, vor exprima exprerienta lor americana in cadrul unei expozitii gazduita de Galeria Romana si al carei vernisaj va avea loc miercuri, 18 iunie, informeaza ICRNY.
Scena de streetart din Europa de Est este aproape necunoscuta in SUA, desi caderea Cortinei de Fier a deschis un spatiu rapid acaparat de creativitati emergente. Institutul Cultural Roman din New York a invitat trei tineri streetartisti romani (Nuclear Fairy, IRLO si Omar) sa preia Galeria Romana si sa o redea strazii din prisma intalnirii lor cu New York-ul. Vernisajul expozitiei de miercuri, 18 iunie, ora 19:30, include un Q&A cu artistii moderat de Sara si Marc Schiller, fondatorii Wooster Collective. Cum experimentele romanesti in street art sunt organic legate de cele din new media prin aceeasi abordare do-it-yourself, vernisajul va fi insotit de o prezentare a celor mai bune contributii din ultimii ani la Festivalul de Arta Video si New Media SIMULTAN, informeaza ICR New York.
Cei trei artisti, toti in varsta de 23 de ani, au colaborat deseori in Romania, precum si in alte tari europene. Bucuresti, Timisoara, Cluj, Arad sunt doar cateva dintre locurile unde Nuclear Fairy, IRLO si Omar au inceput sa ia in stapanire zidurile. Arta lor, care combina estetica low-brow cu grafitti-ul figurativ si cu o abordare neobisnuita a textului (de la font la continut), da viata betonului sec al blocurilor comuniste si intra intr-un dialog cu mediul ales, fie el o cabina telefonica, un panou publicitar sau o cutie de carton. Este pentru prima oara cand cei trei artisti se lanseaza in Babelul urban al New York-ului si, dupa cateva zile de explorare, incep sa traduca experienta lor americana pe geamurile si peretii Galeriei Romane. Vitrina permite tuturor sa vada cum evolueaza desenele, iar oamenii din statia de autobuz din apropiere intra adesea sa vada expozitia in lucru.
ICRNY a ilustrat ultimul calendar de evenimente cu lucrarile lui IRLO, Nuclear Fairy si Omar, ceea ce a determinat-o pe Marina Draghici, scenografa si designer de costume care traieste la New York, sa ii invite pentru a crea propria lor versiune a The Shrine, legendarul club al muzicianului nigerian Fela Kuti. Artistii isi vor folosi spraycan-urile pe peretii unui teatru Off-Broadway unde va avea loc, in aceasta vara, premiera unui musical de amploare despre viata marelui cantaret african.
Nuclear Fairy este o artista extrem de versatila, care lucreaza intr-o arie larga de medii, de la paste-up-uri cyberpunk la MMORPG-uri, de la costume de cosplay la ilustratie, banda desenata si animatie, de la moda la arta digitala. Nascuta la Arad in 1985, Nuclear Fairy pretinde ca poseda puteri magice inca din copilarie, una dintre cauze fiind libertatea pe care i-au oferit-o parintii de a experimenta cu imaginatia. A facut studii de arta la Arad si Timisoara, dar sustine ca tot o zana ar fi fost, chiar daca ar fi studiat agricultura, de vreme ce toate lucrurile din jurul ei ii excita sinapsele. Apartamentele in care a locuit au devenit galerii deschise si comunitati in retea pentru uzul experimental al fiecaruia, in vederea producerii si diseminarii de continut. Este unul dintre fondatorii Bisericii, colectiv care remixeaza elemente din vesmintele bisericesti cu fetisisimul care se infiltreaza din ce in ce mai adanc in cultura strazii si in cea a “acoperitorilor” pe care le folosim pentru a ne personaliza gadget-urile. Nuclear Fairy deseneaza oriunde gaseste creioane, hartie, comp, markere sau pereti, iar lucrarile ei au fost expuse deja in MNAC Bucuresti (cu Kinema Ikon) si la Muzeul de Arta din Arad (in cadrul Freestyle I si II). Bestiarul sau stradal include ponei seducatori, zane crude, prostituate cu unghii lungi si copane de pui. Nuclear Fairy este versiunea mutanta a Zanei Clopotel din Peter Pan.
IRLO este cunoscut pentru personajul sau Viermu care invadeaza la nesfarsit peretii si lifturile dintr-un numar impresionant de orase europene, expresie inconfundabila a unei frenezii exploratorii. Un alt semn distinctiv al stilului IRLO este felul in care se foloseste de text, juxtapunand expresii comune sau cuvinte inventate, la modul ironic sau foarte serios. Nascut in Bistrita in 1985, a primit o educatie baptista, pe care a reconsiderat-o critic ceva mai tarziu, dar care transpare in disciplina sa de munca. Dupa absolvirea studiilor liceale in Arad, IRLO a intrat la Arhitectura in Timisoara, dar a renuntat dupa cativa ani deoarece nomadismul sau nu se potrivea cu rigiditatea programului de studiu. Principalul sau personaj este el insusi, IRLO cauta oameni si se cauta pe sine prin multiplicarea constanta a reprezentarilor sale vizuale, care capata uneori forma unor animale-totem. Lucrarile sale sunt profund mistice, dar explodeaza de umor (ironizand, spre exemplu, imagistica ortodoxa) si se centreaza intr-o realitate hedonista. IRLO ramane fidel unui stil de viata plasat mereu in afara normelor, singura constanta a universului sau fiind procesul creativ. Traieste in Bucuresti si ilustreaza “supratripismul romanesc” (cum il numeste el), creand haine de interior si exterior pentru pereti, facute din vopsea.
Omar s-a nascut la Bagdad in 1985 si s-a mutat in copilarie in Bucuresti unde, impreuna cu romanul-iranian Saint, a pus bazele Oilers’ Crew, un duo prolific de artisti grafitti. A inceput sa picteze la 15 ani si a devenit in scurt timp unul dintre cei mai apreciati streetartisti din Romania. In fabrica sa de imagini, Batman, Robin si alti supereroi mascati devin portrete de infractori evadati. Desenate intr-un stil linear, caracterele sale par sa rasara de pe o alee laturalnica prost luminata, dintr-o lume subterana fecunda, plina de fete nebarbierite, corpuri masive si paroase, jartiere si tricouri intrate la apa. Caini vagabonzi uriasi populeaza imaginarul lui Omar. Unii dintre ei sunt pictati pe usile faimosului club Web (punctul de pornire al culturii underground bucurestene de la sfarsitul anilor ’90). Tag-urile si fonturile lui Omar trimit in mod subtil la traditia caligrafiei arabe, in special a scriiturii kufite. Interventiile sale chestioneaza direct noua simbolistica vizuala a Romaniei de azi. In ultima vreme, Omar plaseaza amenintator semnul standard CE, preluand tipografia originala si initialele Conformitatii Europene, si ducand cu gandul la intrebarea omonima din limba romana.. Il regasim pe panouri publicitare, intrerupatoare, ghene si statii de autobuz, dand astfel glas unei mirari nemultumite la adresa realitatii care-l inconjoara .
Sara si Marc Schiller reprezinta Wooster Collective celebrand streetart-ul. Misiunea lor este de a descoperi si documenta experiente artistice autentice prin saloane, publicatii, expozitii si, desigur, prin site-ul lor, www.woostercollective.com. Sara si Marc locuiesc in downtown Manhattan si se bucura de arta de pe strazile cartierului lor, arhivand-o de mai bine de sapte ani. Au expus lucrarile a peste 2000 de artisti si au devenit buni cunoscatori ai povestilor si surselor lor de inspiratie. Familia Schiller s-a aflat in umbra expozitiei din Decembrie 2006 din cladirea pe 11 Spring Street, adresa legendara a culturii grafitti. Proiectul lor a fost ales de catre New York Times drept unul dintre primele trei show-uri artistice ale anului. Cei doi au devenit cunoscuti pe scena internationala drept curatori si sustin deseori prelegeri despre aceaasta miscare de arta efemera. Wooster Collective este mentionat in reviste si ziare precum The New York Times, Time, Paper, Vapors, Urb si The Village Voice, printre altele.
Un alt eveniment gazduit de Institutul Cultural Roman din New York il constituie prezentarea a Festivalului SIMULTAN, sustinuta de Kozma Levente si Diana Croitoru, prilej cu care vor fi proiectate cele mai bune filme scurte din ultimele trei editii.
SIMULTAN (www.simultan.org) este o platforma internationala a conceptelor audiovizuale care urmareste sustinerea si promovarea noilor miscari si tendinte in cultura contemporana, precum: arta video, new media si muzica experimentala. In cele trei editii anterioare, festivalul SIMULTAN a prezentat peste 150 de filme scurte din mai mult de 20 de tari si a pus in scena 23 de proiecte audiovizuale si de muzica experimentala din Anglia, Franta, Ungaria, Germania, Olanda, Suedia, Japonia, Austria si Romania.
