Expozitia temporara intitulata Grigorescu si pictorii-gravori ai Scolii de la Barbizon este deschisa publicului pana la finele lunii noiembrie 2008 in cadrul Galeriei de Arta Europeana, in salile dedicate expunerii de arte grafice ale Muzeului National de Arta al Romaniei. Expozitia cuprinde 50 de lucrari: opt desene semnate Grigorescu si 42 de gravuri apartinand celor mai reprezentativi maestri francezi activi in cadrul Scolii de la Barbizon, a caror creatie l-a influentat pe artistul roman.

Potrivit comunicatului muzeului, expozitia isi propune sa ilustreze faptul ca pictorii Scolii de la Barbizon au fost totodata si gravori renumiti (operele lor constituind punctul de pornire a ceea ce s-a numit ulterior gravura impresionista), dar si sa sublinieze similitudini si afinitati intre acestia si Grigorescu. Creatiile artistilor francezi intermediaza, in acest context expozitional, calea spre desenele pictorului roman.

Sunt prezente in expozitie gravuri, litografii si clisee pe sticla realizate de figuri marcante ale Scolii de la Barbizon, precum Corot, Daubigny, Decamps, Diaz de la Peña, Français, Huet, Jacque, Millet sau Rousseau, unele dintre acestea fiind exemplare rare sau inedite (de exemplu lucrarea Amintiri din Sologne de Corot sau Liziera de padure, litografie in culori semnata de Théodore Rousseau).

Acesti artisti au contribuit, prin pasiunea pentru plansa imprimata si respectul acordat procedeelor tehnice ale vechilor maestri, la renasterea gravurii in acvaforte si la instituirea notiunii de gravure de peintre - gravura de pictor, executata de artist in toate etapele, de la schita de idee la versiunea finala imprimata, spre deosebire de gravorul de reproducere, care doar executa compozitiile maestrilor.

Au fost selectate acele lucrari ale artistilor francezi care trimit prin subiect si efecte tehnice la desenul practicat de maestrul roman. Operele lui Grigorescu prezentate in expozitie au fost realizate in timpul sederii sale in Franta si abordeaza tematica promovata de pictorii-gravori de la Barbizon: peisaje, macédoines (grupaje insolite de crochiuri de dimensiuni mici pe aceeasi pagina), scene de interior sau cu animale.

Grigorescu ajunge la Barbizon spre sfarsitul perioadei de glorie a „Scolii” (1862), cand pictorii aveau deja un statut, iar oficialitatile incepeau sa le recunoasca meritele si sa le cumpere lucrari. Cu entuziasmul tineretii, pictorul a asimilat de la fiecare ceea ce i se potrivea, insusindu-si obiectivul comun: redarea cat mai fidela si autentica a naturii. Redescoperirea farmecului naturii si observatia realista au deschis pentru tanarul Grigorescu drumul spre desenul impresionist pe care il realizeaza exceptional.

Tematica inspirata de natura si viata taranilor este comuna pictorilor-gravori de la Barbizon si lui Grigorescu, insa modalitatea de a o exprima este diferita. Grigorescu s-a oprit doar sporadic asupra gravurii. Acest procedeu complicat si anevoios nu a fost probabil potrivit cu modalitatea lui rapida de lucru si cu temperamentul sau impetuos, astfel incat el se dedica unei vaste activitati de desenator.

Relatia cu pictorii-gravori ai Scolii de la Barbizon este, astfel, mai degraba una indirecta, pe linia desenului, realizat de Grigorescu cu precadere in carbune, material care conferea compozitiei un aspect similar litografiei, estompand contururi si subliniind efectele picturale. Inovator, Grigorescu aplica o tehnica proprie, asternand un laviu subtire de tus, peste care revine in carbune diluat, cu accente de creta alba.

Lucrarile prezentate in expozitie au fost selectate dintr-un bogat patrimoniu de desen grigorescian si gravura franceza din colectiile Muzeului National de Arta al Romaniei. Cele mai multe lucrari ale artistilor francezi au fost achizitionate de doctorul Ion Cantacuzino (1863-1934) la Paris, pe parcursul unei lungi perioade, incepand inca din anii studiilor si pana in preajma primului razboi mondial.

Aceasta este cea de-a unsprezecea expozitie organizata de Cabinetul de Desene si Gravuri al Muzeului National de Arta al Romaniei si face parte dintr-un ciclu dedicat tehnicilor grafice, se arata in comunicatul muzeului.